Din 2022, potrivit proiectului de buget aprobat în prima lectură de majoritatea PAS, întreaga taxă rutieră va merge către bugetele locale de nivelul I, ceea ce – potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul” - „ este una din cele mai importante modificări în favoarea primăriilor realizată în ultimii cinci ani”. Este vorba de peste 850 de milioane de lei, bani pentru întreținerea și reparația drumurilor locale. Raioanele vor primi bani pentru drumurile de interes raional din Fondul Rutier Național.
Cu toate acestea, bugetul local nu este suficient iar primăriile, care primesc cel puțin 80% din buget de la stat, cer de mult o reformă administrativă și mai multă independență. Într-un cuvânt: descentralizare.
Europa Liberă a stat de vorbă cu Nicolae Tudoreanu, primarul comunei Feşteliţa, Ştefan-Vodă.
Europa Liberă: Să vorbim despre reforma administrativ-teritorială, părerile sunt pro și contra. Cine trebuie să insiste pe această reformă și dacă se insistă, de ce?
Nicolae Tudoreanu: „Pregătirea acestei reforme ține de niște criterii care trebuie căutate în anii trecuți, pentru că Moldova, semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, și-a luat ca sarcină și și-a asumat niște strategii pe care nu numai că le-a făcut cu bani europeni destul de mari, dar au și investit în cadrele angajate la nivel central, care urmau să realizeze această strategie.
E vorba de Strategia de descentralizare patrimonială și financiară, strategie a cărei realizare diagnostica exact capacitățile autorităților publice locale, pentru că noi trăim cu un Cod fiscal învechit, din ‘97, care nu mai răspunde realităților de azi, rezervele la capitolul venituri proprii sunt foarte mari și, de fapt, comunitățile locale din spațiile occidentale sunt asigurate cu venituri din impozitarea proprietăților și terenurilor. Or, noi avem la acest capitol venituri derizorii, uneori veniturile încasate de primării nu încadrează nici salariul perceptorului fiscal. Or, pentru ce se face acest efort atunci, dacă banii încasați nu acoperă nici salariul celui care administrează acest domeniu?
De aceea, lucrurile trebuie făcute tacticos, realizată strategia, pentru că doar s-a creat formula de calculare a transferurilor cu destinație generală și uitați-vă că pentru anul 2022 această formulă, nefiind corelată cu consolidarea bazei fiscale proprii, ne aduce -247 de mii de lei transferuri cu destinație generală de la bugetul de stat, ori anul 2022 este când intrăm cu un tarif la gaze de 11,08 lei și alte scumpiri, care nu vor fi suportate de bugetul nostru din considerentul că este imposibil, ori am creat și infrastructură care trebuie menținută, vorbim de durabilitatea proiectelor, construim drumuri, reparăm sedii, investim în reparații capitale ale instituțiilor noastre și, neavând bani pentru întreținerea lor, riscăm ca acestea iarăși să fie supuse mucegaiului, să nu fie încălzite și să fie gestionate prost, ca ulterior să ajungem la situația anilor ‘90.”
Europa Liberă: Dacă se decide că această reformă administrativ-teritorială să fie elaborată și implementată, când e mai potrivit să fie implementată?
Sse pare că administrația centrală a intrat în repaus legat de reforme.
Nicolae Tudoreanu: „Păi, bineînțeles că e potrivit să fie făcută în 2023, puțin probabil, pentru că din discursurile pe care le auzim azi de la tribunele centrale deja se pare că administrația centrală a intrat în repaus legat de reforme, pentru că nu este popular, că nu aduce procente electorale ș.a.m.d.
Adică este nevoie de o asemenea discuție pe larg, dar administrația centrală trebuie să înțeleagă că uneori, realizând reforme nepopulare, ele aduc beneficii în timp și chiar cu riscul să nu apară în funcții după acele reforme.”
Europa Liberă: Această reformă administrativ-teritorială, dacă s-ar conveni să fie făcută în câteva etape, ar fi potrivit?
Consiliile raionale să fie lichidate.
