Linkuri accesibilitate

La doi ani de invazia rusă, numai 10% din europeni mai cred în victoria Ucrainei


Majoritatea europenilor cred că războiul din Ucraina trebuie să se încheie cu un acord negociat, dar nu „în parametrii” impuși de Rusia (sondaj ECFR).
Majoritatea europenilor cred că războiul din Ucraina trebuie să se încheie cu un acord negociat, dar nu „în parametrii” impuși de Rusia (sondaj ECFR).

La doi ani de la începerea invaziei ruse la scară largă a Ucrainei, europenii par să-și fi pierdut încrederea în șansele unei victorii ucrainene, majoritatea se așteaptă acum la un fel de acord negociat pentru încetare a luptelor.

Un recent sondaj realizat pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) arată însă că în opinia majorității respondenților acest acord nu ar trebui să se facă „în parametrii” dictați de Rusia.

De la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie 2022, ECFR, think-tank cu sediul central la Bruxelles, a urmărit oscilațiile în starea de spirit a europenilor, confruntați cu primul mare război„clasic” de pe continent, de la al Doilea Război Mondial (războaiele de secesiune din fosta Iugoslavie, din anii 90 ai secolului trecut, nu intră în această categorie).

Sub șocul inițial al invaziei ruse, sondajele comandate de ECFR arătau în iunie 2022 că mulți europeni își doreau o încetare rapidă a luptelor, chiar cu prețul ca Ucraina să cedeze teritorii. Un an mai târziu, sondajele arătau că succesele armatei ucrainene și decizia Statelor Unite de a preluat conducerea eforturilor occidentale de sprijin penru Ucraina, schimbaseră percepția europenilor: spre deosebire de mulți oameni din Sudul Global, o pluralitate a europenilor era de acord că Ucraina trebuie susținută până își recâștigă toate teritoriile ocupate de Rusia. Inclusiv peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2024.

Încă un an mai târziu, entuziasmul se evaporă, parțial ca urmare a semi-eșecului ofensivei ucrainene din vară, dar și din cauza disputelor din sânul și între guvernele occidentale privind ajutorul pentru Ucraina, la care se adaugă perspectiva ca Statele Unite să se retragă, fie și parțial.

Numai 10% cred în victoria Ucrainei

Sondajul publicat înaintea celei de-a doua aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina arată că, în medie, doar 10% dintre europeni cred că Ucraina va triumfa în conflict. Opinia predominantă în toate cele 12 state membre participante, între care România, este că un „acord de compromis” va pune capăt războiului.

Potrivit sondajului, 50% dintre români cred că Ucraina ar trebui să ajungă la o înțelegere cu Rusia pentru încheierea războiului.

De două ori mai mulți, în medie 20%, se așteaptă la o victorie a Rusiei. Nu este clar cum definesc această victorie, dar potrivit autorilor analizei care însoțește sondajul, se pare că „pentru mulți, ideea unei victorii rusești înseamnă că Ucraina nu va putea să-și elibereze toate teritoriile ocupate ”, dar nu ar trebui negociat „în parametrii” dictați de Moscova.

Pesimismul privind șansele de victorie ale Ucrainei este vizibil în toată Europa.

Polonia, Portugalia și Suedia sunt țările cele mai optimiste. Dar chiar și acolo, doar 17% dintre respondenți cred că Ucraina va prevala – iar în Suedia 19% cred că Rusia va câștiga.

Peste tot, cu excepția Poloniei și Portugaliei, mai mulți oameni se așteaptă la o victorie rusă decât una ucraineană.

Acest procent este cel mai ridicat în Ungaria (31%) premierului Viktor Orban – unul din ultimii „prieteni” ai Rusiei în UE - și în Grecia (30%).

Între pragmatism și visuri

Pesimismul privind șansele Ucrainei, nu înseamnă că europenii chestionați nu vor să continue sprijinul pentru Kiev, în războiul cu Rusia. Chiar dacă acest sprijin va duce „numai” la un acord negociat de încetare a focului.

În trei țări (Suedia, Portugalia și Polonia), se înregistrează o preferință pentru sprijinirea Ucrainei în lupta de a-și recupera teritoriile ocupate (50%, 48% și, respectiv, 47%).

În alte cinci țări – inclusiv Ungaria (64%), Grecia (59%), Italia (52%), România (50%) și Austria (49%) – se înregistrează o preferință clară pentru a împinge Kievul spre negocieri, potrivit studiului.

În alte părți, opinia publică este divizată, inclusiv în Franța (35% pentru continuarea luptei vs 30% pentru negocierea unui acord), Germania (32% vs 41%), Olanda (34% vs 37%) și Spania (35% vs 33%).

Vecini buni vs vecini nervoși

Sondajul ECFR sugerează și o modificarea în „geografia” sprijinului pentru Ucraina.

Cercetările anterioare arătau că cei mai apropiați vecini ai Ucrainei erau și printre cei mai mari susținători ai Kievului, la nivelul guvernelor dar și când venea vorba de primirea refugiaților ucraineni.

La doi ani de la izbucnirea războiului, acest sprijin s-a îndepărtat geografic, în Portugalia și Franța.

Vecinii apropiați ai Ucrainei par mai nervoși. Opinia publică din România nu este între timp foarte diferită de cea din Ungaria lui Orban, a cărui scepticism părea până acum o excepție europeană. 18% din români cred că Rusia va învinge și 50% își doresc ca Ucraina să fie convinsă să încheie un acord de încetare a luptelor cu Moscova. În Ungaria, 31% se așteaptă la o victorie rusă, si 64% vor ca Ucraina să negocieze.

​Cel mai recent raport al ECFR, „Wars and Elections: How European leaders can maintain public support for Ukraine” („Războaie și alegeri: Cum pot liderii europeni conserva susținerea publică pentru Ucraina”), îi are ca autori pe experții în politică externă Ivan Krastev și Mark Leonard și se bazează pe datele unui sondaj de opinie realizat de YouGov și Datapraxis în 12 state membre ale UE (Austria, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia), în luna ianuarie 2024.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG