Într-o scrisoare adresată încă în septembrie Patriarhului Kirill al Rusiei, scrisoare prezentată ca o scurgere de document abia la 20 octombrie, Mitropolitul Chișinăului și Întregii Moldove, Vladimir, vorbește despre „circumstanțe tot mai presante care împing Biserica Ortodoxă din Moldova (...) la periferia societății moldovenești”. Vladimir se referă la mai multe motive ce-ar face iminentă, cum s-a exprimat Prea Sfinția Sa, „dispariția noastră de pe scena religioasă și socială a țării”.
„Mai multe enigme apar odată cu apariția acestei scrisori către Patriarhul Kirill. Așa ceva era de neimaginat până la războiul din Ucraina...”, afirmă în podcastul Dincolo de știri analistul politic Nicolae Negru. Potrivit interlocutorului Europei Libere, elementul-surpriză al acestui răvaș „intern” care a ajuns, parcă, să fie o scrisoare deschisă, este „însuși faptul spunerii unor adevăruri”. Adevăruri general cunoscute, în fond, „dar să ajungă mitropolitul să spună că direcția, de fapt, e alta decât cea pe care vrea să o promoveze Biserica Ortodoxă Rusă! Că BORu împinge Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove, cum se numește ea, să meargă împotriva curentului!”.
Mitropolitul Vladimir „și cei care sunt în jurul său”, spune analistul, „nu încearcă degeaba, în scrisoarea sa, să spună niște adevăruri. El, ca și cum, atrage atenția (enoriașilor, mai multor preoți) că „noi suntem cu voi, adică noi suntem de-ai voștri, să nu credeți că noi aparținem celor care nu ar vrea pace, care ar voi război și că nu am înțelege că, de fapt, aparținem lumii europene”.
Pe de-o parte, el spune niște adevăruri ca cetățenii, ca unii preoți, să zică: „de ce să trec eu la Mitropolia Basarabiei, dacă, de fapt, noi o să ne ducem într-acolo (spre lumea europeană) și cu Mitropolia Chișinăului. Pe de altă parte, el are, menține legătură cu Patriarhul rus și îndeplinește ce spune acesta...”.
- Te-ar putea interesa și: Victor Gotișan: Coabitarea cu politicul a știrbit din încrederea în Biserica Ortodoxă
„Mesajul este foarte clar (și) pentru clerul de aici, din Republica Moldova. Nu părăsiți Mitropolia Moldovei pentru că mitropolitul este capabil să-și mențină turma împreună, că suntem conștienți de lucrurile, procesele negative, problemele la care s-a referit în această scrisoare, deci trebuie să păstrăm rândurile strânse, altminteri ne paște pericolul dezintegrării și migrării masive către Mitropolia Basarabiei”, consideră, la rândul său, și analistul politic Igor Boțan.
„Mitropolia este atentă la ceea ce cred cetățenii. Descreșterea, în sondaje, într-un timp foarte scurt a încrederii în Mitropolia Chișinăului, în Biserica Ortodoxă din Moldova cu 20 de puncte procentuale este pentru aceasta temei de mari îngrijorări”, mai remarcă el.
Alte teme ale noului episod, difuzat pe 27 octombrie:
- Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat în cauza Stoianoglo vs. R. Moldova că fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, i-a fost încălcat dreptul de acces la instanță pentru a contesta decizia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din 5 octombrie 2021, prin care a fost suspendat din funcție, după ce a fost reținut într-un dosar penal. Ce înseamnă, de fapt, această decizie, atât pentru fostul procuror general, cât și pentru autoritățile moldovene? Ce ar trebui sau ar putea să se întâmple, în afară de plata despăgubirilor?
- Instalat pe 16 februarie 2023, guvernul premierului Dorin Recean a supraviețuit, în mod previzibil, primei sale moțiuni de cenzură în noaptea de 19-20 octombrie, mulțumind opoziției pentru „ocazia” de a-și prezenta realizările înainte de alegerile locale din 5 noiembrie. Membrii guvernului, foarte meticuloși, au respins rând pe rând acuzațiile opoziției, dezbaterile durând peste 10 ore. Moțiunea de cenzură a fost inițiată în luna septembrie de BCS. Opoziția a descris dezbaterile maraton drept „show ca la teatru”, iar liderul BCS, Vlad Bătrîncea, a amenințat cu depunere de plângeri la Curtea Constituțională și Comisia Electorală Centrală, pentru că ar fi fost, inclusiv, deturnat sensul unei moțiuni de cenzură. Dar ce-a fost asta? Doar un joc politic „ingenios” sau și ceva ce s-ar putea preta la vreo sancțiune ori, cel puțin, ocară?
- Parlamentul a aprobat la 19 octombrie numirea fostei ministre de Interne, Ana Revenco, în funcția de directoare a Centrului pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării. Ana Revenco a fost ministră a Afacerilor Interne timp de doi ani, din 2021 până în 2023. În luna iulie, premierul Dorin Recean a prezentat demisia ei la Guvern. Atunci nici premierul, nici Revenco nu au explicat decizia. Ridică vreun semn de întrebare această numire?
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă
