Doamnelor si domnilor, buna ziua. La microfon, Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea, ca de obicei, cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de Daniel Lachi:
De la inceputul anului viitor cetatenii moldoveni vor putea obtine vize Schengen la Centrul unic de eliberare a vizelor din cadrul Ambasadei Ungariei la Chisinau. Acest lucru se va intimpla dupa ce Ungaria va adera la spatiul Schengen, la 1 ianuarie 2008, a declarat presei de la Chisinau Mihaly Bayer, ambasadorul Ungariei in Republica Moldova. Ambasadorul a precizat ca, urmare a aderarii la spatiu Schengen, Centrul unic va avea dreptul de a elibera vize pentru alte tari din acest spatiu, fara ca cererile pentru viza sa fie prezentate in reprezentantele diplomatice ale acestor state.
*** Sovietul Suprem al Transnistriei a solictat Dumei Ruse sa examineze posibilitatea acordarii unui ajutor financiar regiunii transnistrene pentru depasirea consecintelor secetei, pierderile de pe urma acesteia fiind calculated administratia locala la 40 milioane de dolari. Duma ruseasca nu a examinat deocamdata aceasta chestiune, insa premierul rus, Victor Zubakov, l-a anuntat saptamana trecuta pe premierul moldovean, Vasile Tarlev, ca Guvernul Federatiei Ruse a decis sa acorde Moldovei un ajutor sub forma de griu alimentar si furajer.
*** Statele membre ale Grupului de la Visegrad si Moldova au solicitat Federatiei Ruse realizarea deplina a obligatiilor asumate la Summit-ul OSCE din 1999 si retragerea fortelor militare si a munitiilor de pe teritoriul Moldovei, se arata intr-o declaratie comuna a Ministrilor Afacerilor Externe ai tarilor-membre ale acestei organizatii, semnata saptamana trecuta. Documentul reitereaza ideea privind solutionarea pasnica a conflictuluitransnistrean, respectind suveranitatea si integritatea teritoriala a Moldovei. Organizatia sustine implicarea activa a Uniunii Europene in negocierile problemei transnistrene in formatul 5+2 si considera necesara depunerea unor eforturi coordonate in vederea relansarii procesului de negociere. Documentul a fost semnat de catre ministrii Afacerilor Externe ai Cehiei, Ungariei, Poloiniei, Slovaciei si Moldovei. Un apel similar, de retragere a armamentului si munitiilor din Transnistria si Georgia au adresat Rusiei si ministrii de Externe ai Frantei si Germaniei, Bernard Kouchner si Frank-Walter Steinmeier. In apelul citat de cotidianul german "Frankfurter Allgemeine Zeitung", cei doi oficiali au cerut Rusiei sa respecte angajamentele asumate in 199 la Istanbul sis a nu perecliteze, astfel, Tratatul FACE Adaptat.
*** Ucraina si-a achitat integral datoriile pentru gazul natural rusesc care i-a fost livrat in 2007, a anuntat saptamana trecuta compania mixta RosUkrEnergo, furnizorul exclusiv de gaz natural rusesc catre Ucraina, citat de agentia rusa RIA. "RosUkrEnergo a primit de la UkrgazEnergo o suma de 729 milioane de dolari reprezentind restul datoriilor conform acordului referitor la livrarile de gaz natural de care a beneficiat Ucraina in 2007", a anuntat RosUkrEnergo, companie in care 50 la suta din actiuni sint controlate de gigantul rus Gazprom.
*** Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) a acuzat Rusia ca impune limite stricte misiunii de observatori OSCE la alegerile pentru Duma de stat din decembrie. In ivitatia trimisa de autoritatile ruse se precizeaza ca OSCE poate trimite, intr-o misiune de scurta durata, nu mai mult de 70 de observatori. La ultimele alegeri generale, in 2003, OSCE a avut 400 de observatori.
Invitatul emisiunii de astazi este Andrei Safonov, director al organizatiei neguvernamentale «Centrului pentru drepturile omului» din Bender. Dle Safonov, pe care dintre evenimentele de saptamana trecuta le considerati mai importante ?
SAFONOV: Un eveniment destul de serios care a avut loc este reuniunea, la Washington, a tarilor GUUAM, la a care s-a discutat problema conflictelor inghetate, chiar daca aceasta nu a fost principala chestiune de pe ordinea de zi. Ca reactie la acest summit, la 4 si 5 noiembrie la Suhumi are loc un summit al comunitatii pentru democratie si dreptul popoarelor care reuneste trei republici nerecunoscute, Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud, adica fara Nagorno Karabah. Asa ca intriga politica abia incepe sa se deruleze si este clar ca toate partile vor face inca destule miscari si, cel mai probabil, aceste miscari vor fi destul de neordinare.
Europa Liberă: Sovietul Suprem din Transnistria a modificat recent legea cu privire la investitiile straine si a dat astfel dreptul investitorilor straini – pentru ca cei locali il aveau déjŕ – de a primi terenuri agricole in folosinta pe o perioada de timp foarte mare. Pana acum agentii economici cu capital strain puteau doar arenda terenuri in Transnsitria. In timp ce firmele locale au profitat pana acum din plin de dreptul de a primi pamanturi in folosinta pe un termen foarte mare. Astfel, in unele sate, adiministratiile locale au dat in folosinta terenuri, unor firme, pe perioade de ... 99 de ani. Nu intotdeauna firmele respective ii implica la lucrarile agricole pe taranii localnici. Aceasta ii lasa pe acestia fara loc de munca si ii face sa se ingrijoreze ca, daca pe viitor se va proceda la privatizarea pamantului in Transnistria, ei vor ramane fara teren. Asemenea situatii sunt in satele Parcani, Harmatka, Tabalauka, Kuzmin. Asa cum taranii nu intotdeauna stiu cui sa se adreseze sau pentru ca, in unele cazuri, le este frica sa se planga institutiilor superioare celor satesti, un grup de tarani din satul Kuzmin, raionul Kamenka, – un sat locuit de rusi, ucraineni si moldoveni - s-au plans de lipsa terenurilor presedintei unei organizatii obstesti locale, Vera Glijin: Am avut intalnire cu niste persoane din satul Kuzmin care mi-au spus ca ei au primit titlu de proprietar al cotei, dar cand s-au adresat la sovietul satesc li s-a spus ca pamanturile lor au fost luate pe 99 de ani de o persoana care nu locuieste in Kuzmin si care le prelucreaza. Si oamenii nu au roada din cota lor dar nici nu au loc de munca. S-a adus tehnica, ei nu au fost angajati, pentru ca s-au adus brate de munca din alte sate. Este foarte indignant. Ce sa faca oamenii din sat? Ce le ramane sa faca acum… Ei privesc peste Nistru si vad campiile déjŕ prelucrate in Moldova, fiecare lot bine prelucrat si cu roada si ei, care nu au nimic, nici un mijloc de existenta… este destul de deplans situatia.
Europa Liberă: Vera Glijin spune ca aceasta contribuie si mai mult la « alungarea oamenilor din sat »: Este un sat cu perspectiva foarte rea in viitor, tinerii pleaca din sat deoarece nu au unde munci, nu au un viitor, numarul de elevi s-a micsorat…Si tineretul pleaca undeva in strainatate sau in Rusia ca sa-si faca o sursa de existenta. Au ramas mai mult batrani, cu parere de rau. Dar si cei care sunt instalati cu familii nu au locuri de munca.
Europa Liberă: Asociatia Promo-Lex din Chisinau specializata in monitorizarea apararii drepturilor omului in regiunea transnistreana, a anuntat ca a receptionat mai multe sesizari de la taranii transnistreni referitoare la problema terenurilor. Presedintele Asociatiei Promo-Lex, Ion Manole: Avem plângeri colective din partea unor sate întregi. Fenomenul este extins în toată zona. Terenurile sunt arendate de către diverse firme, care nu se ştie cum au acumulat acest capital. Având un contract de arendă pentru un termen de 99 de ani, este clar că vor dori ca dupa unificarea tarii sa poata privatiza aceste pământuri. Eu cred ca a fost o strategie bine gândită de regimul de acolo, de a falimenta sectorul agricol, iar dup aceasta luarea acestor terenuri fara sa provoace revolte din partea locuitorilor.
Europa Liberă : Iata ce declaratii a facut la acest subiect ministrul Reintegrarii al Republicii Moldova, Vasili Sova : Autorităţile Republicii Moldova cunosc problema. A fost creată o comisie guvernamentală care incearca acum sa gaseasca un mecanism REAL de a apara drepturile taranilor la pamanturile lor. In Transnistria pamanturile nu sunt privatizate, ele se dau in folosinta unor companii pe un termen de 99 de ani. Este clar ce se ascunde in spatele acestor actiuni. Deaceea, repet, noi vom gasi un mecanism pentru a-i apara pe tarani pe pamanturile lor.
