„În Georgia, Moldova și Ucraina oamenii vor să înainteze spre UE, și fac reforme democratice pentru asta. UE trebuie să sprijine aceste eforturi și să-și respecte promisiunea aderării”, se spune într-un comunicat de presă din 7 decembrie al asociației ILGA-Europe, care reunește zeci de organizații LGBTI de pe continent.
La reuniuni ținute zilele trecute la Bruxelles, activiști pentru drepturile persoanelor LGBTI din țări care vor să adere la UE, inclusiv Moldova, au căzut de acord că extinderea blocului cu 27 de membri este o mare șansă pentru drepturile comunităților lor, în prezent aproape total neglijate - dacă UE își ia în serios promisiunile.
Ofensivă rusă anti-LGBTI în 2024
Declarația ILGA-Europe vine când Rusia pare decisă să devină încă și mai mult un pol global al homofobiei și transfobiei.
Recent, Kremlinul a proclamat anul 2024 ca „anul familiei”, când va apăra „valorile tradiționale”, iar Curtea Supremă de Justiție a Rusiei a declarat „extremistă” ceea ce numește „mișcarea LGBT internațională”, fără să precizeze ce ar fi aceasta. Imediat după decizia Curții, polițiștii au făcut raiduri în cluburi și baruri gay din Moscova și Sankt Petersburg, sub pretextul unei „operațiuni anti-droguri”.
La întâlnirea cu colegii din Georgia și Ucraina, la Bruxelles, activistul moldovean Leo Zbancă, de la GENDERDOC-M, a spus că în R. Moldova comunitatea LGBTI „se confruntă cu narațiunea anti-LGBTI în creștere, promovată de forțele pro-ruse”.
Cel mai cunoscut politician cu vederi pro-ruse din R. Moldova, fostul președinte Igor Dodon, acuză regulat conducerea pro-europeană de la Chișinău că ar urmări distrugerea familiei tradiționale promovând „marșuri gay” – ca parte dintr-un pachet mai mare de acțiuni făcute la ordinul „stăpânilor” ei din Occident, în frunte cu „Soros”.
Bucură-te de necazul altuia
„Agenda LGBTI” (termen inventat de dreapta religioasă americană în anii 1980) este invocată adesea de liderii Rusiei ca un dușman global, omniprezent, cu care luptă chiar și pe câmpul de bătălie din Ucraina, potrivit remarcilor șefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill.
În viziunea lui Vladimir Putin și a aliaților săi, inclusiv din estul Europei, familia „tradițională”, alcătuită din femeie și bărbat, ar fi în pericol din cauza răspândirii dreptului la căsătorii de același sex și a „ideologiei de gen”.
Rusia neagă că ar „exporta” ură anti-LGBTI, dar nu-și ascunde nici dezgustul față de acești oameni, nici satisfacția că drepturile lor nu sunt respectate și sunt subiect de controversă și în alte țări.
Oligarhi ruși cu vederi conservatoare au participat frecvent în diferite țări din lume la adunări anti-LGBTI de tip Congresul Mondial al Familiilor, ajutându-le financiar, iar Kremlinul mizează pe ideea că și în Occident retorica lui homofobă va găsi destui sprijinitori.
„Anul viitor, vom vedea cu siguranță o creștere a nemulțumirii publice și a discordiei politice în SUA și Europa pe o serie de chestiuni, mergând de la sprijinul pentru Ucraina până la promovarea agendei LGBT”, a scris la 7 decembrie 2023 în revista spionajului rusesc Razvedcik Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al F. Ruse.
Cât de mult poate face UE?
Unul din activiștii LGBTI participanți la reuniunea de săptămâna aceasta de la Bruxelles, la care au fost prezenți și reprezentanți UE, a fost Danijel Kalezić, din Muntenegru, țară care primit statut de candidată la aderare în 2010.
„În ultimii 15 ani, în vestul Balcanilor am observat cum procesul de extindere UE poate contribui în înaltă măsură la protejarea și avansul drepturilor omului pentru comunitățile LGBTI”, a spus Kalezić, adăugând imediat că „absența unui sprijin politic direct din partea UE” dă spațiu de manevră „mișcărilor antidemocratice”, inclusiv homofobe.
Uniunea Europeană s-a ferit în mod tradițional să impună țărilor membre sau aspirante norme în ce privește protecția LGBTI, subiect considerat „delicat” și capabil să deschidă dispute „culturale”, preferând strategia recomandărilor.
Dar după ce marea majoritate a țărilor din UE au adoptat o paletă largă de drepturi pentru LGBTI, inclusiv căsătoria cu drept de adopție, Bruxellesul explică tot mai greu comunităților din cele câteva țări fără asemenea legislație (în frunte cu România și Polonia) de ce nu intervine mai decis.
Într-un recent interviu cu Europa Liberă Moldova, europarlamentara română Ramona Strugariu, care promovează public dreptul LGBTI la „parteneriate civile”, s-a declarat de acord că dacă România ar fi fost presată mai mult de UE în acest domeniu încă din timpul negocierilor de aderare „n-ar fi ajuns în situația de acum”.
Într-o ciornă a declarației finale a apropiatului summit UE din 14-15, la care ar urma să se discute și extinderea, drepturile LGBTI și altor minorități în țările candidate sunt menționate la loc de frunte, chiar înaintea reformei justiției și luptei înaintea corupției.
Este greu de anticipat dacă în discuțiile din interiorul comunității politice preocupate de extindere, la Bruxelles, va avea câștig de cauză viziunea că drepturile LGBTI trebuie consolidate încă înainte aderării, fără compromisuri, sau aceea că trebuie promovate „cu grijă” și „treptat”, ca să nu provoace prea mari reacții adverse, poate anti-UE, în societățile aspirante la aderare.
