Într-o după-amiază recentă, Irina s-a aflat printre zecile de persoane adunate la o intersecție pentru a primi o masă gratuită, proaspăt gătită. Femeia în vârstă de 70 de ani a fost jurnalistă, dar acum, a spus ea, cu pensia ei modestă și fără ajutor din partea familiei, vine aici în mod regulat.
Majoritatea celor care stăteau la coadă pentru o porție de hrișcă cu sos de carne, pâine și mere erau fie vârstnici, fie strămutați sau oameni cu handicap, a declarat pentru RFE/RL Janna Țvir, o voluntară de la Sant'Egidio, organizația religioasă caritabilă care a adus mâncarea.
„Ei sunt ghinioniștii”, a spus ea.
Se estimează că 7,3 milioane de ucraineni se confruntă cu insecuritatea alimentară moderată sau severă, inclusiv 1,2 milioane de copii și 2 milioane de vârstnici, potrivit unei analize a Organizației Națiunilor Unite. Multe persoane în insecuritate alimentară sunt în capitală, dar majoritatea celor afectați se află în apropierea frontului, unde suferă de foame în grade diferite aproximativ un sfert din populație, potrivit organizației.
Impact inegal
Aceste date sumbre contrastează cu centrul plin de viață al Kievului, cu restaurantele sale pline de oameni, mașinile elegante și moda stradală sincronizată la Occident. E drept că economia ucraineană a dat semne de redresare după recesiunea profundă care a urmat invaziei din februarie 2022. După ce a scăzut cu 30 % în 2022, PIB-ul real a crescut cu 5,7 % în 2023 și se așteaptă ca creșterea să ajungă la 3,5 % în acest an. După ce a culminat la peste 26 % în 2023, inflația a scăzut la aproximativ 4-5 % anual. Inflația prețurilor la alimente a scăzut de la peste 37 % la sfârșitul anului 2022 la aproximativ 5 % în prezent.
Impactul războiului asupra diferitelor sectoare ale economiei și diverselor categorii sociale este inegal. Sărăcirea pe timp de război a unor mari părți ale societății ucrainene este evidențiată de date provenind din mai multe surse, a declarat pentru RFE/RL Tîmofii Brik, sociolog, rectorul Școlii de Economie din Kiev.
„În curând, conflictele socioeconomice ar putea deveni un factor politic - pentru prima dată în Ucraina independentă”, a avertizat el.
Numărul ucrainenilor care trăiesc în sărăcie a crescut cu 1,8 milioane din 2020, ajungând la aproximativ 9 milioane, sau 29% din populația care trăiește pe teritoriul controlat de Kiev, a declarat Banca Mondială într-un raport publicat în mai. Creșterea sărăciei a fost determinată în principal de pierderea locurilor de muncă - de o cincime dintre adulții care erau angajați înainte de război. Problema este deosebit de acută în rândul persoanelor strămutate în interiorul țării.
„Ideea că suntem cu toții în aceeași barcă este o iluzie propagată de retorica unității din timpul războiului”, a declarat sociologul Volodimir Ișcenko pentru RFE/RL.
În realitate, a subliniat acesta, războiul a avut efecte drastic diferite asupra diferitelor grupuri de populație, povara sa căzând cel mai greu asupra ucrainenilor din sudul și estul țării.
Liudmila Mozgova și-a părăsit orașul natal Lisiceansk din regiunea estică Luhansk cu puțin timp înainte ca el să cadă în mâinile forțelor ruse în iulie 2022. Femeia în vârstă de 48 de ani, fostă contabilă și mamă a patru copii, este acum voluntară neplătită la Sant'Egidio. Ea și-a pierdut casa și toate bunurile, iar ambii ei părinți care au rămas sub ocupație au murit din motive de sănătate, agravate de stres, a declarat ea pentru RFE/RL.
„Am fost dezrădăcinată dintr-o viață care era bună și am rămas fără nimic”, a spus ea în timp ce înregistra, într-o dimineață recentă, persoanele strămutate intern care solicitau alimente și alte produse la biroul din Kiev al organizației caritabile.