Europa Liberă: A fost ministrul Vasili Sova. Vreau sa-l intreb acum pe invitatul emisiunii noastre, Andrei Safonov, daca darea in folosinta a terenirilor din regiune pe o perioada de… un secol afecteaza intr-adevar dreptul funciar si la proprietate al agricultorilor din Transnistria ?
SAFONOV: Ca sa va raspund la aceasta intrebare trebuie sa facem urmatoarea precizare: in Transnistria se duce acum o lupta intre doua cai de dezvoltare a sectorului agricol. Prima – calea de dezvoltare a gospodariilor de fermieri, in care fiecare familie sau fiecare fermier isi primeste cota de pamant si ca rezultat lucreaza acest pamant si in perspectiva il va putea privatiza. A doua cale, prefer s-o numesc latifundiara - este cea despre care vorbiti Dvs - consta in darea in arenda dar pe viitor cred ca si in proprietate a pamanturilor unor companii mari. In esenta unii compara aceasta cale cu asa-numita proprietate de tip mosieresc, dar cred ca cel mai probabil este vorba de dreptul latifundiar de tip american, care in timpul apropiat va trebui sa demonstreze ceva rezultate vizibile. Sau poate ca ele se vor limita la stabilirea unui control asupra pamantului sau vor construi niste centre de distractii peaceste terenuri sau altceva. In orice caz, aceasta problema nu este rezolvata pana la capat. Dar faptul ca legea prevede parcelarea pamantului si transmiterea lui taranilor - in acest sens sigur ca drepturile taranilor sunt incalcate. Acest lucru insa se va vedea in urmatorii unu-doi ani pentru ca mai ales in sectoarele de nord ale regiunii – cum ar fi Rabnita si Kamenka, acolo se pune accent mai mult pe dezvoltarea gospodariilor de fermieri. In acest caz, foarte multe depind de pozitia taranilor insisi – vor fi ei in stare sa revendice mai energic parcelarea pamanturilor si repartizarea cotelor de teren sau situatia va stagna asa cum este acum.
Europa Liberă: Dle Safonov, unele voci la Chisinau au interpretat darea masiva in folosinta a terenurilor transnistrene unor companii care se considera apropiate administratiei de la Tiraspol drept o incercare a puterii centrale sa se asigure ca intr-o perspectiva de reunificare a Moldovei aceste terenuri nu vor putea fi instrainate.
SAFONOV: Cred ca nu intotdeauna se priveste atat de departe atunci cand se iau asemenea decizii de creare a firmelor mari proprietare de pamant. Problema e ca acum, cand procesele de reformare a agospodariilor agricole sunt in derulare se doreste acapararea a cat mai multor trenuri agricole. Cat priveste perspectiva reintegrarii – acesta desigur e un proces politic si pana se vor rezolva problemele politice trebuie sa mai treaca timp, dar cei care vor acum sa primeasca pamant, paine, vor sa o faca acum, adica cat mai repede.
Europa Liberă: Autoritatile de la Chisinau au declarat ca se lucreaza acum la niste masuri reale de natura sa-i ajute pe taranii regiunii transnistrene sa nu ramana fara pamanturi si chiar s-a promis ca se va intreprinde ceva. Ce-i drept, nu au fost divulgate detalii deocamadata. Cum credeti, in conditiile actuale, poate Chisinaul interveni cumva in aceasta problema ?
SAFONOV: Ca sa iei anumite decizii, trebuie sa le pui de acord cu partea adversa, pentru ca daca o parte va lua o decizie, iar cealalata pur si simplu o va bloca, desigur ca nu va iesi nimic. De aceea cred ca orice masuri vor fi propuse – nu vorbesc distribuirea ochelarilor pensionarilor sau a ajutorului umanitar care pot fi infaptuite – oricum ne vom ciocni de ncesitatea de a ne aseza la masa tratativelor si va trebui sa cadem de acord asupra a doua lucruri : unu – deciziile sa aiba de fiecare data acordul ambelor parti si doi – ca ele sa fie puse in practica tot cu aportul si acordul ambelor parti. Fara aceasta nu va posibil de pornit nici un mecanism.
Europa Liberă: Dle Andrei Safonov, Va multumesc.