Nicolae Tudoreanu: „Ar fi o soluție. Adică primul pas ar fi ca consiliile raionale să fie lichidate, revizuirea, de fapt, a tuturor comunităților care au o populație mai mică de 1.500 de cetățeni și nici nu trebuie modificată legea, că legea spune acest lucru chiar și la etapa actuală, ori asta ar reduce cam 30 la sută din primăriile pe care astăzi le are Republica Moldova și introducerea principiului de amalgamare benevolă cu stimulente financiare pentru a crea infrastructură între comunitățile care doresc să se unească, pentru că, din experiența mea, cunosc foarte mulți oameni care deja își pun întrebarea: dar ce face primarul la noi în sat, pentru că nu mai are școală, nu mai are grădiniță, ori investiții pentru infrastructură nu oferă nimeni și doar să primească salariu și să elibereze un certificat deja nu mai este actual să fie acolo o primărie. Și oamenii își pun întrebarea chiar de acolo de unde ar trebui să pornească reforma.”
Europa Liberă: Admiteți că ar putea să fie reticenți cetățenii?
Nicolae Tudoreanu: „În mare parte, vă zic nu, pentru că avem și o criză de resurse umane la nivel local, vă dați seama că deja s-au cam consumat specialiștii care au rămas de pe la fostele gospodării agricole, nu are cine candida, este o problemă de resurse umane și oamenii nu mai văd perspective mari în cadrele și resursele umane comunitare de acolo, se mai uită peste brazdă și văd că în unele localități lucrurile merg mai bine și ar prefera să fie conduși de o persoană bine pregătită, chiar cu riscul de a-și pierde statutul de primărie.”
Europa Liberă: Dacă s-ar organiza un plebiscit, în cadrul unui referendum, ce rezultate așteptați să fie?
Nicolae Tudoreanu: „În localitatea noastră?”
Europa Liberă: Nu, per ansamblu, pe Republica Moldova, sunteți pro sau contra reformei administrativ-teritoriale?
Noi colectăm venituri la nivelul anului ‘97.
Nicolae Tudoreanu: „Nu ar trebui atât de prompt să fie pusă întrebarea respectivă, adică la direct acest lucru dăunează, ea trebuie divizată pe criterii, așa cum v-am zis, realizarea blocului doi din Strategia de descentralizare, analiza instituțională, care prevedea consolidarea bazei fiscale proprii, că vă zic, noi colectăm venituri la nivelul anului ‘97 și această problemă nimeni nu vrea să și-o asume.
S-a și înregistrat un proiect de lege în parlament și, având în vedere că este nepopular și au crescut prețurile la gaze și la resurse energetice, au dat înapoi, fapt pe care îl consider foarte critic, nu mai putem colecta venituri, ori dau posibilitate consiliilor locale să-și colecteze veniturile pe care le pot ei la nivel local, nu este o asumare a guvernului central majorarea, spre exemplu, a impozitului funciar, care astăzi ar face la 1.000 de hectare 100 de mii de lei. Vă dați bine seama că 100 de mii de lei pentru 1.000 de hectare este un impozit neactual.”
Europa Liberă: De ce sunteți atât de critici când e vorba despre nivelul doi, raioane?
Nicolae Tudoreanu: „Pentru că între timp și-a erodat absolut funcționalitatea. Eu mă gândeam că consiliile raionale, și părerea mea este că trebuie să elaboreze strategii de dezvoltare pentru toate comunitățile aflate în unitatea administrativ-teritorială alte strategii teritoriale, ori asta nu avem. Am optat pentru servicii consolidate în ceea ce ține de servirea drumurilor și serviciilor comunale, ceea ce n-au făcut. Atâta timp cât nu și-au făcut aceste teme, eu cred că funcționalitatea lor este una parazitară.”
Europa Liberă: Îs multe ca număr?
Nicolae Tudoreanu: „32. Nu că sunt multe, ele sunt ineficiente, adică ele sunt amorfe, nu produc rezultat în raport cu banii cheltuiți. Dacă o să luăm 898 de primării și să raportăm la consumul de resurse publice pe care le fac 32 de raioane, este net superior, sigur, mult mai mult consumă 32 de raioane, adică 898 de primării.”
