Liusia are 34 de ani și acum un an cântărea 97 de kilograme. Femeia spune că reușea mereu să se mențină la greutatea de 58 de kilograme, însă în pandemie, când a stat acasă o perioadă îndelungată, a ajuns la aproape 100.
„Până atunci, mergeam la sală. Apoi, am mai avut o situație stresantă care a contribuit la adăugarea mai multor kilograme. Am încercat toate metodele posibile ca să slăbesc, dar deja aveam probleme grave de sănătate, care nu-mi permiteau să slăbesc singură, nici cu diete, nici cu sport”, povestește femeia, care a făcut o operație bariatrică (de micșorare a stomacului).
Acum Liusia are 57 de kilograme și se simte bine. Ea spune că, după intervenția chirurgicală, viața ei s-a schimbat radical: au dispărut migrenele, durerile articulare și de spate, oboseala, respirația îngreunată. Și-a schimbat și regimul alimentar, a redus porțiile de patru ori, dar trebuie să ia anumite vitamine, prescrise de chirurgul ei.
Sergiu Balan face astfel de operații de 15 ani, la o clinică privată din Chișinău. Chirurgul susține că, de cele mai multe ori, pacienții vin la el prin recomandarea foștilor pacienți și arareori sunt trimiși de un alt medic.
Pentru a-i accepta la operație, aceștia trebuie să aibă un indice de masă corporală (raportul dintre greutate și înălțime) ridicat. „Dacă indicele este mai mare de 30 de kg pe metru pătrat și mai sunt prezente patologii ca diabetul zaharat de tip II, atunci este recomandată operația de micșorare a stomacului”, explică medicul, care face zilnic până la trei operații de acest fel.
Chirurgul mai spune că, după intervenție, pacienții trebuie să aibă un regim alimentar bazat pe lichide timp de două săptămâni și alte două săptămâni, pe mâncarea semilichidă (pireuri), apoi pot reveni la o alimentație obișnuită, însă în cantități mai mici.
Balan face două tipuri de operații bariatrice: gastric bypass și rezecție tubulară de stomac. Prima presupune crearea unui rezervor de 35-40 ml, prin izolarea unei porțiuni din stomac. În al doilea caz, se îndepărtează două treimi din stomac.
Operațiile de micșorare a stomacului se fac contra cost în câteva clinici private, la un preț de circa 4.000 de euro. Pot fi făcute și în unul din spitalele de stat, din contul poliței de asigurare medicală obligatorie, dar numai la recomandarea specialiștilor, în cazul obezității morbide (când indicele masei corporale e mai mare de 40).
Anul trecut, Compania Națională de Asigurări în Medicină a acoperit costurile pentru 19 operații de acest fel. În medie, un caz tratat a costat 71.300 de lei (3.700 de euro), în această sumă fiind incluse și cheltuielile pentru spitalizare, alimentație, medicamente și proceduri medicale.
Care sunt riscurile operației bariatrice
Endocrinologii nu recomandă astfel de operații. „Se taie dintr-un organ sănătos, de asta nu le recomand”, spune endocrinologul Gheorghe Caradja, de la Spitalul Clinic Republican.
Potrivit lui, protocolul național privind obezitatea prevede ca tratamentul să se desfășoare timp de 2 ani. Pacientul trebuie să urmeze un regim alimentar riguros și să facă efort fizic adecvat condiției sale de sănătate.
„În primul an, persoana trebuie să respecte cu strictețe regimul alimentar, să noteze ce mănâncă și cât efort fizic face. Dacă nu slăbește cel puțin 5% din greutate, poate lua și pastile. Tratamentul medicamentos, la fel, durează un an. Abia după 2 ani, dacă pacientul nu are rezultate, poate apela la operația bariatrică”, explică Caradja.
O astfel de decizie, spune medicul, trebuie să fie luată de un consiliu din care să facă parte endocrinologi și psihologi. De asemenea, pacienții ar trebui să fie informați despre complicațiile care pot surveni după o astfel de intervenție chirurgicală, și anume: plăgi, hernii postoperatorie, sindromul Dumping (mâncarea nedigerată trece prea repede în intestinul subțire, provocând greață, crampe, diaree și leșin).
Dacă nu se alimentează corect și nu fac mișcare, cei se operează pot reveni la kilogramele inițiale, susține Gheorghe Caradja.
Mâncăm în exces de la stres
Datele statistice arată că rata obezității a crescut în R. Moldova din 2014 până în 2021 de la 56 la 64%. Specialiștii susțin că acest indicator depinde de nivelul educației populației, iar obezitatea este mai mult o boală cronică psihosomatică.
Consultanta în psihonutriție Corina Rusnac spune că adeseori oamenii mănâncă în exces pentru a face față emoțiilor negative sau a le înlocui pe cele pozitive, cum ar fi bucuria sau plăcerea.
„Oamenii își găsesc refugiu în mâncare. În situații tensionate, mâncatul în exces devine un mecanism de reducere a stresului. De asemenea, sunt persoane care suferă de tulburări de anxietate sau depresive, care duc la schimbarea comportamentului alimentar”, precizează Rusnac.
Specialista mai spune că, de cele mai multe ori, obezitatea este tratată la nivel fiziologic, „pentru că asta se vede și se poate de măsurat, dar rădăcina se ascunde în traume, în situații de stres, în partea sentimentală”.
Experta îndeamnă oamenii să nu facă glume pe seama celor care s-au îngrășat, pentru că asta îi afectează mult și le încalcă limitele personale.
Pe lângă alimentația nesănătoasă, obezitatea este cauzată și de sedentarism, abuzul de alcool, sarcină, dereglări endocrine și hormonale, predispoziția ereditară.
Obezitatea aduce o serie de probleme de sănătate: dispnee, respirație îngreunată, sforăit, dureri de cap, dezechilibre hormonale, nervozitate, pierderea memoriei, depresie, hipertensiune arterială, boli cardiace, cancer, dureri articulare și de spate.
