„Vrem să folosim toate instrumentele statului de drept pentru a ne proteja democrația”, a spus social-democrata Nancy Faeser, notând că extremismul de dreapta rămâne cea mai mare amenințare la adresa ordinii democratice din Germania.
Împreună cu șeful Biroului federal pentru Protecția Constituției, Thomas Haldenwang, și al Biroului de Poliție pentru Combaterea Criminalității, Holger Münch, ministra a prezentat marți un pachet de 13 măsuri intitulat „Să combatem cu hotărâre extremismul de dreapta – mijloacele pentru apărarea democrației” („Rechtsextremismus entschlossen bekämpfen – Instrumente der wehrhaften Demokratie nutzen”).
Multe dintre măsurile preconizate sunt cunoscute, remarcă presa germană, unele sunt deja decise, dar însumarea lor într-un singur manifest programatic vrea să trimită un semnal clar: pentru Germania postbelică, extrema dreaptă rămâne cea mai mare amenințare.
Încă din 2022, Nancy Faeser prezentase o strategie în zece puncte privind combaterea extremei drepte, protejarea victimelor campaniilor de denigrare lansate de extremiști pe platformele sociale, extinderea „alfabetizării digitale”, combaterea dezinformării și a propagandei extremiste.
Criminalizarea extremismului de dreapta
Acum, ministra de Interne vrea să ușureze și munca poliției în depistarea surselor de finanțare a grupărilor de extrema dreaptă, echivalându-le juridic cu orice organizație criminală.
Ele vor putea fi puse mai ușor sub urmărire, fără să mai fie necesară o „activitate dovedită de incitare la violență”, cum este cazul în prezent.
Totodată, se preconizează extinderea legislației care limitează posesia de arme, prin interzicerea portului de arme pentru persoanele dovedite ca promotoare ale ideilor de extremă dreapta.
Unul din punctele cele mai interesante în strategia extinsă de combatere a extremei drepte este propunerea de a ancora în Constituție „prerogativele, modul de organizare și funcționare” a Curții Constituționale, instituția care ar avea ultimul cuvânt de spus dacă s-ar încerca scoaterea în afara legii a unei organizații sau a unui partid de extrema dreaptă, cum este considerat AfD (Alternativa pentru Germania), partid parlamentar devenit, potrivit sondajelor de opinie, a doua cea mai puternică forță politică din Bundestag (camera inferioară a legislativului german).
- Te-ar putea interesa și: Germanii se mobilizează împotriva extremismului de dreapta
În ianuarie 2024, Curtea Constituțională a decis deja că statul ar putea sista finanțarea pentru un mic partid extremist, cunoscut sub numele de „Patria” (Die Heimat, fostul Partid Național Democrat) deoarece el „manifestă dispreț față de ordinea democratică de bază” și își propune să înlocuiască democrația în Germania cu un stat autoritar, bazat pe ideologia rasistă din epoca nazistă („Volksgemeinschaft”).
A fost prima dată când judecătorii Curții Constituționale s-au pronunțat, în baza unei legi care există încă din 2017.
„Vrem să demontăm rețelele extremiste de dreapta, să le lipsim de venituri și să le luăm armele”, a mai spus ministra germană de Interne pe 13 februarie.
Toți ochii pe AfD
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat în sondaje pentru a deveni al doilea cel mai popular partid, stârnind temeri că ar putea prelua și puteri executive, mai ales în landurile din estul țării, din fosta Germanie comunistă (RDG).
AfD însumează în medie circa 23% din intențiile de vot la nivel național, față de 10,3% cât a avut la ultimele alegeri generale din 2021. În unele landuri estice, din care face parte și Berlinul, popularitatea partidului trece de 30%, ca în Saxonia (34%) și Turingia (33,3%). În ambele landuri, ca și în Brandenburg, vor avea loc alegeri la toamnă.
Proteste la scară națională
AfD a declanșat un val masiv de proteste în toată Germania, după ce s-a aflat din presă că anul trecut, membri ai partidului au fost prezenți la o întâlnire cu neo-naziști în care s-au discutat planuri pentru deportarea – eufemistic numită „re-emigrarea” – a milioane de oameni originari din alte țări, inclusiv urmași ai acestora, născuți în Germania.
„O mare de lumini” s-a văzut duminica trecută la München, în landul Bavaria, unde din nou peste o sută de mii de oameni au protestat împotriva extremei drepte.
Dezvăluirile despre reuniunea de anul trecut, de la Berlin, la care s-a discutat „re-emigrarea” a milioane de oameni, au relansat și dezbaterea despre o posibilă interzicere a AfD.
Șansele unui astfel de demers sunt mici, din cauza protecției de care se bucură partidele în general prin Constituție, iar impactul politic ar putea fi total opus celui dorit, mărind popularitatea AfD, avertizează analiști politici și experți juridici.
AfD nu este singura amenințare dinspre dreapta la adresa democrației germane.
Au fost descoperite rețele de extremă dreaptă în poliție și armată, chiar și complotul unei grupări obscure numită „Reichsbürger” (Cetățeni ai Imperiului) de a răsturna guvernul ales democratic, cum reamintește DW.
