Unu-i, din păcate, ungur, celălalt trezeşte suspiciuni, altele două nu-s acceptate de europeni. Rămâne cel adevărat. Deşi are şi el o hibă: un frate, care se cam ia de preşedinte – o descriere doar aparent în dodii a numelor vehiculate pentru funcţia de comisar european, în Erdélyi Riport. Iar circul comisariadei este menit să-i convingă pe cei care se mai îndoiau: România va reprezenta o pată de culoare în Europa. O Europă poate prea intransigentă, incapabilă să aprecieze pleiada de fărburi – remarcă, doar aparent dezavuator, editorialistul săptămânalului.
Comisarul european pentru multilingvism va avea multe pe cap: 3400 de traducători şi 23 de limbi – anunţă Allgemeine Deutsche Zeitung. Adăugând totuşi că nu există garanţii că după iminenta reorganizare a Comisiei Europene va fi păstrat şi portofoliul comisarului român.
Umilire! – strigă PSD. Alde portofoliu de limbi străine pentru o ţară cu „greutate”, ca România! Candidatul trebuie retras urgent, şi nominalizat altul, mai convingător. Atunci poate-poate va căpăta şi România un portofoliu pe măsură – pledoaria liderilor PSD, în Szabadság.
Autonomia secuiască a fost decapitată. Sau s-a decapitat. De fapt, nimic spectaculos: preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a demisionat, probabil, dându-şi seama că nu poate organiza un referendum pentru autonomie – detalii în Háromszék.
Dar ajutorul vine de unde te aştepţi mai puţin. De la Dan Voiculescu, în cazul de faţă. Liderul Partidului Conservator propune retragerea cetăţeniei române tuturor cetăţenilor români care nu vorbesc corect limba română. Comentatorul cotidianului Népújság nu duce ideea pân’ la capăt. Ne lasă doar să înţelegem că închegarea unei largi comunităţi fără cetăţenie română în chiar mijlocul ţării este exact ceea ce propovăduiesc cei mai înverşunaţi autonomişti secui.
Noi ipoteze despre cauzele războiului dintre Monica Macovei şi UDMR ne oferă senatorul Eckstein-Kovács Péter într-un interviu acordat portalului Transindex. De la bun început, senatorul udemerist a susţinut înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, în varianta propusă de ministrul justiţiei. Nici acum el nu înţelege de ce UDMR se împotriveşte cu atâta vehemenţă. Într-adevăr, proiectul iniţial conţinea anumite prevederi despre care gurile rele puteau spune că aduc atingere drepturilor omului. Dar de când pozează UDMR în apărător al drepturilor fundamentale? Să nu uităm că este singura formaţiune fără femei în parlament! Poate chiar şi în cazul de faţă, este vorba de un război dintre sexe. „Taurii” din UDMR nu acceptă iniţiativa unei femei. Deşi explicaţia poate fi chiar mai banală: unii politicieni ai formaţiunii se tem că pot fi întrebaţi cum au făcut primul milion. Sau miliard – speculează Eckstein-Kovács Péter.
Presa din România este parţial liberă – Új Magyar Szó citează un raport al organizaţiei Freedom House. Dar presa maghiară din România?– se întreabă preşedintele Asociaţiei Ziariştilor Maghiari, Ambrus Attila, în paginile aceluiaşi cotidian. El enumără câteva dintre probleme presei maghiare: nu există cotidiene cu acoperire naţională, schimbul de informaţii este lent, adesea presa locală este supusă economic şi politic, nu există reţele de distribuţie. Şi totuşi: principala caracteristică a presei libere este tocmai că-şi exprimă mereu îndoiala în această privinţă. Or, ziariştii maghiari se tot plâng că sunt oprimaţi. Vasăzică, presa maghiară din România este liberă.
Presa de limbă română din Spania încă nu. Dar poate va fi, căci Partidul Independent Român din Spania, înfiinţat recent, şi-a propus să se impună în primă fază pe plan local şi militează pentru înfiinţarea şcolilor, bibliotecilor şi publicaţiilor de limbă română – o ştire din Transindex, plasată deocamdată la rubrica „Insolit”.
Comisarul european pentru multilingvism va avea multe pe cap: 3400 de traducători şi 23 de limbi – anunţă Allgemeine Deutsche Zeitung. Adăugând totuşi că nu există garanţii că după iminenta reorganizare a Comisiei Europene va fi păstrat şi portofoliul comisarului român.
Umilire! – strigă PSD. Alde portofoliu de limbi străine pentru o ţară cu „greutate”, ca România! Candidatul trebuie retras urgent, şi nominalizat altul, mai convingător. Atunci poate-poate va căpăta şi România un portofoliu pe măsură – pledoaria liderilor PSD, în Szabadság.
Autonomia secuiască a fost decapitată. Sau s-a decapitat. De fapt, nimic spectaculos: preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a demisionat, probabil, dându-şi seama că nu poate organiza un referendum pentru autonomie – detalii în Háromszék.
Dar ajutorul vine de unde te aştepţi mai puţin. De la Dan Voiculescu, în cazul de faţă. Liderul Partidului Conservator propune retragerea cetăţeniei române tuturor cetăţenilor români care nu vorbesc corect limba română. Comentatorul cotidianului Népújság nu duce ideea pân’ la capăt. Ne lasă doar să înţelegem că închegarea unei largi comunităţi fără cetăţenie română în chiar mijlocul ţării este exact ceea ce propovăduiesc cei mai înverşunaţi autonomişti secui.
Noi ipoteze despre cauzele războiului dintre Monica Macovei şi UDMR ne oferă senatorul Eckstein-Kovács Péter într-un interviu acordat portalului Transindex. De la bun început, senatorul udemerist a susţinut înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, în varianta propusă de ministrul justiţiei. Nici acum el nu înţelege de ce UDMR se împotriveşte cu atâta vehemenţă. Într-adevăr, proiectul iniţial conţinea anumite prevederi despre care gurile rele puteau spune că aduc atingere drepturilor omului. Dar de când pozează UDMR în apărător al drepturilor fundamentale? Să nu uităm că este singura formaţiune fără femei în parlament! Poate chiar şi în cazul de faţă, este vorba de un război dintre sexe. „Taurii” din UDMR nu acceptă iniţiativa unei femei. Deşi explicaţia poate fi chiar mai banală: unii politicieni ai formaţiunii se tem că pot fi întrebaţi cum au făcut primul milion. Sau miliard – speculează Eckstein-Kovács Péter.
Presa din România este parţial liberă – Új Magyar Szó citează un raport al organizaţiei Freedom House. Dar presa maghiară din România?– se întreabă preşedintele Asociaţiei Ziariştilor Maghiari, Ambrus Attila, în paginile aceluiaşi cotidian. El enumără câteva dintre probleme presei maghiare: nu există cotidiene cu acoperire naţională, schimbul de informaţii este lent, adesea presa locală este supusă economic şi politic, nu există reţele de distribuţie. Şi totuşi: principala caracteristică a presei libere este tocmai că-şi exprimă mereu îndoiala în această privinţă. Or, ziariştii maghiari se tot plâng că sunt oprimaţi. Vasăzică, presa maghiară din România este liberă.
Presa de limbă română din Spania încă nu. Dar poate va fi, căci Partidul Independent Român din Spania, înfiinţat recent, şi-a propus să se impună în primă fază pe plan local şi militează pentru înfiinţarea şcolilor, bibliotecilor şi publicaţiilor de limbă română – o ştire din Transindex, plasată deocamdată la rubrica „Insolit”.
