„Cu siguranță nu putem sprijini alegerea în funcția de Secretar General NATO a unei persoane care a vrut să îngenuncheze Ungaria”, a declarat Szijjártó, citat de Guardian.
În 2021, la un summit al Uniunii Europene extrem de tensionat, unde mulți au criticat Ungaria pentru o nouă lege, percepută ca anti-LGBT+, Rutte a spus că Ungaria trebuie să respecte statul de drept sau „să plece”. „Obiectivul meu este să îngenunchez Ungaria în această privință”, a spus liderul olandez.
Mai devreme, în 2020, premierul naționalist-conservator Viktor Orban se plângea: „Nu știu ce motive personale are premierul Olandei să mă urască pe mine, sau să urască Ungaria”.
Rutte, un veteran în politică, a primit deja sprijinul membrilor celor mai puternici din NATO pentru a deveni Secretar General după ce actualul deținător al postului, Jens Stoltenberg, își va încheia mandatul la 1 octombrie.
Nu ar fi prima oară când Ungaria se răzbună pe criticii occidentali ai lui Orban blocând sau tergiversând decizii NATO.
Budapesta a ratificat abia zilele trecute, după luni de amânări, aderarea la NATO a Suediei. Ca și Olanda, țara scandinavă criticase mereu derapajele antidemocratice ale regimului lui Viktor Orban, considerat cel mai bun prieten al Rusiei în Uniunea Europeană.
În discuțiile despre cine ar putea fi noul Secretar General NATO au mai figurat în ultima vreme președintele român, Klaus Iohannis, care își încheie ultimul mandat la Palatul Cotroceni anul acesta, ca și prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas.
Iohannis, mai ales, se bucură de sprijinul membrilor estici ai alianței nord-atlantice, dar nu a spus până acum că vrea postul. Kallas, care și-a exprimat interesul pentru funcție, are și ea suporteri, dar este considerată de unii, mai ales în vestul Europei, drept prea radicală în discursurile despre Rusia.
