De atunci, opinia publică s-a mișcat în direcția „regretelor” față o decizie bazată, după unii, pe minciuni, promisiuni demagogice și xenofobie. Chiar dacă puțini cred că ar putea avea loc o întoarcere în blocul cu 27 de membri, cresc apelurile la un parteneriat mai puternic.
Un sondaj publicat cu ocazia aniversării referendumului din 2016 de ziarul britanic de centru-stânga Guardian arată că patru din cinci britanici doresc acum o relație mai strânsă cu Uniunea Europeană.
Sondajul Institutului Tony Blair arată că chiar și dintre cei care au votat pentru Brexit, 71% ar vrea ca legăturile cu UE să fie mai puternice.
Explicând raportul, Anton Spisak, de la Institutul Tony Blair, a spus: „Uniunea Europeană va rămâne mereu un aliat-cheie. Este absurd ca UE să aibă acorduri comerciale mai profunde cu țări ca Israel și Georgia, standarde de igienă alimentară mai apropiate de ale Canadei și Noii Zeelande și mecanisme de cooperare politică mai profunde cu țări ca Australia și Japonia”.
Spisak a mai spus că sentimentele reflectate în sondaj creează „spațiul politic” necesar pentru o reevaluarea a relației dintre Marea Britanie și UE.
Un alt sondaj, făcut de YouGov, arată că proporția britanicilor care ar dori revenirea în UE a atins cel mai înalt nivel din 2016: 57%. De asemenea, o majoritate a celor chestionați au spus că au mai mare încredere în Comisia Europeană (executivul UE) decât în guvernul britanic.
Fără steagul cu steluțe
Încărcătura politică a aniversării Brexit-ului (al cărui motor au fost forțele de dreapta britanice) a fost ilustrată de interzicerea de către guvern a arborării drapelului UE la primăria Londrei, cu ocazia aniversării, în semn de omagiu pentru cetățenii UE stabiliți cu traiul în metropolă.
Decizia a fost deplânsă de primarul laburist al capitalei, Sadiq Khan, un adversar declarat al Brexit-ului: „Într-o vreme când un milion de oameni din alte țări europene sunt acasă la Londra, este neobișnuit ca guvernul să interzică efectiv arborarea steagului european fără un proces birocratic îndelungat”.
În consecință, primăria Londrei, oraș în care o mare majoritate s-a pronunțat împotriva Brexit-ului în 2016, a decis să-și ilumineze clădirea în culorile steagului UE, vineri seară.
Într-o scrisoare către londonezii originari din țări UE, primarul a scris că votul Brexit a fost „o zi dureroasă pentru mine, cum știu că a fost și pentru mulți dintre voi”.
Mai trebuie timp ca să vedem rezultate
În preajma aniversării, politicienii și formatorii de opinie cu vederi conservatoare din Marea Britanie au reiterat în general ideea că Brexit a fost ceva pozitiv, dar că ar fi putut fi aplicat mai bine și mai repede.
Tabloidul Mirror, de exemplu, a publicat un sondaj de opinie din care alege nu opiniile despre dacă a fost bine sau rău să votezi pentru Brexit, ci despre cum a decurs transpunerea lui în viață. Aici, notează Mirror, numai unul din cinci alegători care au votat pentru ieșire crede că politicienii au făcut o treabă bună după referendum.
Potrivit sondajului făcut de institutul Public First for the UK in a Changing Europe, numai 18% din „leavers” (cei care au votat pentru ieșire) cred că Brexit-ul a decurs „bine” sau „foarte bine”, 30% spun că nu mers nici bine, nici rău, iar 26% spun că „e prea devreme să ne pronunțăm”.
63% din respondenți cred că de vină pentru insuccesul cel puțin parțial sau temporar sunt politicienii, care „nu au fost în stare să negocieze un acord bun (cu UE)”. Două treimi din cei care au votat pentru ieșire se opun unei eventuale repetări a referendumului.
Deriva continuă
„Marea Britanie este ca o navă plutind în cerc în mijlocul Canalului Mânecii”, a scris cu ocazia aniversării votului Brexit unul din cei mai cunoscuți comentatori liberali britanici pe teme europene, Timothy Garton Ash.
„Am fost recent în Irlanda, Estonia, Olanda, Germania și Suedia. În toate aceste țări nord-europene, care îi considerau odată pe britanici parteneri speciali și prieteni în interiorul UE, Marea Britanie este acum menționată rar, de obicei cu milă, amuzament și dispreț”, scrie comentatorul în ziarul Guardian. El adaugă că recenta demisie din parlament a fostului premier conservator Boris Johnson nu a făcut decât să amplifice asemenea sentimente, iar calea de întoarcere nu prea există; „Acele țări și-au făurit noi parteneriate, cum fac în general oamenii care se despart. Au mers înainte”.
La capătul unei analize despre lunga dezorientare a politicienilor britanici din ambele tabere față de urmările Brexit-ului, Timothy Garton Ash recunoaște că lucrurile „nu stau pe loc” nici în Marea Britanie. „Atât guvernul conservator, cât și opoziția laburistă își creează variante de politici (globale) care pot fi în divergență și în concurență cu UE”, scrie comentatorul, care rămâne convins că „deriva” britanică față de UE trebuie oprită, prin eforturi și „bunăvoință” din ambele părți.
