Constatarea se bazează pe faptul că, dintre cei cinci indicatori utilizați pentru întocmirea clasamentului, indicatorul politic a fost cel care a scăzut cel mai mult - cu 7,6 puncte, în medie, la nivel global.
Guvernele au eșuat în a proteja jurnalismul, constată autorii raportului. „Un număr tot mai mare de guverne și autorități politice nu își îndeplinesc rolul de garant al unui mediu optim pentru jurnalism și al dreptului publicului la știri și informații fiabile, independente și diverse”, a declarat Anne Bocandé, directorul editorial al organizației. De asemenea, RSF constată o scădere îngrijorătoare a sprijinului și respectului pentru autonomia mass-media și o creștere a presiunilor din partea statului sau a altor actori politici.
Moldova, pe locul 31
Republica Moldova a coborât trei poziții în clasamentul Reporteri fără frontiere față de anul trecut, și s-a situat pe locul 31, dintr-un total de 180 de țări evaluate. În raport se spune că mass-media din Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale. Oligarhii și liderii politici influențează puternic pozițiile lor editoriale, potrivit experților RSF.
În raport se mai spune că, peisajul mediatic din Moldova este polarizat și marcat de influența lui Ilan Șor, oligarhul pro-Kremlin fugit din țară pentru a scăpa de urmărirea penală pentru corupție. Imperiul mediatic construit în ultimii ani de companii legate de Șor a fost slăbit de suspendarea licențelor a șase canale, în decembrie 2022 și noiembrie 2023. Licențele altor patru canale legate de un alt oligarh fugar, Vladimir Plahotniuc, fost lider al Partidului Democrat din Moldova, au fost suspendate de asemenea în noiembrie 2023. Conținutul acestor canale media a migrat online pe site-urile lor și pe rețelele de socializare, remarcă experții.
- Te-ar putea interesa și: Moldova pe locul 28 în lume la „libertatea presei”, între Australia și Austria (RSF)
Raportul mai constată că starea de urgență impusă din cauza invaziei Rusiei în Ucraina a fost folosită de autoritățile moldovene pentru a suspenda licențele mai multor canale de televiziune în ajunul alegerilor din 2023, fără o transparență adecvată în ceea ce privește motivele care au stat la baza acestei decizii – decizii pe care experții RSF le califică drept „îngrijorătoare”. Totodată, măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformării și a discursului instigator la ură și au slăbit instituțiile media care difuzează conținut de propagandă produs în Rusia.
Contextul regional și fruntașii clasamentului
Situația presei în Republica Moldova a primit calificativul „satisfăcătoare” în raportul RSF. România vecină, țară membră a UE, se află pe locul 49, iar Ucraina – pe locul 61, ambele intrând în categoria țărilor cu o situație a presei „problematică”. În spațiul post-sovietic, numai Moldova și Armenia (locul 43) au un scor mai bun, Georgia coborând de pe locul 77 pe 103.
Norvegia rămâne în fruntea clasamentului libertății presei, în timp ce Eritreea se află pe ultimul loc, 180, după Coreea de Nord, în ultimii doi ani. Țările nordice, la fel ca în anii trecuți, ocupă primele zece locuri, printre acestea fiind și Estonia.
Pe plan global, raportul constată că acest an a fost marcat de o lipsă clară de voință politică din partea comunității internaționale de a respecta principiile de protecție a jurnaliștilor. De exemplu, în timpul războiului din Fâșia Gaza s-a înregistrat cel mai mare număr de încălcări ale drepturilor jurnaliștilor și ale presei din octombrie 2023. Peste 100 de jurnaliști palestinieni au fost uciși de către Forțele de Apărare ale Israelului (IDF).
„Situația s-a înrăutățit în general în Europa de Est și în Asia Centrală, unde libertatea presei nu este garantată, iar mass-media sunt din ce în ce mai mult folosite ca benzi de transmisie în campaniile de dezinformare”, se arată în raport.
- Te-ar putea interesa și podcastul: În esență... | Majorarea taxei pentru distribuția ziarelor în plin război informațional – „o greșeală foarte mare”
Rusia s-a clasat pe locul 162 în acest rating. Potrivit documentului, statul rus își continuă cruciada împotriva jurnalismului independent, iar peste 1.500 de jurnaliști au fugit în străinătate de la invazia din Ucraina. Organizația a precizat că lista jurnaliștilor și a instituțiilor media catalogate drept „agenți străini” și „organizații indezirabile” s-a extins, iar jurnaliștii continuă să fie încarcerați în mod arbitrar.
În sens mai larg, acest clasament din 2024 subliniază faptul că guvernele oferă mai puțină protecţie jurnalismului, sau chiar joacă un rol activ în dezinformare. Inteligenta artificială generativă a fost, de asemenea, adăugată la arsenalul de dezinformare. În mai mult de trei sferturi din ţările lumii, actorii politici sunt implicați în mod regulat în campanii de propagandă sau de dezinformare, potrivit RSF.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
