După nominalizarea aprobată la 28 de liderii UE, Kallas va trebui să obțină aprobarea Parlamentului European în urma audierilor programate pentru toamnă.
Ea îl va succeda în funcție pe Josep Borrell, al cărui mandat a inclus gestionarea pandemiei mondiale, războaie la periferia UE în Nagorno-Karabah și Ucraina, criza de la frontiera cu Belarusul și dezacorduri (foarte mediatizate) cu privire la gestionarea de către Israel a războiului său cu gruparea Hamas din Fâșia Gaza, organizație declarată teroristă de UE și de SUA.
„Războiul se va sfârși atunci când Rusia se va întoarce la Rusia”
Kallas va prelua funcția de șef al diplomației UE într-un moment în care Uniunea Europeană, și cei 27 de membri ai săi, se confruntă: pe plan intern, cu o creștere a populismului naționalist și angajamentul membrilor față de valori fundamentale precum drepturile și democrația; iar pe plan extern, cu problema Rusiei și războiul declanșat de aceasta în Ucraina, dar și cu o multitudine de alte provocări la adresa ordinii internaționale actuale. Începutul mandatului său va coincide, totodată, cu alegerile, pline de disensiuni, din SUA; și cu o schimbare a conducerii NATO, care ar putea avea implicații majore pentru evoluția relațiilor transatlantice.
Kaja Kallas va deveni cel de-al cincilea Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă de la înființarea acestui post în 1999, dar și primul reprezentant al unei țări post-sovietice și prima baltică ce va ajunge în fruntea executivului comunitar.
Ea a fost una din cele mai dure voci în ceea ce privește criza ucraineană, deplângând faptul că „lumea a ignorat” un deceniu de agresiune rusă împotriva Ucrainei, începând cu ocuparea Crimeii în 2014. Oficialul estonian a sugerat că Occidentul ar fi trebuit să ofere asistență militară Kievului chiar înainte de invazia la scară largă a Rusiei în 2022, așa cum a făcut Tallinnul, când serviciile secrete americane au avertizat cu privire la un atac iminent, în timp ce zeci de mii de trupe rusești se adunau în apropierea frontierei ucrainene.
Rusia „a fost și rămâne” o putere colonialistă pe care estonienii o cunosc foarte bine, a scris Kallas la începutul acestei luni, adăugând că „prin actuala sa politică de acaparare a terenurilor în Ucraina, Moscova ne trimite un semnal alarmant că istoria se poate repeta”.
Funcția de „Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate” oferă o platformă de primă importanță în ce privește elaborarea unei politici comune de securitate și apărare a blocului comunitar. Rolul cel mai vizibil al Înaltului Reprezentant este acela de a promova cooperarea UE în domeniul apărării, inclusiv cu NATO, și de a coordona politicile strategice privind apărarea și securitatea.
Kallas a respins în mod repetat ideea susținerii unui acord de pace care să lase în mâinile Rusiei teritoriul ucrainean recunoscut la nivel internațional: de la Crimeea la cele patru regiuni pe care Moscova a încercat să le anexeze anul trecut. „Războiul se va sfârși atunci când Rusia se întoarce la Rusia”, a declarat premierul estonian într-un interviu pentru RFE/RL.
Trecutul sovietic
Kaja Kallas a trăit într-o țară sub ocupație sovietică până la vârsta de 14 ani, cu un tată care promova deja autonomia economică cu mult înainte ca Estonia să își recapete independența în 1991. Tatăl său, Siim Kallas, a fost pentru scurt timp prim-ministru al Estoniei și a deținut trei portofolii diferite în cadrul Comisiei Europene.
„Acest monstru încă mai trăiește în Rusia”, a declarat Kallas, citată de Reuters, în urmă un an, cu ocazia aniversării deportărilor organizate în 1941 de autoritățile sovietice, dornice să zdrobească elita patriotică a Estoniei. Printre cei deportați cu forța în Siberia au fost mama și bunicii lui Kallas.
Una din sarcinile sale imediate va consta în găsirea unui partener în Ungaria - țara premierului Viktor Orban, vechi critic al Bruxelles-ului, care va deține, în a doua jumătate a acestui an, președinția rotativă a UE.
Orban, politician de dreapta, s-a aflat în fruntea unui grup de sceptici - mic, dar încrâncenat – care s-au opus unor decizii-cheie în cazul politicii externe a UE în raport cu războiul din Ucraina, printre care au fost sancțiunile aplicate Rusiei, furnizarea de arme și alte ajutoare militare acordate Kievului, precum și independența energetică față de Rusia. Budapesta s-a împotrivit, de asemenea, acordării unor garanții de aderare în cazul unor state ca Ucraina, Georgia și Moldova, făcând în același timp mai multe eforturi pentru aderarea la UE a candidaților din Balcani, cum ar fi Serbia.
Încă în cea de-a doua jumătate a anului 2023, într-un interviu pentru RFE/RL, Kallas și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că „poate că nu toți aliații au realizat situația în care ne aflăm la capitolul securității”.
Kallas a pledat mult timp pentru o „cale” care să facă din aderarea Ucrainei la NATO o chestiune de „nu dacă, ci când”. Cu toate acestea, ea a recunoscut că „acest lucru nu se poate întâmpla atunci când există un război în desfășurare”.
În Balcani, ea a cultivat stabilirea unor relații mai strânse, reamintind, totodată, guvernelor de acolo necesitatea desfășurării reformelor și aprofundării eforturilor de combatere a corupției, precum și rezolvarea disputelor de recunoaștere care implică în special Kosovo.
Kallas consideră că promovarea ideii unui trai mai bun de partea europeană a graniței cu Rusia este un instrument puternic de combatere a propagandei ruse.
Ea a amintit experiența nefericită a Estoniei în ceea ce privește păstrarea, în anii 1940, a unei poziții de neutralitate în privința unor țări de la granița Rusiei, precum Georgia și Moldova, dar a subliniat că aderarea la NATO sau la UE „depinde de factorii de decizie”.
Kallas este un fost avocat care s-a alăturat Partidului Liberal de Reformă Estonian în 2010 și a activat în Parlamentul estonian și în Parlamentul European, unde s-a concentrat în special pe probleme legate de tehnologiile digitale și de inovare.
De la Bruxelles, ea a revenit în viața politică a țării sale, câștigând alegerile din 2019, ceea ce a condus în cele din urmă la confirmarea sa, în 2021, în calitate de cea dintâi femeie prim-ministru din istoria Estoniei.
În ceea ce privește politica externă, ea s-a pronunțat în mod constant pentru eliminarea dependenței europene față de energia rusească.
Oficialul estonian a susținut în mod activ ideea demontării monumentelor sovietice – o tendință iscată în rândul mai multor state postcomuniste, iar acest fapt a înfuriat Moscova. În februarie, Rusia a inclus-o pe Kallas și pe alți câțiva oficiali baltici într-o listă de persoane căutate pentru ceea ce Moscova a numit „profanarea memoriei istorice”.
În 2023, Kallas a trecut printr-un scandal personal, foarte mediatizat, legat de afacerile soțului său Arvo Hallik, care deținea un sfert dintr-o companie estoniană ce activa în Rusia, în ciuda apelurilor sale constante de a pune capăt activității companiilor estoniene din Rusia.
