Mineriadă politică – astfel caracterizează Krónika noile dispute pe marginea uninominalelor. Preşedintele anunţă organizarea referendumului, premierul vrea să-şi asume responsabilitatea în faţa parlamentului. Preşedintele, deşi, evident, nu are un proiect elaborat, marşează pe principiul „totul sau nimic”, pe când guvernul, dar şi parlamentarii susţin o variantă mai soft, care ar permite redistribuirea voturilor între primii trei clasaţi în fiecare circumscripţie electorală. Problema este însă alta: preşedintele, guvernul şi parlamentul acţionează în direcţii diferite, iar accentul cade pe demonstraţiile de forţă, şi nu pe discutarea proiectului.
Allgemeine Deutsche Zeitung îl citează pe premierul Călin Popescu Tăriceanu, care prezintă argumente împotriva referendumului iniţiat de preşedintele Băsescu. Consultarea populaţiei, în paralel cu alegerile europarlamentare, ar presupune costuri neprevăzute de cca. 20 de milioane de euro.
În Transindex, senatorul UDMR, Eckstein-Kovács Péter explică: dacă se va adopta varianta preşedintelui, UDMR va pierde cca. 70 la sută din mandate. În cazul în care legislativul va susţine în continuare sistemul mixt, UDMR va avea doar cu 20-30 la sută mai puţini parlamentari.
O nouă descălecare – este sloganul campaniei UDMR pentru alegerile europarlamentare. „Trebuie să redobândim pământul natal ca proprietate, ca drept, ca sentiment, ca morală şi ca ideal” - a anunţat liderul formaţiunii, Markó Béla, la deschiderea campaniei. Asta deşi, cel puţin în opinia comentatorului cotidianului Nyugati Jelen, de fapt, el nu vrea să redobândească pământ, case, păduri, ci altceva: simpatia electoratului. Cu orice preţ.
Descălecare, redobândirea pământului natal, etc. – expresii care tulbură opinia publică română. Or, Markó Béla ar trebui să fie mai prudent în privinţa mesajelor care ajung la populaţia majoritară. UDMR se află la guvernare, iar acest lucru nu înseamnă doar drepturi, ci presupune şi anumite responsabilităţi – remarcă editorialistul ziarului Új Magyar Szó.
Háromszék dedică un editorial amânării dezbaterii publice a proiectului de lege a învăţământului. Deşi ministerul de resort se angajase să facă public proiectul pe 24 octombrie, între timp s-a răzgândit, pretextând că nu e momentul potrivit pentru o dezbaterea serioasă. De fapt, este vorba despre altceva: UDMR, nemulţumită de prevederile privind educaţia în limba maternă, şantajează cu ieşirea de la guvernare. Ceea ce, opinează editorialistul, este dovadă de slăbiciune. Ani în şir, UDMR nu a reuşit să-şi impună punctul de vedere, iar acum este nevoită să recurgă la şantaj politic pentru a soluţiona o problemă profesională, cum ar fi modul de predare a limbii române pentru copii de altă naţionalitate.
23 octombrie, aniversarea revoluţiei ungare din 1956. Ca şi anul trecut, marcată la Budapesta cu festivităţi solemne pe de o parte şi cu incidente stradale, pe de altă parte. Szabadság relatează: demonstranţi mascaţi pe străzi, scandând: „Oraşul e al nostru, moarte tunurilor cu apă israeliene!”, „Jos cu evreii împuţiţi, jos cu premierul Gyurcsány Ferenc!”. Pe de altă parte, cotidianului citează discursul preşedintelui Sólyom László, care aminteşte pentru prima dată de faptul că Ungaria nu îşi poate însuşi în totalitate momentul ’56. Repercusiunile au fost dure şi în afara Ungariei. Douăzeci de cetăţeni români au fost condamnaţi la moarte şi alte sute au fost trimişi la închisoare.
Allgemeine Deutsche Zeitung îl citează pe premierul Călin Popescu Tăriceanu, care prezintă argumente împotriva referendumului iniţiat de preşedintele Băsescu. Consultarea populaţiei, în paralel cu alegerile europarlamentare, ar presupune costuri neprevăzute de cca. 20 de milioane de euro.
În Transindex, senatorul UDMR, Eckstein-Kovács Péter explică: dacă se va adopta varianta preşedintelui, UDMR va pierde cca. 70 la sută din mandate. În cazul în care legislativul va susţine în continuare sistemul mixt, UDMR va avea doar cu 20-30 la sută mai puţini parlamentari.
O nouă descălecare – este sloganul campaniei UDMR pentru alegerile europarlamentare. „Trebuie să redobândim pământul natal ca proprietate, ca drept, ca sentiment, ca morală şi ca ideal” - a anunţat liderul formaţiunii, Markó Béla, la deschiderea campaniei. Asta deşi, cel puţin în opinia comentatorului cotidianului Nyugati Jelen, de fapt, el nu vrea să redobândească pământ, case, păduri, ci altceva: simpatia electoratului. Cu orice preţ.
Descălecare, redobândirea pământului natal, etc. – expresii care tulbură opinia publică română. Or, Markó Béla ar trebui să fie mai prudent în privinţa mesajelor care ajung la populaţia majoritară. UDMR se află la guvernare, iar acest lucru nu înseamnă doar drepturi, ci presupune şi anumite responsabilităţi – remarcă editorialistul ziarului Új Magyar Szó.
Háromszék dedică un editorial amânării dezbaterii publice a proiectului de lege a învăţământului. Deşi ministerul de resort se angajase să facă public proiectul pe 24 octombrie, între timp s-a răzgândit, pretextând că nu e momentul potrivit pentru o dezbaterea serioasă. De fapt, este vorba despre altceva: UDMR, nemulţumită de prevederile privind educaţia în limba maternă, şantajează cu ieşirea de la guvernare. Ceea ce, opinează editorialistul, este dovadă de slăbiciune. Ani în şir, UDMR nu a reuşit să-şi impună punctul de vedere, iar acum este nevoită să recurgă la şantaj politic pentru a soluţiona o problemă profesională, cum ar fi modul de predare a limbii române pentru copii de altă naţionalitate.
23 octombrie, aniversarea revoluţiei ungare din 1956. Ca şi anul trecut, marcată la Budapesta cu festivităţi solemne pe de o parte şi cu incidente stradale, pe de altă parte. Szabadság relatează: demonstranţi mascaţi pe străzi, scandând: „Oraşul e al nostru, moarte tunurilor cu apă israeliene!”, „Jos cu evreii împuţiţi, jos cu premierul Gyurcsány Ferenc!”. Pe de altă parte, cotidianului citează discursul preşedintelui Sólyom László, care aminteşte pentru prima dată de faptul că Ungaria nu îşi poate însuşi în totalitate momentul ’56. Repercusiunile au fost dure şi în afara Ungariei. Douăzeci de cetăţeni români au fost condamnaţi la moarte şi alte sute au fost trimişi la închisoare.
