Armenia a criticat forțele ruse de menținere a păcii desfășurate în Nagorno-Karabah, altădată populat în majoritate de etnici armeni, pentru că nu au reușit să oprească ofensiva fulgerătoare a Azerbaidjanului din septembrie 2023, care s-a încheiat cu recâștigarea de către Baku a controlului asupra regiunii aflată timp de trei decenii sub controlul etnicilor armeni.
Comunicatul ministerului Apărării din Azerbaidjan a fost preluat de presa de stat din Rusia, dar informația nu a fost confirmată imediat de autoritățile de la Moscova.
În comunicatul oficial se mai spune că „personalul, armele și echipamentele contingentului de menținere a păcii au părăsit complet teritoriul Azerbaidjanului”. Ministerul Apărării de la Baku a publicat și imagini video cu tehnică militară rusă care pleacă de pe teritoriul aeroportului din Stepanakert, capitala fostei enclave separatiste.
În luna aprilie a acestui an, oficialități de la Moscova și Baku au anunțat că liderii celor două țări au decis retragerea înainte de termen a trupelor rusești de menținere a păcii din Azerbaidjan. Ulterior, s-a anunțat că acest proces va fi realizat în etape.
Armenia se va putea retrage din Tratatul de securitate colectivă „atunci când va fi necesar”
Între timp, la Erevan, premierul Nikol Pașinian a repetat că Armenia ar putea părăsi Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) - o alianță militară condusă de Rusia, din care fac parte șase foste republici sovietice -, dar numai atunci când autoritățile vor considera că este necesar.
Pașinian a făcut afirmația pe 12 iunie, fiind audiat în Parlament, în timp ce un amplu protest antiguvernamental avea loc în fața legislativului.
- Te-ar putea interesa și: Armenia: Protestele împotriva premierului Nikol Pașinian se lasă cu sute de arestări
„Vom părăsi (OTSC. - n.r.)”, a spus Pașinian, citat de agenția AP. „Vom decide când să plecăm. Nu ne vom mai întoarce, nu există altă cale”.
La scurt timp, ministul de externe de la Erevan, Ararat Mirzoian, a făcut precizarea că declarația premierului nu înseamnă că Armenia părăsește OTSC.
„Prim-ministrul Armeniei nu a spus că ne retragem din OTSC. Premierul a declarat că vom decide când vom pleca și să nu ne vom mai întoarce. Cei care afirmă că premierul a spus că Armenia se retrage din OTSC se înșeală”, a spus Mirzoian, citat de presa rusă.
Moscova nu a reacționat la declarația premierului armean.
În timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri din Parlament, Nikol Pașinian a acuzat forțele de opoziție că ar fi plătit manifestanții din fața legislativului, unde s-au produs ciocniri violente cu poliția, potrivit Serviciului armean al Europei Libere.
Premierul a respins din nou cererea opoziției de a-și prezenta demisia, spunând că, dacă oamenii vor să schimbe guvernul, vor putea să facă acest lucru participând la alegerile din 2026.
„Vă spun cu sinceritate planul nostru: vom merge la alegerile din 2026, ne vom prezenta în fața poporului, vom da explicații, oamenii vor decide cu voturile lor”, a declarat Pașinian.
Pașinian: un tratat de pace cu Azerbaidjanul - aproape de finalizare
Protestele s-au întețit în Armenia, în lunile aprilie și mai, după ce guvernul a acceptat demarcarea graniței cu Azerbaidjanul, permițându-i să recâștige jurisdicția asupra a patru sate care s-au aflat sub controlul Erevanului încă din anii 1990.
Delimitarea frontierei a dus la ciocniri între poliție și localnici.
- Te-ar putea interesa și: În timp ce terenuri din nordul Armeniei sunt cedate Azerbaidjanului, protestele se răspândesc la Erevan
Potrivit agenției Reuters, Pașinian a declarat pe 12 iunie că un tratat de pace cu Azerbaidjanul este aproape de finalizare, dar că Armenia sa nu va accepta cererea oficialilor de la Baku de a-și schimba Constituția.
Președintele azer Ilham Aliev a cerut de mai multe ori Armeniei să își modifice Constituția pentru a elimina o referire indirectă la independența Karabahului înainte de a încheia un acord.
Atât Armenia, cât și Azerbaidjanul și-au declarat în repetate rânduri intenția de a semna un tratat de pace pentru a pune capăt unuia dintre cele mai vechi conflicte din fosta Uniune Sovietică, care a izbucnit între cele două părți din cauza regiunii Nagorno-Karabah la sfârșitul anilor 1980.
În septembrie 2023, Azerbaidjanul a preluat controlul asupra Karabahului, punând capăt independenței de facto a regiunii față de Baku, pe care o obținuse la începutul anilor 1990, și determinând practic întreaga populație de etnie armeană (cca 100 de mii) să se refugieze în Armenia.
De atunci, cele două părți au început negocierea unui tratat de pace și au demarcat frontiera comună de 1000 de km, puternic militarizată.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
