Sfârşit de iulie – Universitatea de vară de la Balvanyos, ajunsă la cea de-a 15-a ediţie şi organizată, de ani buni nu la Balvanyos, ci la Tuşnad, fapt pentru care i se mai spune şi Tuşvanyos. Toate ziarele de limbă maghiară prezintă în amănunt evenimentul.
Tusvanyos: locul unde problemele tranziţiei şi ale minorităţilor se dezbat în pantaloni scurţi, locul unde, în ciuda eforturilor depuse de organizatori, ex-premierul ungar Orbán Viktor nu s-a întâlnit vreodată cu vreun omolog de-al său român.
Politicienii de vârf ai UDMR nu mai frecventează tabăra de ani zile, aceasta devenind cunoscută ca locul de întâlnire al liderilor principalului partid de opoziţie din Ungaria, FIDESZ cu simpatizanţii lor din lumea largă.
Săptămânalul orădean Erdélyi Napló, un aproape-oficios al Fidesz-ului în România, consideră că Tuşvanyos reprezintă cea mai importantă manifestare politică şi culturală din această parte a Europei. Liderul Fidesz Kövér László, citat de Krónika defineşte fără subtilităţi caracterul oarecum exclusivist al universităţii de vară: “Sunt mândru că prietenul meu este primarul independent din Odorheiu Secuiesc, Szász Jenő, şi nu senatorul UDMR Verestóy Attila” .
În timp ce opoziţia maghiară internă şi externă îl aşteptă la Tuşnad pe Orbán Viktor, ex-premierul celor 15-16 milioane de maghiari, UDMR şi-a schiţat progamul electoral. Din prezentarea apărută în Szabadság aflăm: formaţiunea continuă să susţină, în felul ei, cazul autonomiei şi dezvoltarea instituţiilor comunitare. Printre acestea, UDMR enumeră şi presa. Iar programul prevede un sprijin politic pentru presa liberă, independentă şi – preferabil - apolitică.
UDMR nu scapă din ochi nici învăţământul de limbă maghiară. După lungi ani de tergiversare comisia de acreditare universitară a avizat favorabil cererea Universităţii Creştine Partium, instituţie înfiinţată de mai bine de zece ani cu sprijin din Ungaria.
“După 45 de ani, maghiarii din Transilvania au iar universitate acreditată” – titrează Romániai Magyar Szó. „Nu există vreo strategie de sprijinire a învăţământului superior maghiar, ” – susţine în schimb în Szabadság un membru al Academiei de Ştiinţe din Ungaria, coordonatorul unui studiu despre principiile de finanţare a instituţiilor de învăţământ din afara Ungariei. Cei însărcinaţi cu împărţirea fondurilor improvizează şi nu ţin cont de nevoile reale – rezumă el situaţia.
Problema învăţământului în limba maternă apare şi în Allgemeine Deutsche Zeitung. Astfel aflăm că în liceele de limbă germană nu s-au completat locurile. La Shigişoara, dintre cele 56 de locuri disponibile au rămas vacante 17, iar în singura clasă de limbă germană din Târgu Mureş s-au înscris doar 15 elevi.
Tot ADZ relatează despre turneul organizaţiei internaţionale Greenpeace în România, turneu denumit „Cianura ucide” şi menit să informeze opinia publică despre pericolul pe care îl reprezintă exploataţia auriferă de la Roşia Montană. Acţiunea membrilor Greeanpeace survine în momentul în care şi Academia România s-a pronunţat - pentru a doua oară - pentru sistarea lucrărilor din zona auriferă. Vocea academicienilor s-a făcut, deocamdată, auzită mai degrabă la Budapesta. Krónika publică un comunicat al Ministerului Mediului din Ungaria, care salută poziţia Academiei Române.
Uniunea Civiă Maghiară salută, la rândul ei, strângerea semnăturilor necesare în Ungaria pentru organizarea referendumului privind dubla cetăţenie. Formaţiunea, având exerciţiul preelectoral, s-a apucat, la rândul ei, să adune alte semnături. Semnăturile ardelenilor care vor cetăţenie ungară. Din Kisújság aflăm că s-au şi strâns vreo 18.000.
Acţiunile UCM nu se opresc aici. Háromszék relatează despre iniţiativa formaţiunii de a-i ajuta pe copiii secui picaţi la proba de limbă română a examenului de capacitate. Aşadar, UCM a mai strâns nişte semnături pentru reexaminarea elevilor din Secuime. Asta în timp ce o organizaţie denumită Uniunea Secuilor din România cere statut special pentru secui, adică recunoaşterea lor ca minoritate naţională distinctă. Argumentul: orice nouă etnie poate însemna un plus de fonduri europene.
Tusvanyos: locul unde problemele tranziţiei şi ale minorităţilor se dezbat în pantaloni scurţi, locul unde, în ciuda eforturilor depuse de organizatori, ex-premierul ungar Orbán Viktor nu s-a întâlnit vreodată cu vreun omolog de-al său român.
Politicienii de vârf ai UDMR nu mai frecventează tabăra de ani zile, aceasta devenind cunoscută ca locul de întâlnire al liderilor principalului partid de opoziţie din Ungaria, FIDESZ cu simpatizanţii lor din lumea largă.
Săptămânalul orădean Erdélyi Napló, un aproape-oficios al Fidesz-ului în România, consideră că Tuşvanyos reprezintă cea mai importantă manifestare politică şi culturală din această parte a Europei. Liderul Fidesz Kövér László, citat de Krónika defineşte fără subtilităţi caracterul oarecum exclusivist al universităţii de vară: “Sunt mândru că prietenul meu este primarul independent din Odorheiu Secuiesc, Szász Jenő, şi nu senatorul UDMR Verestóy Attila” .
În timp ce opoziţia maghiară internă şi externă îl aşteptă la Tuşnad pe Orbán Viktor, ex-premierul celor 15-16 milioane de maghiari, UDMR şi-a schiţat progamul electoral. Din prezentarea apărută în Szabadság aflăm: formaţiunea continuă să susţină, în felul ei, cazul autonomiei şi dezvoltarea instituţiilor comunitare. Printre acestea, UDMR enumeră şi presa. Iar programul prevede un sprijin politic pentru presa liberă, independentă şi – preferabil - apolitică.
UDMR nu scapă din ochi nici învăţământul de limbă maghiară. După lungi ani de tergiversare comisia de acreditare universitară a avizat favorabil cererea Universităţii Creştine Partium, instituţie înfiinţată de mai bine de zece ani cu sprijin din Ungaria.
“După 45 de ani, maghiarii din Transilvania au iar universitate acreditată” – titrează Romániai Magyar Szó. „Nu există vreo strategie de sprijinire a învăţământului superior maghiar, ” – susţine în schimb în Szabadság un membru al Academiei de Ştiinţe din Ungaria, coordonatorul unui studiu despre principiile de finanţare a instituţiilor de învăţământ din afara Ungariei. Cei însărcinaţi cu împărţirea fondurilor improvizează şi nu ţin cont de nevoile reale – rezumă el situaţia.
Problema învăţământului în limba maternă apare şi în Allgemeine Deutsche Zeitung. Astfel aflăm că în liceele de limbă germană nu s-au completat locurile. La Shigişoara, dintre cele 56 de locuri disponibile au rămas vacante 17, iar în singura clasă de limbă germană din Târgu Mureş s-au înscris doar 15 elevi.
Tot ADZ relatează despre turneul organizaţiei internaţionale Greenpeace în România, turneu denumit „Cianura ucide” şi menit să informeze opinia publică despre pericolul pe care îl reprezintă exploataţia auriferă de la Roşia Montană. Acţiunea membrilor Greeanpeace survine în momentul în care şi Academia România s-a pronunţat - pentru a doua oară - pentru sistarea lucrărilor din zona auriferă. Vocea academicienilor s-a făcut, deocamdată, auzită mai degrabă la Budapesta. Krónika publică un comunicat al Ministerului Mediului din Ungaria, care salută poziţia Academiei Române.
Uniunea Civiă Maghiară salută, la rândul ei, strângerea semnăturilor necesare în Ungaria pentru organizarea referendumului privind dubla cetăţenie. Formaţiunea, având exerciţiul preelectoral, s-a apucat, la rândul ei, să adune alte semnături. Semnăturile ardelenilor care vor cetăţenie ungară. Din Kisújság aflăm că s-au şi strâns vreo 18.000.
Acţiunile UCM nu se opresc aici. Háromszék relatează despre iniţiativa formaţiunii de a-i ajuta pe copiii secui picaţi la proba de limbă română a examenului de capacitate. Aşadar, UCM a mai strâns nişte semnături pentru reexaminarea elevilor din Secuime. Asta în timp ce o organizaţie denumită Uniunea Secuilor din România cere statut special pentru secui, adică recunoaşterea lor ca minoritate naţională distinctă. Argumentul: orice nouă etnie poate însemna un plus de fonduri europene.