„După invazia la scară largă, am văzut o creștere a numărului de voluntari în organizații caritate sau de stat, pentru atenuarea impactului războiului”, a declarat pentru RFE/RL Liudmila Harcenko, șefa biroului Sant'Egidio din Kiev. „Chiar dacă războiul se termină mâine - mai spune ea - criza socială va continua ani de zile”.
În Ucraina există 4,6 milioane de persoane strămutate intern, iar 1,5 milioane dintre ele primesc plăți sociale, potrivit Irinei Vereșciuk, viceprim-ministră, ministră pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar. În martie, guvernul a eliminat plățile lunare - 77 de dolari pentru cei cu copii sau dizabilități și 51 de dolari pentru ceilalți - pentru aproximativ 2,5 milioane de persoane strămutate intern considerate capabile să lucreze. Dar activiștii spun că lipsa sprijinului îi împinge pe unii să se întoarcă în disperare la casele lor, chiar dacă acestea sunt încă în apropierea liniilor frontului sau chiar ocupate de forțele ruse.
Decalaje consolidate
Regiunile de est și de sud ale Ucrainei au fost epicentrul crizei umanitare, dar războiul afectează întreaga societate ucraineană, a declarat sociologul kievean Brik pentru RFE/RL.
„Poate cel mai mare decalaj este cel dintre diferitele experiențe ale războiului”, a spus el. „Unii vânează un loc într-o grădiniță din Berlin, în timp ce alții au nevoie urgentă de o camionetă pentru unitatea lor militară”.
Exemplele istorice arată că există variații importante în modul în care diferite clase sociale trăiesc războiul, a declarat Olena Simonciuk, sociologă la Academia Națională de Științe din Ucraina.
Cercetările ei privind tendințele sociale arată că clasa muncitoare a fost afectată în mod deosebit de pierderea locurilor de muncă din cauza distrugerii fabricilor și uzinelor. Deși nu sunt disponibile date oficiale, se crede că membrii acestei clase sunt, de asemenea, mai expuși posibilității de a fi luați la oaste.
Clasa de mijloc a avut de suferit din cauza emigrării femeilor cu înaltă calificare - aproximativ 6 milioane de refugiați ucraineni au fost înregistrați în Europa, 90% dintre aceștia fiind femei și copii - dar, în general, a reușit să își păstreze statutul, adesea recurgând la munca la distanță, a spus Simonciuk.
Proprietarii de întreprinderi au suferit pierderi semnificative, dar în timp mulți dintre ei s-au adaptat la noile condiții, iar economia Ucrainei s-a dovedit rezistentă. În timp ce, în mai 2022, doar 28% dintre întreprinderi erau pe deplin operaționale, în august 2023, aproximativ 88% își reluaseră activitatea. În același timp, Ucraina asistă la declinul clasei... oligarhice, în timp ce rolul statului în economie crește, a mai declarat Simonciuk.
Unitate fracturată
„Dinamica transformării societale pe timp de război este complexă și dificil de prevăzut, dar observăm unele tendințe pozitive”, a spus cercetătoarea, citând ajungerea la consens în chestiuni anterior controversate, precum aderarea la NATO și UE sau identitatea ucraineană. Încrederea publică în instituțiile statului, în special în armată, este, de asemenea, relativ ridicată în comparație cu perioada anterioară invaziei.
Totuși, pe măsură ce războiul se prelungește, opiniile cu privire la modul în care ar trebui să se încheie sunt divergente, conform unui sondaj realizat în iulie de Centrul Razumkov din Kiev. Aproape 44% dintre ucraineni cred că este timpul pentru negocieri oficiale de pace cu Rusia. 35% se opun unor astfel de negocieri, iar 21 la sută au declarat că nu au nici o opinie. În același timp, peste 80 la sută s-au opus condițiilor de încetare a focului formulate de președintele rus, Vladimir Putin, care a cerut Ucrainei să predea cele cinci regiuni pe care Moscova le-a revendicat în întregime și să renunțe la eforturile de a adera la NATO.
„Între fluxurile și refluxurile de entuziasm, vedem că unitatea începe să se fragmenteze pe teme precum mobilizarea, negocierile cu Rusia sau chiar și politica fiscală”, a declarat Ișcenko.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