-------------------------
In ultimul timp toti mediatorii in reglementarea conflictului transnistrean si observatorii de la negocierile dintre Chisinau si Tiraspol au facut declaratii in care s-au pronuntat pentru reluarea negocierilor cat mai curand, ele stagnand de un an si jumatate. Structurile europene continua sa sprijine o solutie a conflictului care nu ar afecta integritatea teritoriala a Moldovei. Asa cum si viitorul statut al provinciei Kosovo este pe larg discutat in ultimul timp, presa din statele ce au pe teritoriul lor coflicte inghetate se intreaba daca viitoarea solutie pentru Kosovo va crea un precedent si pentru alte regiuni ce doresc secesiunea. Directorul serviciului Romania-Moldova al Europei Libere, Oana Serafim i-a adresat aceasta intrebare lui JOHN GLENN, director pentru politica externa al organizatiei non guvernamentala Fondul german Marshal.
GLENN: Acestea sint argumentele despre care a vorbit Rusia. Odata ce ar fi recunoscuta independenta pentru Kosovo, atunci rusii vor recunoaste, pe aceleasi principia, anumite zone aflate in conflicte inghetate din regiune. Cred ca s-au referit la Abhazia, Transnistria si au existat intrebari despre aceste lucruri. Am vazut ca tari din Uniunea Europeana au adus si ele anumite argumente Spania, Slovacia, Romania, tari care se tem ca renoasterea independentei pentru Kosovo ar putea sa fie un precedent pentru poate, o regiune basca, ungurii din Slovacia, ungurii din Romania, sau pentru transnistreni... Cred ca comunitatea internationala are de trecut un moment dificil, pentru ca independenta pentru Kosovo NU este asa cum unele tari o percep. Ce vreau sa spun cu asta - problema Kosovo a ramas nerezolvata de la acordurile de la Dayton, adica din anii 90. Era atunci o problema ce tinea de nevoia de a pune capat luptelor, razboiului. Adica este o problema ce tine de un conflict anterior si care trebuie rezolvat de jucatorii politici internationali importanti - adica pe de o parte - Statele Unite, Uniunea Europeana - care privesc problema intr-un fel - si Rusia, care se aliaza cu Serbia, si priveste problema intr-un mod diferit. Pe de alta parte, se vorbeste despre acordarea unei suveranitati limitate, in termenii unei apropieri de Uniunea Europeana ...Este usor sa vezi Kosovo in termeni unici si sa spui ca Kosovo este problema mostenita a luptelor din Balcani, ca rezolva anumite probleme ce au ramas de pe urma conflictului, decit sa ceri autonomie si suveranitate in interiourul unui stat deja existent.
Europa Liberă: Daca Consiliul de Securitate al ONU nu va participa, acest lucru ar simplifica sau complica lucrurile?
GLENN: Cred ca se pot intimpla ambele situatii. Nimeni nu stie ce se poate intimpla in decembrie. Dar un scenariu plauzibil este ca Consiliul de Securitate ONU nu va accepta recunoasterea Kosovo. Cineva poate sa creada astfel, altcineva poate crede altfel. Diplomatia este un joc nostim, (ciudat), e greu sa faci preziceri. Daca asta se va intimpla, va fi interesant: mai nou se vehiculeaza ca SUA vor recunoaste Kosovo, provocatoarea intrebare va fi printre europeni. Cred ca acest lucru se va produce sau la nivel UE, sau la nivel de guverne nationale. Cred ca decizia va fi luata la nivel de guverne nationale: in UE exista tari mai mici, care si-au exprimat ingrijorarea ca ele pot fi obligate sa faca ceva ce nu sunt pregatite sa faca. Ultimele propuneri pe care le-am auzit sugereaza ca nivelul convenabil de a lua decizii ar fi cel national, deci orice tara care alege sa faca in asa fel, va avea posibilitatea sa faca acest lucru de sine statator, fara implicari sau presiuni prea mari din afara. Poate ca acest lucru va simplifica procedura, pentru ca decizia se va lua la nivel de structuri nationale existente, dar acest fapt poate complica mult lucrurile, din causa numarului mare de tari si din cauza reactiei Rusiei, pe care noi acum nu o putem anticipa.
Europa Liberă: Privind in trecut, cind au fost semnate tratatele, Rusia nu era actorul care este acum.
GLENN: Intr-adevar, politica petrolului a schimbat totul.
------------------------
Aici se incheie emisiunea Dialoguri. Sunt Viorica Zaharia, va multumesc pentru atentie si NUMAI BINE pana saptamana viitoare. Aici e Radio Europa Libera.
De la inceputul anului viitor cetatenii moldoveni vor putea obtine vize Schengen la Centrul unic de eliberare a vizelor din cadrul Ambasadei Ungariei la Chisinau. Acest lucru se va intimpla dupa ce Ungaria va adera la spatiul Schengen, la 1 ianuarie 2008, a declarat presei de la Chisinau Mihaly Bayer, ambasadorul Ungariei in Republica Moldova. Ambasadorul a precizat ca, urmare a aderarii la spatiu Schengen, Centrul unic va avea dreptul de a elibera vize pentru alte tari din acest spatiu, fara ca cererile pentru viza sa fie prezentate in reprezentantele diplomatice ale acestor state.
*** Sovietul Suprem al Transnistriei a solictat Dumei Ruse sa examineze posibilitatea acordarii unui ajutor financiar regiunii transnistrene pentru depasirea consecintelor secetei, pierderile de pe urma acesteia fiind calculated administratia locala la 40 milioane de dolari. Duma ruseasca nu a examinat deocamdata aceasta chestiune, insa premierul rus, Victor Zubakov, l-a anuntat saptamana trecuta pe premierul moldovean, Vasile Tarlev, ca Guvernul Federatiei Ruse a decis sa acorde Moldovei un ajutor sub forma de griu alimentar si furajer.
*** Statele membre ale Grupului de la Visegrad si Moldova au solicitat Federatiei Ruse realizarea deplina a obligatiilor asumate la Summit-ul OSCE din 1999 si retragerea fortelor militare si a munitiilor de pe teritoriul Moldovei, se arata intr-o declaratie comuna a Ministrilor Afacerilor Externe ai tarilor-membre ale acestei organizatii, semnata saptamana trecuta. Documentul reitereaza ideea privind solutionarea pasnica a conflictuluitransnistrean, respectind suveranitatea si integritatea teritoriala a Moldovei. Organizatia sustine implicarea activa a Uniunii Europene in negocierile problemei transnistrene in formatul 5+2 si considera necesara depunerea unor eforturi coordonate in vederea relansarii procesului de negociere. Documentul a fost semnat de catre ministrii Afacerilor Externe ai Cehiei, Ungariei, Poloiniei, Slovaciei si Moldovei. Un apel similar, de retragere a armamentului si munitiilor din Transnistria si Georgia au adresat Rusiei si ministrii de Externe ai Frantei si Germaniei, Bernard Kouchner si Frank-Walter Steinmeier. In apelul citat de cotidianul german "Frankfurter Allgemeine Zeitung", cei doi oficiali au cerut Rusiei sa respecte angajamentele asumate in 199 la Istanbul sis a nu perecliteze, astfel, Tratatul FACE Adaptat.
*** Ucraina si-a achitat integral datoriile pentru gazul natural rusesc care i-a fost livrat in 2007, a anuntat saptamana trecuta compania mixta RosUkrEnergo, furnizorul exclusiv de gaz natural rusesc catre Ucraina, citat de agentia rusa RIA. "RosUkrEnergo a primit de la UkrgazEnergo o suma de 729 milioane de dolari reprezentind restul datoriilor conform acordului referitor la livrarile de gaz natural de care a beneficiat Ucraina in 2007", a anuntat RosUkrEnergo, companie in care 50 la suta din actiuni sint controlate de gigantul rus Gazprom.
*** Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) a acuzat Rusia ca impune limite stricte misiunii de observatori OSCE la alegerile pentru Duma de stat din decembrie. In ivitatia trimisa de autoritatile ruse se precizeaza ca OSCE poate trimite, intr-o misiune de scurta durata, nu mai mult de 70 de observatori. La ultimele alegeri generale, in 2003, OSCE a avut 400 de observatori.
Invitatul emisiunii de astazi este Andrei Safonov, director al organizatiei neguvernamentale «Centrului pentru drepturile omului» din Bender. Dle Safonov, pe care dintre evenimentele de saptamana trecuta le considerati mai importante ?
SAFONOV: Un eveniment destul de serios care a avut loc este reuniunea, la Washington, a tarilor GUUAM, la a care s-a discutat problema conflictelor inghetate, chiar daca aceasta nu a fost principala chestiune de pe ordinea de zi. Ca reactie la acest summit, la 4 si 5 noiembrie la Suhumi are loc un summit al comunitatii pentru democratie si dreptul popoarelor care reuneste trei republici nerecunoscute, Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud, adica fara Nagorno Karabah. Asa ca intriga politica abia incepe sa se deruleze si este clar ca toate partile vor face inca destule miscari si, cel mai probabil, aceste miscari vor fi destul de neordinare.
Europa Liberă: Sovietul Suprem din Transnistria a modificat recent legea cu privire la investitiile straine si a dat astfel dreptul investitorilor straini – pentru ca cei locali il aveau déjŕ – de a primi terenuri agricole in folosinta pe o perioada de timp foarte mare. Pana acum agentii economici cu capital strain puteau doar arenda terenuri in Transnsitria. In timp ce firmele locale au profitat pana acum din plin de dreptul de a primi pamanturi in folosinta pe un termen foarte mare. Astfel, in unele sate, adiministratiile locale au dat in folosinta terenuri, unor firme, pe perioade de ... 99 de ani. Nu intotdeauna firmele respective ii implica la lucrarile agricole pe taranii localnici. Aceasta ii lasa pe acestia fara loc de munca si ii face sa se ingrijoreze ca, daca pe viitor se va proceda la privatizarea pamantului in Transnistria, ei vor ramane fara teren. Asemenea situatii sunt in satele Parcani, Harmatka, Tabalauka, Kuzmin. Asa cum taranii nu intotdeauna stiu cui sa se adreseze sau pentru ca, in unele cazuri, le este frica sa se planga institutiilor superioare celor satesti, un grup de tarani din satul Kuzmin, raionul Kamenka, – un sat locuit de rusi, ucraineni si moldoveni - s-au plans de lipsa terenurilor presedintei unei organizatii obstesti locale, Vera Glijin: Am avut intalnire cu niste persoane din satul Kuzmin care mi-au spus ca ei au primit titlu de proprietar al cotei, dar cand s-au adresat la sovietul satesc li s-a spus ca pamanturile lor au fost luate pe 99 de ani de o persoana care nu locuieste in Kuzmin si care le prelucreaza. Si oamenii nu au roada din cota lor dar nici nu au loc de munca. S-a adus tehnica, ei nu au fost angajati, pentru ca s-au adus brate de munca din alte sate. Este foarte indignant. Ce sa faca oamenii din sat? Ce le ramane sa faca acum… Ei privesc peste Nistru si vad campiile déjŕ prelucrate in Moldova, fiecare lot bine prelucrat si cu roada si ei, care nu au nimic, nici un mijloc de existenta… este destul de deplans situatia.
Europa Liberă: Vera Glijin spune ca aceasta contribuie si mai mult la « alungarea oamenilor din sat »: Este un sat cu perspectiva foarte rea in viitor, tinerii pleaca din sat deoarece nu au unde munci, nu au un viitor, numarul de elevi s-a micsorat…Si tineretul pleaca undeva in strainatate sau in Rusia ca sa-si faca o sursa de existenta. Au ramas mai mult batrani, cu parere de rau. Dar si cei care sunt instalati cu familii nu au locuri de munca.
Europa Liberă: Asociatia Promo-Lex din Chisinau specializata in monitorizarea apararii drepturilor omului in regiunea transnistreana, a anuntat ca a receptionat mai multe sesizari de la taranii transnistreni referitoare la problema terenurilor. Presedintele Asociatiei Promo-Lex, Ion Manole: Avem plângeri colective din partea unor sate întregi. Fenomenul este extins în toată zona. Terenurile sunt arendate de către diverse firme, care nu se ştie cum au acumulat acest capital. Având un contract de arendă pentru un termen de 99 de ani, este clar că vor dori ca dupa unificarea tarii sa poata privatiza aceste pământuri. Eu cred ca a fost o strategie bine gândită de regimul de acolo, de a falimenta sectorul agricol, iar dup aceasta luarea acestor terenuri fara sa provoace revolte din partea locuitorilor.
Europa Liberă : Iata ce declaratii a facut la acest subiect ministrul Reintegrarii al Republicii Moldova, Vasili Sova : Autorităţile Republicii Moldova cunosc problema. A fost creată o comisie guvernamentală care incearca acum sa gaseasca un mecanism REAL de a apara drepturile taranilor la pamanturile lor. In Transnistria pamanturile nu sunt privatizate, ele se dau in folosinta unor companii pe un termen de 99 de ani. Este clar ce se ascunde in spatele acestor actiuni. Deaceea, repet, noi vom gasi un mecanism pentru a-i apara pe tarani pe pamanturile lor.
