Actualizare 16:30 - Oponenţii occidentali ai Moscovei au încercat în mod activ în ultimul an să perturbe alegerile prezidenţiale din Rusia, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, pentru agenţia de presă rusă TASS, scrie news.ro.
"Oponenţii noştri s-au agitat nu doar cu o săptămână sau o lună în urmă. Mi se pare că în ultimul an au făcut totul fie pentru a perturba alegerile prezidenţiale, fie pentru a împiedica desfăşurarea lor sau pentru a distorsiona concepţia despre alegeri în diferite moduri", a spus Zaharova.
Occidentul a organizat campanii de dezinformare şi influenţă în sfera cibernetică: de la răspândirea conţinutului corespunzător până la blocarea aplicaţiilor organizaţiilor ruseşti pe platformele digitale, ceea ce este, de asemenea, ”un element de influenţă foarte serios”, a subliniat ea.
Actualizare 14:25 - Rușii au intrat în a doua zi de vot, în cadrul alegerilor prezidențiale, în care au apărut proteste sporadice. Oamenii care au sfidat amenințările cu pedepse dure cu închisoarea și-au arătat furia față de un proces electoral care are un singur scop - să-i asigure încă șase ani de guvernare lui Vladimir Putin.
Până pe 16 martie, la ora 12, poliția rusă deschisese cel puțin 15 anchete penale cu privire la incidente de vandalism în secțiile de votare, informează presa independentă rusă.
Actualizare 12:40 - Partidul de guvernământ al Rusiei, Rusia Unită, a declarat sâmbătă că se confruntă cu un atac pe scară largă de negare a serviciului, o formă de atac cibernetic care măreşte utilizarea internetului, împotriva prezenţei sale online şi a suspendat serviciile neesenţiale pentru a-l respinge, relatează CNBC, preluat de news.ro
Comisia electorală a Rusiei a raportat vineri că s-a confruntat cu peste 10.500 de atacuri cibernetice în prima zi de vot, iar un website cheie al guvernului, folosit pentru votul online, a fost indisponibil în unele regiuni ruseşti pentru o mare parte a zilei, potrivit publicaţiei britanice The Telegraph.
Știrea inițială
Mai mult de o treime dintre alegătorii eligibili ai Rusiei au votat personal și online în prima zi a alegerilor prezidențiale de trei zile ale țării, a declarat Comisia Electorală Centrală (TsIK) după încheierea scrutinurilor pe 15 martie în regiunea Kaliningrad, cea mai vestică a țării.
Președintele Vladimir Putin s-a asigurat că va câștiga scrutinul, prelungindu-și domnia cu încă șase ani, după ce a interzis oricăror oponenți serioși să candideze împotriva lui pe fondul unei represiuni brutale împotriva disidenței și a presei independente.
Kremlinul a dat publicității un videoclip în care îl arată pe Putin votând online, extrem de calm, de la un computer dintr-un birou guvernamental,
Comisia Electorală Centrală a transmis că votul a decurs ordonat în toată țara, deși au existat numeroase rapoarte de vandalism la secțiile de votare, împreună cu mai mult de o duzină de arestări.
Sunt primele alegeri majore care au loc în Rusia de când Putin și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei vecine în februarie 2022. Observatorii străini apreciază că votul nu va fi liber și corect.
Putin, în vârstă de 71 de ani, care a fost președinte sau prim-ministru de aproape 25 de ani, candidează împotriva a trei politicieni fără importanță - liderul Partidului Liberal Democrat Leonid Slutski, vicepreședintele Dumei de Stat, Vladislav Davankov și parlamentarul Dumei de Stat Nikolai Kharitonov din Partidul Comunist - ale cărui poziții politice nu se disting cu greu de cele ale lui Putin.
Candidatura lui Boris Nadejdin, un politician anti-război în vârstă de 60 de ani, a fost respinsă, luna trecută, de Comisia Electorală Centrală Rusă (TsIK). Motivul a fost că cererea sa avea semnături de sprijin nevalide. Nadejdin a făcut apel, dar decizia TsIk a fost menținută de Curtea Supremă a Rusiei.
„Aș dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru victoria sa fulgerătoare în alegerile de astăzi”, a scris președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o postare sarcastică pe X, fostul Twitter.
"Fără opoziție. Fără libertate. Nicio alegere".
Alegătorii au votat în aproape 100.000 de secții de votare, precum și în regiunile Ucrainei pe care Moscova le-a anexat ilegal. Ucraina și guvernele occidentale au condamnat Rusia pentru că a organizat votul în acele regiuni ucrainene, considerându-l ilegal. Pe 15 martie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avut aceeași poziție.
Guterres „condamnă eforturile Federației Ruse de a organiza alegeri prezidențiale în zonele Ucrainei ocupate de Federația Rusă”, a declarat purtătorul de cuvânt Stephane Dujarric, adăugând că „tentativa de anexare ilegală” a acestor regiuni „nu are nicio valabilitate” conform dreptului internațional.
Au existat rapoarte conform cărora angajații din sectorul public au fost îndemnați să voteze mai devreme, pe 15 martie. Stanislav Andreichuk, co-președintele mișcării pentru drepturile alegătorilor Golos, a explicat că manevra că are ca scop ca lucrătorii să voteze „sub ochii vigilenți ai șefilor lor”.
Rezultatul scrutinului prezidențial, cu inamicii lui Putin în închisoare, în exil sau morți, nu este pus la îndoială. Într-un sondaj realizat la începutul lunii martie, 75% dintre cetățenii care intenționau să meargă la vot au spus că vor vota pentru Putin, un fost ofițer de informații externe KGB.
Reprimarea nemiloasă care a paralizat mass-media independente și grupurile pentru drepturile omului a început înainte de lansarea invaziei Ucrainei din februarie 2022, dar, de atunci, a crescut în intensitate.
Aproape exact cu o lună înainte de scrutin, cel mai vocal critic al lui Putin, politicianul de opoziție Alexei Navalnîi, a murit într-o închisoare izolată din Arctica, pe fondul unor circumstanțe suspecte.
Mulți observatori spun că Putin l-a îndepărtat chiar și pe cel mai slab dintre concurenți pentru a-și asigura o marjă mare de victorie pe care o va folosi ca dovadă că rușii susțin războiul din Ucraina și gestionarea lui.
Majoritatea spun că nu se așteaptă ca alegerile să fie libere și corecte, cu posibilitatea de monitorizare independentă foarte limitată.
„Cine în lumea asta crede că vor fi alegeri adevărate?”, a declarat Michael McFaul, fostul ambasador al SUA la Moscova, într-un interviu pentru Radio Free Europe.
Înainte de moartea sa, Navalnîi sperase să folosească votul pentru a demonstra nemulțumirea rușilor atât față de război, cât și față de stăpânirea cu mână de fier a lui Putin. El a cerut alegătorilor să voteze la ora 12.00. pe 17 martie, denumind acțiunea „Amiază împotriva lui Putin”. Soția sa și alți lideri ai opoziției ruse au preluat mesajul său și îl promovează.
„Trebuie să folosim ziua alegerilor pentru a arăta că existăm și că suntem mulți, suntem oameni reali, vii, adevărați și suntem împotriva lui Putin... Ce faceți în continuare depinde de dvs. Puteți vota pentru orice candidat, cu excepția lui Putin. Vă puteți anula buletinul de vot", a spus Navalnaia.
