Linkuri accesibilitate

De la teologie – la fizică, de la franceză – la informatică. Cum se recalifică profesorii pentru a compensa deficitul de cadre


Profesori din mai multe instituții de învățământ din R. Moldova în timpul cursurilor organizate de Centrul de resurse pentru formare continuă al Universității de Stat din Moldova, decembrie 2023.
Profesori din mai multe instituții de învățământ din R. Moldova în timpul cursurilor organizate de Centrul de resurse pentru formare continuă al Universității de Stat din Moldova, decembrie 2023.

Ca o soluție pentru criza de cadre didactice, profesorii școlari fac cursuri de recalificare ca să poată preda disciplinele cu cel mai mare deficit sau câteva concomitent. Săptămâna viitoare, 470 de profesori vor începe un nou curs, la 10 programe, cei mai mulți – la fizică, biologie și chimie.

Viorel Boldescu are 47 de ani și este profesor de fizică la liceul „Ion Creangă” din Căușeni. A absolvit Facultatea de Teologie în România, dar pasiunea pentru fizică l-a motivat să urmeze programul de recalificare profesională de la Universitatea de Stat din Moldova (USM), deși, din lipsă de profesori, a predat-o timp de 3 ani fără a avea certificare. Înainte de asta, a predat la Seminarul Teologic de pe lângă Mănăstirea „Noul Neamț” din Chițcani.

Mai în glumă, mai în serios, Viorel Boldescu spune că fizica și teologia sunt discipline conexe – „lumea materială cu cea imaterială”.

„Când studiem teologia, noi uneori ne confruntăm cu unele definiții din fizică, cum a fost creată lumea, toate acestea. Pentru unii teologi, inclusiv pentru mine, lucrurile sunt cunoscute. Spre exemplu, fulgerul. De multe ori, în teologie se spune că este o pedeapsă, dar în fizică este vorba de procese electrostatice, de interacțiunea sarcinilor”, susține profesorul.

El a finalizat programul de recalificare profesională pentru cadrele didactice anul trecut și și-a plătit singur cursurile, care costă 4.500 de lei.

„Încă nu venise ordinul de la Ministerul Educației ca să le finanțeze. Acum văd că este o solicitare mai mare din partea profesorilor. Și este o mare necesitate de profesori de fizică, văd acest lucru. În ultima perioadă, fizica a avansat în comparație cu ce am studiat noi în școală, se descoperă lucruri noi și trebuie să ne dezvoltăm și noi, să progresăm”, a spus Europei Libere Viorel Boldescu.

În prezent, la Facultatea de Fizică de la USM, singura din țară, sunt doar 12 studenți, în condițiile în care în învățământul general se atestă o criză acută de profesori de fizică.

Facultatea de Fizică rămâne fără studenți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:28 0:00

Cele mai multe solicitări, la fizică

Cursurile de recalificare profesională se țin la Universitatea de Stat din Moldova (USM) și la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. La USM, săptămâna viitoare începe un nou program, finanțat de Ministerul Educației, la care s-au înregistrat 470 de profesori, la cele 10 programe propuse.

„Cele mai multe solicitări sunt la specializările fizică, biologie și chimie. Avem 100 de persoane la fizică, 60 de persoane – la chimie și sub 50 – la biologie”, precizează șefa Centrului de resurse pentru formare continuă de la USM, Tatiana Turchina.

Ea spune că programele de recalificare sunt destinate persoanelor care vin din domenii conexe, dar criza de cadre didactice din R. Moldova face ca profesori de teologie să se transforme în profesori de fizică și biologie sau cei de limbă franceză și română să înceapă să predea informatică și matematică.

„Lipsa cadrelor didactice din ultimii 15 ani a dus la situația că unii profesori începeau să predea și alte discipline decât cele în care erau ei specialiști sau aveau calificarea. Și cunoaștem multe localități unde același cadru didactic predă mai multe discipline”, a declarat Europei Libere șefa centrului de formare continuă.

De exemplu, Serghei Carauș din satul Corbu, raionul Dondușeni, predă cinci obiecte, acoperind lipsa de cadre la școala din sat. Inițial, era profesor de biologie și chimie, dar a preluat și orele de educație tehnologică, arta plastică și educație civică, fără, însă, a avea studii în domeniu.

Profesorul care predă cinci discipline și lucrează în construcții
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:53 0:00

Turchina susține că, la admitere, este evaluat fiecare dosar pentru a vedea ce competențe au candidații ca să predea disciplinele suplimentare.

„Unii știu bine matematica, dar vor să predea și franceza. Și aici apare întrebarea dacă ei cunosc limba. La programele de recalificare la limbi străine, una dintre condiții este să aibă cel puțin nivelul A2 deja certificat. Se întâmplă că, de exemplu, predau matematica sau chimia, dar cunosc foarte bine limba franceză, au învățat-o și le plăcea încă în școală și atunci noi le oferim această șansă”, exemplifică Tatiana Turchina.

Cursurile de recalificare pentru cadrele didactice sunt predate de profesorii de la USM, în funcție de disciplina suplimentară aleasă de candidați. Un program durează un an, circa 1.800 de ore, dintre care 450 sunt cu prezență fizică, iar celelalte – online.

... anii precedenți, în medie 50-70 persoane pe an absolveau cursurile de recalificare

Tatiana Turchina spune că, anii precedenți, în medie 50-70 persoane pe an absolveau cursurile de recalificare, întrucât programul era plătit de profesori, iar managerii nu îi încurajau să aplice, pentru că urmau să lipsească de la ore.

Potrivit ei, aceste cursuri, pentru care autoritățile au alocat în acest an circa 6 milioane de lei, nu soluționează în totalitate criza cadrelor didactice din școli.

În total, pentru anul 2024, direcțiile raionale de educație au cerut 1.551 locuri pentru recalificarea profesorilor. Cele mai multe solicitări sunt pentru educatori, profesori de fizică, chimie, matematică, educație tehnologică și educație pentru societate.

Informațiile oferite Europei Libere de Ministerul Educației arată că, în anul de studii 2023 – 2024, erau peste 2.000 de posturi vacante în sistemul educațional. Cele mai multe cadre didactice lipsesc în municipiile Chișinău și Comrat, precum și în raioanele Ungheni, Hâncești, Nisporeni, Căușeni, Anenii Noi și Cahul.

  • 16x9 Image

    Liuba Maxim

    Sunt îndrăgostită de drumeții la munte și de televiziune, domeniu în care am lucrat aproximativ 8 ani. Din 2022 fac parte din echipa Europei Libere Moldova, unde scriu despre educație și spun poveștile oamenilor care au curajul să-și depășească limitele.

XS
SM
MD
LG