Linkuri accesibilitate

Șansele de succes pentru reformiști sunt incerte (Rodica Culcer/22)


Revista presei românești

Ca de obicei, G4Media preia știrile la zi referitoare la Republica Moldova. Astăzi e citată presa moldoveană via Agerpres cu informația că Partidul Socialiștilor o acuză pe președinta Maia Sandu de presiuni asupra a trei miniștri socialiști din guvernul demisionar Ion Chicu, care refuză să-și exercite pe mai departe atribuțiile până la instalarea unui nou guvern. Știrea citează experți constituționali care susțin că nu e vorba de vreun abuz, ci de prevederile legii supreme. Fapt este însă că ieri, cei trei miniștri nu s-au prezentat la birourile lor.

Mai mult comentatori și analiști din România își expun previziunile legate de 2021. Andrei Cornea, editorialistul revistei 22, sesizează un paradox: deși pandemia a dat peste cap foarte multe paliere ale politicii statelor afectate, în România politicul nu pare deloc influențat: „Rămâne ca sociologii, psihologii și alții să încerce să înțeleagă – dacă vor dori – acest paradox: de ce o dramă sanitară națională și globală neașteptată, precum cea de COVID-19, nu a schimbat la noi aproape deloc planul politic față de ceea ce se aștepta la începutul anului trecut, și mă refer mai ales la rezultatul alegerilor parlamentare, urmate de formarea noii majorități”.

Tot în revista 22, Rodica Culcer găsește că începutul de an mixează complicat semnele bune cu cele rele. „Schimbarea configurației politice a parlamentului după alegerile din 6 decembrie, urmată de învestirea unui guvern de coaliție alcătuit din fosta opoziție anti-PSD, ar trebui să aducă semnele bune”, scrie analista, dar iată că deja măsurile „raționale” preconizate de premierul Florin Cîțu au stârnit sindicatele, o „oaste” afiliată PSD. Culcer crede că nu sindicatele sunt problema, forța lor a slăbit considerabil, ci riscul de a se trezi „instinctul politicianist” al partidelor din coaliție, temătoare să nu-și șifoneze prea tare imaginea și să pericliteze sprijinul „clientelei” fiecăruia dintre ele. Sunt deja destule nepotriviri de poziții, pe tema justiției de pildă, dar nu numai. „În rezumat, judecând după ce știm acum, șansele de succes pentru reformiști sunt incerte. Totuși, anul s-ar putea încheia mai bine decât a început dacă reformiștii din guvern, indiferent de partid, nu vor fi lăsați singuri, ci vor primi un sprijin activ din partea societății civile. Altfel, va câștiga din nou „sistemul ticăloșit” și ar fi păcat”.

Pe site-ul spotmedia.ro, Valentin Naumescu își expune ipoteza privind modificările peisajului politic din Statele Unite în următorul deceniu. Miza ar fi să se conserve palierul moderat din ambele partide parlamentare de acum : republicanii și democrații. Politologul crede că acest lucru nu s-ar putea face decât prin scindarea celor două partide, astfel încât la alegerile din 2030 să intre în parlament patru partide, nu două. Pentru binele Partidului Republican și al Partidului Democrat deopotrivă, bine ar fi să fie părăsiți de radicalii fiecăruia, care să fondeze partide noi, la extremele corespunzătoare. Asta ar ilustra mult mai corect realitatea politică palpabilă din Statele Unite. „Dacă această ipoteză se va confirma în următorii 10 ani, atunci Centrul Liberal moderat va fi salvat, chiar dacă va funcţiona într-o versiune de centru-stânga şi una de centru-dreapta. Salvarea liberalismului american (revenirea la cel autentic) şi a moderaţiei politice ar putea fi şansa Occidentului şi a lumii libere de a îşi păstra supremaţia globală, unitatea strategică şi ordinea politico-economică liberală, a capitalismului smart, stabilizând totodată perspectivele democraţiei în secolul XXI”.

XS
SM
MD
LG