Linkuri accesibilitate

În absența Republicii Moldova la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt (Galerie foto)


Impresii și opinii de la o mare sărbătoare a cărții.

Duminică seara, la Frankfurt în Germania, și-a închis porțile cel mai mare Tîrg Internațional de carte la scară mondială, la care își expun publicațiile cca 7500 de expozanți. Șaptezeci la sută dintre ei sînt veniți din străinătate, din 110 țări, iar din această perspectivă absența anul acesta a R. Moldova apare ca o decizie de politică pe plan cultural atît eronată și cât și regretabilă pentru raporturile diplomatice și promovarea în sine a Moldovei.

Note și impresii de la Tîrgul Internațional de Carte Frankfurt 2018
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:42 0:00
Link direct

La aniversarea sa de 70 de ani, organizatorii Tîrgului Internațional de Carte de la Frankfurt insistau zilele acestea că instituția „continuă să-și consolideze poziția de cel mai important tîrg de comerț internațional din lume” pe planul publicării de carte și a industriei media. După spusele lui Juergen Boos, directorul Tîrgului de Carte, acesta „reunește, pentru cîteva zile, întregul univers al industriei media”, la care participă „toți cei care se străduie să activeze cu succes în sector, beneficiind de rețeaua globală, împărtășirea cunoștiințelor în domeniu și multe alte obiective, produse și servicii pe care le dezvoltăm pentru editorii de carte”. În plus, Tîrgul de la Frankfurt, declară Jurgergen Boos, pledează pentru libertatea de expresie și de publicare, pentru relațiile la scară globală și dialog”.

Un sticker cu mesaj politic la standul Georgiei...
Un sticker cu mesaj politic la standul Georgiei...

Într-o asemenea ambianță este, pentru mulți din cei cu care am vorbit, de neînțeles și, într-un fel, revoltător, că guvernul actual și autoritățile culturale, care declară că vor să introducă pînă și în Constituție obiectivul „integrării europene”, nici nu se gîndesc să sprijine organizarea la Frankfurt a unui stand cît de mic de carte. Privind zilele acestea standurile elegante, vizibile, ale unor state de mici dimensiuni, cum sînt Kosovo sau R. Macedonia, realizezi cît de departe este cultural R. Moldova de Europa și integrarea în peisajul ei, o țară căreia - nu obosesc să o spun -, nu scriitorii sau editorii de talent îi lipsesc...

La standul Kosovo...
La standul Kosovo...

Dacă se poate vorbi despre moldoveni la Frankfurt - pentru a folosi un termen al scriitoarei Gabriela Adameșteanu – ei au fost prezenți mai curînd pe post de... „scriitori de hîrtie”, cîteva din volumele Editurii Cartier, de exemplu, fiind expuse la standul

„Soldați de hîrtie...” moldoveni
„Soldați de hîrtie...” moldoveni

României sau, o carte în traducere despre care s-a vorbit puțin, Basarabia. Coloniștii germani de la Marea Neagră, de Ute Schmidt, la standul Forumului Cultural German pentru Europa de Est (Deutsches KulturForum öestliches Europa).

O instituție finanțată de guvernul federal german în baza unei decizii a Parlamentului și la al cărei stand m-am simțit la fel de bine ca și la cel românesc, grație gazdelor sale primitoare și multelor cărți cu subiect românesc, de la una despre istoria cetăților și bisericilor transilvănene, pînă la un admirabil album despre artistul contemporan faimos Daniel Spoerri.

La standul CEEOL
La standul CEEOL

Despre R. Moldova și oamenii ei de talent am vorbit și la standul Bibliotecii Online Central și Est Europene (CEEOL) cu unul din membri fondatori ai acestei instituții, Bea Klotz, care deplîngea și ea dificultățile de integrare efectivă în circuitul internațional al cărții a moldovenilor. După spusele ei:

Bea Klotz: „Este foarte ușor să lucrezi cu editorii din Polonia, dar, de exemplu, acum avem dificultăți majore cu Letonia sau cazul Moldovei; ei abia au început [în domeniul ebook] și încercăm să-i convingem pe editori că ar trebui să ni se alăture și să folosească CEEOL, pentru diseminare, vizibilitate, și că nu ar trebui să le fie frică...”

La o dezbatere la standul românesc
La o dezbatere la standul românesc

Trebuie spus, altfel, că și anul acesta scriitorii și traducătorii germani originari din România au fost cei care au dat viață și culoare standului național românesc, atât prin dezbaterile pe care le-au susținut, cît și contribuind la promovarea unor scriitoare de marcă și relevanță la ora actuală, cum sînt Gabriela Adameșteanu și Dana Grigorcea-Monioudis. Scriitori și traducători ca Ernest Wichner, Jan Cornelius, Horst Samson, Georg Aescht, Jan Koneffke etc. ar trebui să primească Meritul Cultural din partea Bucureștiului, ca o minimă recunoaștere a imensului rol pe care îl joacă în promovarea literaturii și a numelui României pe scena culturală și implicit politică germană.

Alături de ei, timișoreanul prin adopție Traian Pop, poet și editor, a fost timp de patru zile un soi de factotum, vioi și agitat ca mercurul, pendulînd între standul României și cel al Georgiei. Editor a numeroși scriitori georgieni la editura sa (Pop Verlag), într-un an în care Georgia a strălucit pur și simplu la Frankfurt, în calitate de invitată de onoare a Tîrgului de Carte, Traian Pop a fost una din vedetele cele mai modeste și eficiente ale evenimentelor literare între 10 și 14 octombrie.

Irma Shiolasvili și editorul ei Traian Pop
Irma Shiolasvili și editorul ei Traian Pop

Grație lui Traian Pop am putut sta de vorbă cu una din scriitoarele georgiene care se bucură de succes, o personalitate apreciată și la Tbilisi, unde i s-a acordat în 2017, un premiu pentru femeia emigrantă cea mai eficientă în Diaspora georgiană, Irma Shiolasvili. Am întrebat-o cum se simte la acest Tîrg de Carte la care Georgia pur și simplu strălucește prin prezența multiplă în toate halele Tîrgului, prin originalitatea ideilor de prezentare și design și, nu pe ultimul loc, prin numărul extrem de mare – peste 80 – al tipăriturilor în traducere germană de carte georgiană.

Irma Shiolasvili: „Locuiesc de 18 ani in Germania și este prima ocazie ca Georgia să fi fost plasată în focus din punct de vedere cultural. Pentru mine, în calitatea mea de autoare și de cetățeană georgiană, faptul are o importanță majoră. Eu nu sînt autoarea emigrantă cea mai de success; îl avem pe Nino Haratișvili, care scrie în limba germană și ale cărui cărți sînt bestseller, dar sînt foarte recunoscătoare vieții, pentru că editura Pop mi-a publicat prima carte în 2012, că a fost un adevărat success atunci, într-o vreme cînd nu exista nici măcar idea ca Georgia să devină țara invitată de onoare aici”.

Scriitoarea georgiană Irma Shiolasvili, extras dintr-un interviu mai lung pentru Radio Europa Liberă.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG