În această săptămână se împlinesc o sută de zile de când Partidul Acțiune și Solidaritate a ajuns să dețină majoritatea în parlament și să guverneze țara prin executivul condus de Natalia Gavrilița. Ascensiunea la putere a formațiunii a fost accelerată după ce Maia Sandu l-a învins pe fostul președinte Igor Dodon la prezidențialele din toamna trecută, observă comentatori întruniți în cadrul unei dezbateri organizate de agenția IPN. Dar ce probleme au scos în evidență cele trei luni de guvernare dominate de PAS?
După preluarea puterii de către Partidul Acțiune și Solidaritate o bună parte dintre analiștii politici anticipau o guvernare cu mai multe coborâșuri decât urcușuri.
În primul rând, din cauza așteptării alegătorilor că nivelul de trai se va schimba în bine într-un timp-record, constată deputatul PAS Adrian Baluțel. În al doilea rând, din cauza pandemiei de COVID-19, care a slăbit economia și a sărăcit buzunarele cetățenilor. Situația a fost amplificată și de criza energetică ce domină Europa și care a pus la grea încercare abilitățile de negociere cu Gazprom a actualei guvernări, observă deputatul, care consideră că autoritățile au reușit să facă față cu brio situației:
„Suntem prinși într-o situație regională și globală foarte complicată. Am venit la guvernare moștenind probleme care nu au fost rezolvate de 30 de ani. Cât de bine nu am fi reușit să avem un contract pe cinci ani, stabil, pe livrarea gazelor, să creștem pensiile, să curățim instituțiile în primele o sută de zile, așteptările oamenilor sunt foarte mari și, da, ele sunt justificate. (...) Cu părere de rău nu beneficiem de o opoziție constructivă în Parlament pentru că opoziția constructivă presupune să discutăm aspecte, cu părere de rău se politizează inclusiv subiecte ce țin de siguranța și securitatea cetățenilor. Aici mă refer la Convenția de la Istanbul, care este un document ce se referă la securitatea fetelor și femeilor, nimic mai mult.”
Convenția la care face trimitere deputatul PAS își propune să prevină și să combată violența împotriva fetelor și femeilor și a violenței domestice. Documentul a fost ratificat în parlament cu votul majorității PAS. Opoziția s-a împotrivit adoptării Convenției și a depus o sesizare la Curtea Constituțională. Între altele, deputați din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor insistă că documentul ar „legaliza căsătoriile între persoanele de același sex” și ar „distruge valorile și tradițiile creștine” – formulări respinse de apărătorii și apărătoarele drepturilor omului.
Relațiile internaționale trebuie să fie unele chibzuite, noi suntem o țară neutră
În timp ce exponenți ai PAS descriu primele o sută de zile de guvernare drept un „succes”, opoziția vorbește despre un eșec, constată fostul deputat socialist Nicolae Pascaru. Numiri politice în funcții cheie, dezbateri publice „de ochii lumii” sau încercarea de a controla televiziunea publică – sunt doar câteva dintre acțiunile guvernării dominate de PAS, pe care Pascaru le consideră păguboase. El mai reproșează autorităților că sunt axate pe construirea unei relații bune cu Occidentul, în detrimentul relației cu Federația Rusă. În opinia lui, o asemenea abordare ar putea avea consecințe negative pe termen lung:
„Relațiile internaționale trebuie să fie unele chibzuite, noi suntem o țară neutră. Nu ne aruncăm în NATO. Uniunea Europeană nu ne primește mâine sau poimâine. Noi nu trebuie să înrăutățim relațiile cu Federația Rusă pentru că este un partener strategic cu R. Moldova și noi trebuie să avem o poziție chibzuită cu toți jucătorii, inclusiv cu SUA și UE. Și Federația Rusă! Marginalizarea acestei forțe politice poate să ducă în viitor la niște probleme pe care noi le vom trece cu costul din leafa mizeră pe care o are acum un cetățean din R. Moldova.”
Până în prezent, guvernarea PAS a declarat deschis că stabilirea unei relații temeinice cu Uniunea Europeană reprezintă una dintre priorități. În ce privește cooperarea cu Federația Rusă, într-un interviu pentru publicația moscovită Kommersant, președinta Maia Sandu a descris modul în care s-au încheiat negocierile cu Gazprom drept „un precedent pozitiv” în relația cu Federația Rusă.
