Miercuri înainte de prânz, la o apariție comună cu Rutte, înainte să intre la discuțiile colective de la summitul NATO de la Ankara, Trump a spus că un acord provizoriu pentru încetarea războiului cu Iranul a „eșuat” după ce Teheranul a lansat noi atacuri asupra bazelor SUA din Golful Persic.
„Sunt niște gunoaie. Sunt niște oameni bolnavi. Sunt conduși de oameni bolnavi”, a declarat el reporterilor la Ankara, vorbind despre regimul de la Teheran. „Din punctul meu de vedere, îmi pierd doar timpul cu ei”.
Într-o escaladare a ostilităților care a determinat o creștere bruscă a prețurilor petrolului, Iranul a declarat la rândul lui că a atacat obiective militare americane din Bahrain și Kuweit, după ce forțele americane au lovit ținte iraniene ca răspuns la atacurile asupra petrolierelor din Strâmtoarea Ormuz.
Atacurile au subminat și mai mult un acord de încetare a focului deja șubred și au zdruncinat speranțele de a transforma memorandumul de înțelegere semnat pe 17 iunie într-un acord de pace permanent care să pună capăt războiului, care a început cu atacurile aeriene americano-israeliene asupra Iranului din 28 februarie.
„Spania, o cauză pierdută”
La aceeași apariție cu Rutte, Trump a criticat din nou aliații europeni care nu cheltuiesc destul - în opinia sa - pentru apărare, fixându-se asupra Spaniei, pe care a acuzat-o că se „opune la toate”.
„Spaniolii cred că s-au prins că noi îi apărăm oricum”, a spus Trump, care s-a întors apoi către delegația sa, cerând să fie rupte de îndată legăturile comerciale cu Spania. „Parcă văd că vor veni la mine să facem comerț, să facă o grămadă de bani, să mă roage”, a adăugat Trump, numind Spania „o cauză pierdută”.
În ajun, președintele SUA și-a atras critici europene înnoite insistând că „Groenlanda trebuie să o controleze SUA, nu Danemarca”.
„Groenlanda reprezintă o mare problemă pentru noi”, a declarat el reporterilor, adăugând că insula este „foarte importantă pentru Statele Unite, dar nu este importantă pentru Danemarca”.
„Avem nevoie de ea pentru protecția lumii, nu doar a Statelor Unite... Nu ajută Danemarca, dar ne ajută pe noi.”
Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a dat mai devreme un răspuns laconic la remarca lui Trump din ziua precedentă, afirmând: „Groenlanda nu este, desigur, de vânzare.”
„Vrem să rămânem alături de voi”
Chiar înaintea încheierii discuțiilor principale, colective din cadrul NATO, diplomați participanți la ele au spus presei sub condiția anonimatului că liderul SUA nu și-a repetat amenințările în cadrul formal al sesiunii, și nici declarația că „s-a terminat” cu acordul interimar de pace cu Iranul.
În ciuda noii inițiative a lui Trump de a determina Statele Unite să achiziționeze Groenlanda, Rutte a subliniat că Washingtonul rămâne angajat față de alianța NATO.
„Statele Unite sunt pe deplin angajate față de NATO… angajamentul există, fără îndoială”, a declarat Rutte jurnaliștilor la sosirea sa la summitul NATO, miercuri dimineață. „De asemenea, NATO servește intereselor Statelor Unite pentru a împiedica, de exemplu, ca submarinele nucleare ale Rusiei să ajungă pe coastele Statelor Unite. Pentru a-și asigura siguranța, Statele Unite au nevoie de un Atlantic, o Europă și o Arctică sigure, așa că angajamentul față de NATO este deplin.”
Președintele Donald Trump a declarat la summit că Statele Unite doresc să „rămână” alături de alianță, a afirmat o sursă prezentă la ședința cu ușile închise, în ciuda nemulțumirii sale anterioare față de aliații europeni în legătură cu războiul din Iran.
Trump a declarat în cadrul reuniunii: „Vrem să rămânem alături de voi”, a spus sursa pentru AFP, sub condiția anonimatului.
Declarația finală este despre unitate
„Un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor. Unitatea, solidaritatea și puterea noastră colectivă rămân fundamentul păcii, securității și prosperității pentru cei un miliard de cetățeni ai Alianței noastre de națiuni libere și democratice”, se spune în declarația finală a summitului de la Ankara.
Documentul condamnă agresiunea rusă împotriva Ucrainei și recunoaște importanța țării atacate pentru securitatea Europei.
„Ucraina contribuie la securitatea transatlantică, iar aliații sunt uniți în sprijinul nostru neclintit acordat Ucrainei în apărarea libertății, suveranității și integrității sale teritoriale”, se arată în declarația care, în mod previzibil, nu pomenește vreo eventuală primire a Ucrainei în NATO.
Declarația „certifică”, de asemenea, că europenii și canadienii au preluat deja de la SUA „greul” sprijinirii Ucrainei, furnizând „vasta majoritate” a ajutorul militar.
După întâlnirea colectivă de la Ankara, Donald Trump a avut o întâlnire bilaterală cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Printre altele, liderul de la Washington a spus înaintea discuțiilor, la o întâlnire cu reporterii, în prezența lui Zelenski, că atacurile ucrainene dincolo de front, în adâncul Rusiei, ar putea grăbi sfârșitul războiului. Trump a mai spus că ar putea permite ucrainenilor să construiască rachete interceptoare Patriot, sub licență.
„Vreau să salvez vieți”, a spus Trump, referindu-se la Ucraina și insistând că țara are „un potențial” (economic) extraordinar. El a repetat că președintele rus Vladimir Putin, cu care el, Trump, „vorbește foarte des”, vrea să pună capăt războiului.
Liderul SUA a spus că Putin își schimbă treptat condițiile pentru pace, o idee îmbrățișată și de Zelenski. „Acum avem o evoluție tehnologică mai bună decât Rusia”, a insistat liderul ucrainean.
„Și Zelenski, și Putin vor asta (pacea)”, a spus, la rândul lui, Trump.
În glumă, Zelenski a spus că o întâlnire cu Putin la Moscova nu ar fi o idee bună pentru că acolo „sunt o mulțime de drone ucrainene”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te