Linkuri accesibilitate

Viktor Orbán, la Tușnad: Occidentul e în cădere liberă. Atac furibund împotriva Poloniei. Rusia este o democrație flexibilă


Premierul ungar Viktor Orbán (centru), alături de Laszlo Tokes (dreapta) și de Zsolt Németh, președintele comisiei de afaceri externe a parlamentului ungar, la școala de vară de la Băile Tușnad, Harghita - 27 iulie 2024.
Premierul ungar Viktor Orbán (centru), alături de Laszlo Tokes (dreapta) și de Zsolt Németh, președintele comisiei de afaceri externe a parlamentului ungar, la școala de vară de la Băile Tușnad, Harghita - 27 iulie 2024.

Tabăra de vară de la Bálványos este pitită între munți, pe un fundal verde, la marginea comunității din Băile Tușnad. De acolo a vorbit, sâmbătă, liderul maghiar Orbán – într-un discurs în care a lansat, din nou, critici la adresa Uniunii Europene, din care Ungaria face parte.

Atmosfera e pătrunsă de o anumită lentoare. Tabăra are aproximativ 13 mii de vizitatori sâmbătă, iar înaintea discursului premierului ungar Viktor Orbán se aude, în fundal, muzică de jazz.

Însă mulțimea freamătă, sub pălăriile asortate primite gratis de la organizatori.

Puțini ies din acest tipar, inclusiv un tânăr cu o șapcă roșie MAGA (Make America Great Again), din campania lui Donald Trump.

Participanții se uită spre scenă în așteptarea premierului maghiar, iar nimeni nu vrea să vorbească cu reporterul Europa Liberă, nici măcar tinerii vorbitori de engleză. Camerele televiziunilor maghiare au mai mult succes cu publicul.

În deschiderea evenimentului principal, pastorul László Tőkés a vorbit despre „viitorul ținut secuiesc autonom”, criticând România pentru ceea ce descrie a fi un proces eșuat de dezvoltare după Revoluția din 1989.

Tőkés propune un referendum pentru maghiarii din Ardeal, în care să decidă în masă dacă să rămână în Transilvania sau să plece.

„Nu trebuie să cedăm în fața răului. Fără război, fără gender care distorsionează rasa umană”, spune Tokes.

El spune și că religia islamică urmărește să cucerească Europa de Vest.

Atac împotriva aliaților. UE trebuie să renunțe la misiunea economică și să devină un proiect de apărare

„Nu s-a făcut așa mare tam-tam ca anul trecut, n-am mai primit instrucțiuni de la București”, spune premierul maghiar Viktor Orbán, făcând referire la evenimentele care au precedat discursul său din 2023.

În schimb, spune el, liderii români încearcă să participe la un dialog care, dacă va avea succes, va promova aderarea României la Schengen și va duce chiar și la introducerea unui tren de viteză între cele două țări, sugerează Viktor Orbán.

„Dar am primit de la Bruxelles! Mi-au condamnat misiunile de pace, am încercat să explic că e o datorie creștină, nu m-am făcut înțeles”, afirmă liderul de la Budapesta, care în ultimele săptămâni i-a vizitat pe Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, vizite puternic condamnate de oficialii europeni.

Orban spune că strategia Europei de a susține Ucraina va fi un eșec și că, „Trump ante portas” („Trump [se află la] porți”, referire la o expresie latină atribuită lui Cicero. Hannibal a fost un strateg al lumii antice care a câștigat mai multe războaie împotriva romanilor).

UE nu va avea de ales decât să-și recunoască înfrângerea. Pe viitor, Ucraina nu va intra nici în NATO și nici în UE, amenință liderul de la Budapesta.

Participant la tabăra de vară susținător al relației premierului ungar cu fostul președinte american, Donald Trump.
Participant la tabăra de vară susținător al relației premierului ungar cu fostul președinte american, Donald Trump.

Orban a adoptat o metaforă a sferei pentru „drepturile bărbaților” și de extremă dreapta, renumita red pill din filmul Matrix.

Personajului îi sunt prezentate două pastile, cea albastră care-i permite să trăiască în ignoranță și cea roșie care-i dezvăluie adevăruri dureroase – iar liderul maghiar spune că „războiul este pastila noastră roșie, care ne pune în altă poziție de observare, de unde putem vedea o altă perspectivă: ideologiile își pierd puterea. Datele statistice își pierd puterea, media își pierde puterea. Doar adevărul va rămâne în fața noastră”, spune Viktor Orbán.

El susține că atât Ucraina cât și Rusia au motivele lor îndreptățite de a purta acest război, care ucrainenilor le-a acordat un nou raison d’etre (motiv de a exista) dar în numele căruia își exprimă cerințele „prea agresiv”.

În același timp, spune liderul apropiat de Putin, Rusia nu ar fi fost îngenuncheată cum a intenționat Occidentul prin sancțiuni, ci s-a adaptat.

„Rusia nu e o autocrație, din punct de vedere tehnic, economic sau sociologic. E o țară foarte flexibilă”, afirmă Viktor Orbán.

În schimb, Occidentul ar fi cel care a eșuat – o temă pe care Viktor Orbán o susține de aproape 20 de ani în discursul său marcant de la Tușnad, și pe care a accentuat-o în 2022 până la punctul în care replicile sale și-au atras condamnarea internațională.

Acest lucru se întâmplă nu doar din cauza migrației (subiect aprofundat ulterior), ci și pentru că axa de putere franco-germană s-a slăbit într-atât încât a fost înlocuită de o nouă axă Londra-Varșovia-Kiev-Țările Baltice-Scandinavia, spune liderul maghiar.

El a criticat Varșovia. „Am primit multe șuturi în fund, să fim cinstiți. Polonezii duc o politică ipocrită. Ne critică pentru relația cu Rusia și ei fac afaceri cu Rusia prin intermediari. Eu n-am mai văzut așa ipocrizie, fățărnicie din partea unui stat”, acuză Orban.

Înapoi la declinul Occidentului, liderul de la Budapesta conturează o imagine tristă, cu o Europă izolată pentru că apar peste tot în lume alți poli de putere, mai bogați și cu mai mult potențial de dezvoltare, care chiar susțin Rusia.

El spune că Occidentul nu se comportă rațional și de aceea maghiarii – sau central europenii în general – nu le pot înțelege acțiunile.

În schimb, el spune că Occidentul și-a pierdut sufletul din cauza individualismului și că a ajuns un „pitic agresiv” ale cărui valori întorc oamenii împotriva sa printr-un „bumerang soft power”.

Pe viitor, spune el, UE va trebui să renunțe la misiunea de proiect economic și să devină un proiect de apărare care va fi nevoit să accepte ca țările central-europene să-și ducă propria politică.

„Noi credem că lumea e compusă din state naționale suverane. Occidentul, nu înțelege, spune că statele naționale nu mai există, dar ele nu sunt o abstracție juridică. Statele naționale au baza în Biblie”, afirmă Orban.

Tot de aceea, spune el, îl susține pe Trump, pentru că Trump ar dori să readucă SUA la statutul de stat național „și de aceea democrații vor să-l omoare”.

Declinul demografic este un alt subiect abordat de liderul de la Budapesta.

Pe de o parte, Viktor Orbán dă vina pe pierderile umane din cele două Războaie Mondiale. Pe de alta, pe emigrația forțată a celor din Europa Centrală și de Est. Soluția sa este promovarea natalității și ocuparea forței de muncă.

Despre „misiunea de pace” a Ungariei

Viktor Orbán a vorbit de la Băile Tușnad și despre „eforturile misiunii de pace a Ungariei”, referindu-se la vizitele recente pe care le-a făcut în Rusia și Ucraina.

Liderul maghiar a spus că este datoria lui creștină să continue această misiune de pace. Orban a afirmat că acest principiu este inclus și în tratatul de bază al Uniunii Europene, însă Bruxelles-ul vrea să creeze pacea purtând un război constant.

În opinia lui Orban, acest lucru se schimbă. El a argumentat acest fapt prin discuții pe care ministrii americani și ruși le-ar avea pe tema păcii din Ucraina, prin faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a sunat pe candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, dar și prin faptul că ministrul de externe ucrainean a mers la Beijing pentru a negocia.

