Linkuri accesibilitate

Închisorile moldovene, pepinieră de cadre pentru crima organizată (VIDEO)


La Consiliul Europei s-a redactat un raport referitor la situația din penitenciarele R. Moldova.

Criminalii din vârful ierarhiilor constituite în închisori au mai multă putere decât autoritățile, spune într-un interviu cu Europa Liberă expertul Julia Kozma, raportor al Comitetului pentru prevenirea torturii și tratamentelor inumane, corp de experți de pe lângă Consiliul Europei. „Cred că autoritățile fie nu vor, fie nu îndrăznesc, fie nu știu cum să pună capăt o dată pentru totdeauna acestor ierarhii din închisorile moldovene”, mai declară Kozma, care a întocmit un raport privind situația din sistemul de penitenciare din R.Moldova.

Închisorile moldovene, pepinieră de cadre pentru crima organizată
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:27 0:00

Europa Liberă: Julia Kozma, ați fost de curând în Republica Moldova pentru a vă documenta cu privire la condițiile de detenție din țară. Ați întocmit un raport despre asta.

Julia Kozma: „După cum știți, nu este prima dată când Comitetul pentru prevenirea torturii face o vizită în Moldova, așa cum face, de altfel, în toate statele membre ale Consiliului Europei. Ca urmare, putem să observăm dacă se face sau nu progres într-o țară sau alta. De această dată am vizitat secții de poliție, închisori și spitale de psihiatrie. În anumite domenii am perceput un progres tangibil, în ceea ce privește un mediu de detenție mai uman sau lucrători de poliție mai bine instruiți. În alte domenii am avut sentimentul că nu s-a produs progres, dimpotrivă, regres, și parcă timpul nu a trecut peste Moldova și situația de pe vremea când era o republică sovietică.”

Europa Liberă: Care sunt problemele?

Julia Kozma: „Aș începe cu ceva pozitiv, și aici aș menționa instruirea poliției. Mă ocup de Moldova de 10-15 ani, prima dată am fost in 2008 acolo. Nu există nici o comparație între cum era în 2008 și cum este acum, în 2020 poliția. În Moldova relele tratamente aplicate de polițiști erau cu ani în urma la ordinea zilei. Astăzi polițiștii sunt instruiți, inchisorile și centrele de detenție au fost renovate in mare parte, iar procuratura este atentă și ii aduce in fața justiției pe polițiștii care încă mai aplică rele tratamente celor încarcerați. Asta este partea pozitivă. Partea negativă este reprezentată de sectorul de penitenciare. În închisorile din Moldova există foarte putini gardieni sau personal de supraveghere.

S-a construit o ierarhizare puternică a prizonierilor

La ce conduce o astfel de situatie? S-a construit o ierarhizare puternică a prizonierilor, iar lucrurile se regleaza în cadrul acestei ierarhii. Din această cauză, prizonierii sunt foarte vulnerabili, sunt umiliți sau trebuie să facă treburi „murdare” pentru alții. Nu există nici un fel de activitate de reabilitare, iar intreaga idee de aducere in fata justitiei a infractorilor este lipsită de sens. Criminalii puternici din fruntea ierarhiilor din închisori sunt chiar cei conduc închisorile, si nu autoritățile din sistemul penitenciar, caci sute sau chiar mii de detinuti sunt supravegheati doar de o mană de gardieni.”

Europa Liberă: Deci Moldova se confruntă cu o criză a gardienilor în închisori?

Julia Kozma: „Da, ar trebui să angajeze mai mulți gardieni. Dar nu este de ajuns să angajezi sute de gardieni, acestia trebuie și instruiți, dar cred că întregul sistem trebuie schimbat. Actualmente, criminalii din varful ierarhiilor au un cuvant de spus in distribuirea deținuților în celule. Autoritățile nu au structurile necesare să intrerupă perpetuarea acestor practici.”

Europa Liberă: Deci într-un fel, inchisorile din Moldova sunt pepiniere pentru crima organizată. În închisoare, parte din detinuti sunt antrenati pentru a deveni membri în rețelele de crimă organizată.

Julia Kozma: „Absolut. Este un pericol pentru întregul sistem judiciar. Nu vorbim doar de o mână de prizonieri. Cei care conduc aceste organizatii au un fel de apartamente de lux în închisoare de unde își conduc activitatea infracțională. Ceilalți, sunt forțați să colaboreze cu ei. Gardienii nu intră în închisori. Ei stau la poartă și au grijă ca nimeni să nu iasădin inchisoare. Pe de altă parte, nu se investește absolut deloc în activități de recalificare care să faciliteze reintegrarea socială a deținuților după ce ies din închisoare.”

Europa Liberă: Este clar că discutăm de lipsa banilor. Nu e un secret pentru nimeni, Moldova este o țară săracă. Dar aceste activități de recalificare nu ar trebui să coste așa de mult. S-ar putea înființa mici ateliere meșteșugărești, în care deținuții să producă diverse lucruri pe care închisoarea să le vândă. Așa si-ar putea creste bugetul și angaja mai mulți gardieni, de exemplu.

Julia Kozma: „Am făcut de multe ori sugestii și am atras atenția autorităților asupra acestei mari probleme. Este evident că, dacă ai sute sau mii de oameni care nu fac altceva decât să stea toată ziua, nu te poți aștepta ca ei să fie capabili de lucruri bune.

Julia Kozma: Închisorile moldovene, pepinieră de cadre pentru crima organizată
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:27 0:00

În închisorile moderne deținuții ar trebuie să poată sta afară cel puțin opt ore în activități diverse, de deprindere a unei meserii, a unei limbi etc. Sigur că are legătură cu banii. Dar aș zice ca înainte de toate trebuie rezolvată problema cu ierarhiile din închisori, altfel, oricât de multi bani ar fi investiți ar fi in van, dacă liderii din închisori vor decide cine merge la o activitate sau la alta si cum să se cheltuie acești bani. Un efort susținut trebuie depus pentru ca deținuții să nu fie tentați să intre în ierarhiile criminale, care nu sunt altceva decât niște afaceri criminale, unde poti face bani. Cred ca autoritățile fie nu vor, fie nu îndrăznesc, fie nu știu cum, să pună capăt o dată pentru totdeauna acestor ierarhii din închisorile moldovene.”

Vezi comentarii

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

XS
SM
MD
LG