În timpul vizitei în țara din Asia de Est – care se învecinează cu Rusia la nord și cu China la sud, est și vest – Putin ar fi încheiat acorduri privind aprovizionarea cu combustibil pentru aviație a capitalei Mongoliei, Ulan Bator. El ar fi prezentat și propuneri pentru îmbunătățirea legăturilor feroviare dintre cele două țări.
Dar vizita lui Putin a ținut prima pagină a ziarelor din alte motive: a fost prima călătorie a președintelui rus într-un stat membru al Curții Penale Internaționale (CPI), de când aceasta a emis un mandat de arestare pe numele său, în martie 2023.
Mandatul este legat de repatrierea ilegală și relocarea copiilor din zonele din Ucraina confiscate de Rusia în urma invaziei la scară largă a Moscovei, în februarie 2022.
Țările membre ale CPI sunt obligate prin tratat să rețină suspecții în cazul în care a fost emis un mandat de arestare, însă Putin a părăsit țara pe 3 septembrie ca un om liber.
Ce e CPI și de ce contează?
Statutul de la Roma – care a fost semnat în 1998 și a intrat în vigoare în 2002 – a instituit Curtea Penală Internațională. Curtea internațională permanentă este responsabilă de urmărirea penală a persoanelor pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
Cei care militează pentru justiție la nivel mondial consideră că aceasta este o etapă importantă, deoarece a instituit un mecanism juridic prin care indivizii sunt trași la răspundere pentru infracțiuni care depășesc frontierele naționale.
CPI este considerat tribunal de ultimă instanță. Aceasta înseamnă că, în temeiul „principiului complementarității”, CPI își poate exercita jurisdicția numai în cazul în care o instanță națională nu dorește sau nu poate să urmărească în justiție infracțiuni grave.
Din 2002 până în prezent, CPI a pus sub acuzare peste 50 de persoane, majoritatea din țări africane. Douăzeci și unu de oameni au fost reținuți la Haga, unde e sediul Curții. Au existat zece condamnări și patru achitări.
Cine face parte din CPI?
Sunt câteva absențe notabile printre cei 124 de semnatari ai Curții, printre care Statele Unite, China, Rusia, India și Israel. Aceste țări au invocat diverse preocupări cu privire la Curte, inclusiv suveranitatea națională, politizarea și vizarea armatelor lor.
În 2016, Rusia și-a retras semnătura de pe Statutul de la Roma după ce instanța a declarat că anexarea Crimeii din 2014 este, de fapt, o ocupație.
De ce nu l-au arestat autoritățile mongole pe Putin?
Mongolia a devenit membru al CPI în 2003. În 2023, un judecător mongol, Erdenebalsuren Damdin, s-a alăturat grupului de judecători în exercițiu ai CPI.
Într-o declarație de pe 30 august, purtătorul de cuvânt al CPI, Fadi El Abdallah, a subliniat că Mongolia, ca „stat parte la Statutul de la Roma al CPI”, trebuie să coopereze cu instanța, inclusiv în ceea ce privește mandatele de arestare.
În urma apelurilor venite, printre altele, din partea Ucrainei, Uniunii Europene și CPI de a refuza intrarea lui Putin în Mongolia sau de a-l aresta, un purtător de cuvânt al guvernului de la Ulan Bator a declarat pentru Politico că țara este dependentă de energia rusă și, prin urmare, nu este pregătită să îl aresteze pe președintele rus.
„Mongolia importă 95 % din produsele sale petroliere și peste 20% din energia electrică din vecinătatea noastră imediată... Această aprovizionare este esențială pentru a asigura existența noastră și a poporului nostru”, a declarat purtătorul de cuvânt.
CPI nu dispune de un mecanism de executare.
Ce consecințe ar putea fi pentru Mongolia?
Mai multe organizații internaționale de monitorizare a drepturilor omului au avertizat Mongolia cu privire la consecințele eșecului de a-l aresta pe Putin.
„Dacă Mongolia îi oferă președintelui Putin un refugiu sigur, chiar și temporar”, a declarat Altantuya Batdorj, director executiv al Amnesty International Mongolia, „va deveni efectiv complice la asigurarea impunității pentru unele dintre cele mai grave infracțiuni prevăzute de dreptul internațional”.
Marian Elena Vignoli, consilier principal pe probleme de justiție internațională la Human Rights Watch, cu sediul la New York, consideră că „primirea lui Putin, un fugar al CPI, nu ar fi doar un afront la adresa numeroaselor victime ale crimelor forțelor ruse, ci ar submina și principiul crucial conform căruia nimeni, indiferent cât de puternic, nu este mai presus de lege”.
„În caz de necooperare, judecătorii CPI pot face o constatare în acest sens și pot informa Adunarea statelor părți [organul de conducere]”, a declarat El Abdallah în declarația CPI înainte de vizita lui Putin în Mongolia.
„Este apoi la latitudinea adunării să ia orice măsură pe care o consideră adecvată”.
Cu toate acestea, nu este clar cum anume ar putea fi sancționată Mongolia pentru că nu l-a arestat pe președintele rus.
O posibilitate ar fi eliminarea judecătorului Mongoliei de la CPI și eliminarea țării de pe lista semnatarilor și ratificatorilor Statutului de la Roma.
Ce spera Rusia să obțină de pe urma vizitei lui Putin?
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, „toate aspectele vizitei președintelui au fost atent pregătite”. Și Bloomberg a relatat înainte de vizita lui Putin că Rusia a obținut garanții că acesta nu va fi arestat în timpul călătoriei.
Rusia a folosit călătoria pentru a „batjocori CPI”, a scris Elena Davlikanova, membru al Centrului pentru analiza politicilor europene, cu sediul la Washington.
Pentru Rusia, călătoria nu a reprezentat doar o distragere a atenției de la recenta incursiune a Ucrainei în regiunea Kursk de la granița rusă, ci și o modalitate de „a contribui la menținerea imaginii lui Putin ca lider puternic în țară și în străinătate”, a scris Davlikanova.
De asemenea, adaugă ea, călătoria lui Putin a contribuit la subminarea CPI și a oricărei perspective de urmărire penală viitoare a crimelor de război suspectate.
Există o discuție continuă între diferite țări și organisme internaționale cu privire la înființarea unui tribunal special pentru urmărirea penală a așa-numitelor crime de agresiune comise de forțele ruse împotriva Ucrainei.
Cu toate acestea, Kenneth Roth, fostul director al Human Rights Watch, a declarat că deplasarea lui Putin în Mongolia a fost „un semn de slăbiciune”.
Într-o postare pe X, fostul Twitter, Roth a afirmat că acest lucru se datorează faptului că Putin „a reușit să facă o călătorie doar într-o țară cu o populație minusculă de 3,4 milioane de locuitori care trăiește în umbra Rusiei”.
S-a mai întâmplat așa ceva vreodată?
În 2023, Putin a fost nevoit să lipsească de la un summit BRICS din Africa de Sud, ca urmare a presiunilor exercitate asupra guvernului președintelui sud-african, Cyril Ramaphosa, de a-l reține pe liderul rus dacă ar fi ajuns în țară.
Africa de Sud a mai fost criticată, după ce nu a reușit, în 2015, să îl aresteze pe președintele sudanez de atunci, Omar al-Bashir, inculpat de CPI.
Mongolia însăși s-a numărat printre cele 94 de țări care au semnat o declarație comună în iunie, exprimându-și „sprijinul neclintit” pentru CPI în urma criticilor aduse procurorului-șef al Curții, Karim Khan.
Procurorul a încercat să obțină mandate de arestare pentru doi oficiali israelieni, inclusiv pentru prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu, și pentru trei lideri ai Hamas, desemnată de SUA și UE ca organizație teroristă.
Articol de Dragan Stavljanin, preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