Premierul ungar Viktor Orbán alături de Zsolt Németh, președintele comisiei de afaceri externe a parlamentului ungar.
Premierul ungar Viktor Orbán alături de Zsolt Németh, președintele comisiei de afaceri externe a parlamentului ungar.

„Efectul secundar neintenționat” al războiului este că dezvăluie realitatea în care trăim, a mai spus Orban în discursul său de sâmbătă, din Ținutul Secuiesc.

„O mare întrebare este ce se va întâmpla după război, va veni o lume nouă sau va continua cea veche? Și dacă va veni o lume nouă, întrebarea este cum va fi pentru Ungaria. Războiul oferă o nouă perspectivă, în care ideologiile, iluziile, chiar și teoriile conspirației își pierd puterea, realitatea brută rămâne”, a spus el.

Viktor Orban crede că nici ucrainenii, nici rușii, nu cred, momentan, în pace. Din acest motiv, dacă depinde doar de cele două părți, nu va fi pace; aceasta se poate realiza doar din exterior.

Premierul ungar a vorbit și despre efectele sancțiunilor internaționale asupra Rusiei, ca urmare a invaziei Ucrainei, spunând că „supraviețuirea ei economică este remarcabilă.”

Planul lui Orban pentru Ungaria

Un subiect neașteptat a fost politica națională, pe care Viktor Orbán preferă să nu-l aprofundeze în discursurile de la Tușnad.

El descrie Ungaria ca victimă a istoriei, care acum 500 de ani a fost dată la o parte din eforturile coloniale, care a trebuit să se agațe de Habsburgi ca să reziste cuceririlor islamice și care acum este cu ochii spre Asia, care redefinește centrul lumii.

Într-un efort populist explicit adresat celor fără studii superioare, după ce a acuzat elitele că-i deservesc doar pe cei cu studii superioare, Orbán și-a explicat Marea Strategie pentru Ungaria, despre care spune că încă este în dezvoltare încă din 2022 și că va fi gata în șase luni.

El spune că această strategie este bazată pe „trăsăturile esențiale ale maghiarilor, pe antropologie”.

În primul rând, va promova conectivitatea maghiarilor. „Nu ne permitem să fim închiși în nicio parte a economiei mondiale. Nu intrăm în război împotriva Orientului, adunăm parteneri ci nu dușmani ideologici. Mergem pe drumul nostru”.

Apoi, pentru fundamentele spirituale, vorbește despre „apărarea suveranității prin independența economică”. Ocuparea completă a forței de muncă va preveni emigrația și imigrația, funcționând ca liant care să țină laolaltă societatea.

Nu în ultimul rând, Orban vrea să reconstruiască chiar societatea maghiară.

El vrea să ofere mai multe reduceri de impozite pentru cuplurile care fac copii, pentru ca „până în 2035 Ungaria să se autosusțină” și chiar să aducă din Vest oameni care vor să trăiască într-un stat creștin”.

„Nu ne asimilăm, nu ne mulăm în peisaj, evităm starea religioasă zero”, spune el, cu referire la ateism.

„Această strategie nu poate porni din Ungaria mică, trebuie să inclusă orice maghiar din această lume. Doar Ungaria mică nu e suficientă. Nu dau cifre și nu spun când, dar curând tot sprijinul care servește stabilitatea maghiarilor trebuie extins pe toate teritoriile unde trăiesc maghiari, chiar în afara granițelor”, a declarat Viktor Orbán, urmat de aplauze răsunătoare.

Pentru a-și îndeplini această misiune, el vrea să demareze recrutarea în rândul „tinerilor combatanți care să aibă încredere în valorile naționale”.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Sabina Șancu

    Absolventă de Studii Europene la Universitatea Maastricht (Olanda) și Culturi și Identități Europene la Trinity College Dublin (Irlanda). S-a alăturat echipei Europa Liberă România la începutul anului 2021 și colaborează cu Europa Liberă Moldova din 2024. Este pasionată de subiecte ce țin de politici europene și internaționale, drepturile omului și mediu.

XS
SM
MD
LG