Nicolae Negru reflectează pe site-ul ziarulnational.md pe marginea unei „neobișnuite” și „enigmatice” lipse de reacție din partea Rusiei la afirmația recentă a Maiei Sandu privind necesitatea evacuării trupelor ruse și a munițiilor din regiunea estică a R. Moldova. Pentru o declarație similară, la finele anului trecut, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a numit-o pe nou-aleasa președintă de la Chișinău iresponsabilă, observă el. Tăcerea de acum a diplomației ruse este legată de Negru cu dorința Moscovei de a nu supăra UE exact în momentul când Merkel și Macron s-au angajat să-l invite pe Putin al un summit al președinților statelor UE, pentru a obține relații mai strânse între UE și Rusia. Și Putin, însuflețit de întâlnirea cu Biden, e pornit „să-i seducă pe liderii UE”, presupune Negru. Editorialistul Nicole Negru pune în context și un articol apărut recent în Die Zeit, în care președintele rus a reluat istoria sentimentală, care prinde la nemți și francezi, despre „Rusia naivă amăgită de Occidentul perfid, care nu și-a îndeplinit promisiunile verbale de a nu admite extinderea NATO și a construi un sistem de securitate incluziv”. Inițiativa lui Macron și Merkel de a organiza o întâlnire la vârf cu Vladimir Putin a și fost respinsă, la un summit recent european, așa cum puteți afla dintr-o corespondență de vinerea trecută pentru Europa Liberă, cu Dan Alexe drept autor.
Adevărul.md scrie despre intenția Partidului Socialiştilor din Republica Moldova de acţiona în judecatăziarul german BILD, după ce a publicat un articol în detalii despre cum Kremlinul ar fi investit peste 11 milioane de euro pentru a-l face pe liderul socialiştilor, Igor Dodon, noul preşedinte al R.Moldova, dar şi pentru a-şi consolida influenţa în Europa Centrală. Socialiştii susţin că sunt ”invenţii calomnioase” şi resping categoric acuzaţiile care le sunt aduse, arată un comunicat al socialiştilor citat de adevărul.md. Jurnaliştii germani au spus, în articolul c are a trezit reacția, că deţin mai multe documente ale Serviciului de Informaţii şi Securitate din R. Moldova, care demonstrează că Federaţia Rusă ar fi investit 11.453.000 euro, pentru a-l face pe Igor Dodon preşedinte al Republicii Moldova, la alegerile din toamna anului 2020. Patru milioane de euro ar fi fost oferiţi, ca mită pentru ”candidaţi prietenoşi”, care urmau după scrutinul din toamnă să pună în practică politicile Moscovei în R. Moldova, în jur de 740 de mii de euro - ca şi onorarii reprezentanţilor staff-ului electoral, alte aproape 530 de mii de euro erau destinate proiectelor media de propagandă, 390 de mii de euro – observatorilor electorali străini, iar jumătate de milion de euro ar fi mers la procesarea rezultatelor de la fiecare secţie de votare. “Partidul Socialiştilor şi candidatul său, Igor Dodon, nu au primit niciun ban ajutor din exterior pentru desfăşurarea campaniei electorale”, precizează socialiştii în comunicatul lor.
„Putin, pe urmele lui Lukaşenko. Comisia electorală din Rusia respinge candidaţii opoziţiei unul după altul” – este un alt titlu din adevarul.md. În articol se precizează că Ilia Iaşin, cunoscutul opozant care l-a susţinut pe liderul opoziţiei Aleksei Navalnîi și care voia să candideze la alegerile pentru Duma de la Moscova, a fost respins de Comisia Electorală rusă, vineri. ”Nu am mai văzut de mult timp o nedreptate atât de flagrantă”, a scris Iaşin pe Twitter. Unul dintre cei mai vocali alți opozanţi, fostul deputat federal Dmitri Gudkov, a fost nevoit să părăsească ţara după ce a fost reţinut în baza unor acuzaţii pe care le-a considerat inventate. Opoziţia rusă, precizează publicația, susţine că, odată cu otrăvirea lui Navalnîi cu agentul chimic Noviciok în august 2020, Kremlinul a început o campanie de „persecuţie judiciară” şi „epurare politică” înaintea alegerilor. Potrivit sondajelor, partidul Rusia Unită, al Kremlinului, ar obţine sub 30% în Rusia şi 15% la Moscova, unde Navalnîi are mulţi susţinători.
IPN.md publică o reacția a președintei Maia Sandu la decizia CEC-ului de la Chișinău să deschidă doar 150 de secții de votare în străinătate, în ciuda unei decizii judiciare c are o constrânsese la 191. Comisia Electorală Centrală ar fi controlată politic de Igor Dodon și acționează în interesul formațiunii acestuia, crede Maia Sandu. Vorbind în cadrul unei emisiuni, președinta a spus: „Mi se pare ciudat că după ce CEC le cere oamenilor să se înregistreze, ca să aibă o evidență mai bună despre locul aflării oamenilor, după ce CEC are informație concretă și proaspătă de la alegerile prezidențiale și știe unde au fost probleme, să se vină cu această decizie care nu îmbunătățește cu nimic situația. Este clar că lui Igor Dodon îi este frică de votul diasporei, iar CEC acționează în interesul lui Dodon și al PSRM”, a spus Maia Sandu în cadrul emisiunii „Prime Time” de la Prime.
Anticoruptie.md se ocupă de ponderea femeilor în listele de candidați. Doar patru din 22 de formațiuni antrenate în cursa electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au desemnat femei în fruntea listei, iar reprezentarea femeilor pe primele cinci poziții a scăzut cu 1% față de scrutinul din 2019. O tendință pozitivă însă ține de reducerea discrepanței între pozițiile medii ale candidaților și candidatelor. O arată o analiză a participanților la alegeri, prin prisma dimensiunii egalității de gen, realizată de Centrul Parteneriat Pentru Dezvoltare (CPD).
Alina Radu scrie într-un editorial din Zdg.md că zilele trecute autoritățile europene au decis noi sancțiuni împotriva liderilor din Belarus, din cauza abuzurilor pe care le comite regimul Lukashenka împotriva cetățenilor săi: jurnaliști, activiști, politicieni din opoziție arestați și condamnați fără drept de apel. Tot mai multe persoane sunt reținute și condamnate pentru acțiuni inofensive, cum ar fi purtarea unui drapel alb-roșu sau exprimarea celei mai mici critici regimului. Liderii europeni discută practic în fiecare zi despre ce ar mai putea face ca să ajute cetățenii din Belarus ajunși în impas, dar și cum să descurajeze abuzurile, în timp ce la Chișinău tema este trecută sub tăcere. Ba chiar aflăm recent că Chișinăul oficial planifică procurarea a 100 de autobuze de la MAZ, urmând să achite întreprinderii de stat de la Minsk vreo 12 milioane de euro, bani publici. “Cum poate un stat care are acord de asociere cu UE, care ar angajamente să combată corupția și să respecte drepturile și libertățile cetățenești, să transfere bani publici unui regim corupt care nimicește aceste libertăți? Oare drepturile contează numai la Chișinău? Oare Chișinăul trebuie să vorbească frumos despre drepturi doar în dialog cu Bruxellesul, iar atunci când e vorba de colaborare cu un stat abuzator drepturile pot fi lăsate neobservate? Cred că e timpul să vorbim despre ele și la Chișinău, înainte ca Bruxelles-ul să ni le pună pe agendă”, scrie Alina Radu.