Europa Liberă: A fost ministrul Vasili Sova. Vreau sa-l intreb acum pe invitatul emisiunii noastre, Andrei Safonov, daca darea in folosinta a terenirilor din regiune pe o perioada de… un secol afecteaza intr-adevar dreptul funciar si la proprietate al agricultorilor din Transnistria ?
SAFONOV: Ca sa va raspund la aceasta intrebare trebuie sa facem urmatoarea precizare: in Transnistria se duce acum o lupta intre doua cai de dezvoltare a sectorului agricol. Prima – calea de dezvoltare a gospodariilor de fermieri, in care fiecare familie sau fiecare fermier isi primeste cota de pamant si ca rezultat lucreaza acest pamant si in perspectiva il va putea privatiza. A doua cale, prefer s-o numesc latifundiara - este cea despre care vorbiti Dvs - consta in darea in arenda dar pe viitor cred ca si in proprietate a pamanturilor unor companii mari. In esenta unii compara aceasta cale cu asa-numita proprietate de tip mosieresc, dar cred ca cel mai probabil este vorba de dreptul latifundiar de tip american, care in timpul apropiat va trebui sa demonstreze ceva rezultate vizibile. Sau poate ca ele se vor limita la stabilirea unui control asupra pamantului sau vor construi niste centre de distractii peaceste terenuri sau altceva. In orice caz, aceasta problema nu este rezolvata pana la capat. Dar faptul ca legea prevede parcelarea pamantului si transmiterea lui taranilor - in acest sens sigur ca drepturile taranilor sunt incalcate. Acest lucru insa se va vedea in urmatorii unu-doi ani pentru ca mai ales in sectoarele de nord ale regiunii – cum ar fi Rabnita si Kamenka, acolo se pune accent mai mult pe dezvoltarea gospodariilor de fermieri. In acest caz, foarte multe depind de pozitia taranilor insisi – vor fi ei in stare sa revendice mai energic parcelarea pamanturilor si repartizarea cotelor de teren sau situatia va stagna asa cum este acum.
Europa Liberă: Dle Safonov, unele voci la Chisinau au interpretat darea masiva in folosinta a terenurilor transnistrene unor companii care se considera apropiate administratiei de la Tiraspol drept o incercare a puterii centrale sa se asigure ca intr-o perspectiva de reunificare a Moldovei aceste terenuri nu vor putea fi instrainate.
SAFONOV: Cred ca nu intotdeauna se priveste atat de departe atunci cand se iau asemenea decizii de creare a firmelor mari proprietare de pamant. Problema e ca acum, cand procesele de reformare a agospodariilor agricole sunt in derulare se doreste acapararea a cat mai multor trenuri agricole. Cat priveste perspectiva reintegrarii – acesta desigur e un proces politic si pana se vor rezolva problemele politice trebuie sa mai treaca timp, dar cei care vor acum sa primeasca pamant, paine, vor sa o faca acum, adica cat mai repede.
Europa Liberă: Autoritatile de la Chisinau au declarat ca se lucreaza acum la niste masuri reale de natura sa-i ajute pe taranii regiunii transnistrene sa nu ramana fara pamanturi si chiar s-a promis ca se va intreprinde ceva. Ce-i drept, nu au fost divulgate detalii deocamadata. Cum credeti, in conditiile actuale, poate Chisinaul interveni cumva in aceasta problema ?
SAFONOV: Ca sa iei anumite decizii, trebuie sa le pui de acord cu partea adversa, pentru ca daca o parte va lua o decizie, iar cealalata pur si simplu o va bloca, desigur ca nu va iesi nimic. De aceea cred ca orice masuri vor fi propuse – nu vorbesc distribuirea ochelarilor pensionarilor sau a ajutorului umanitar care pot fi infaptuite – oricum ne vom ciocni de ncesitatea de a ne aseza la masa tratativelor si va trebui sa cadem de acord asupra a doua lucruri : unu – deciziile sa aiba de fiecare data acordul ambelor parti si doi – ca ele sa fie puse in practica tot cu aportul si acordul ambelor parti. Fara aceasta nu va posibil de pornit nici un mecanism.
Europa Liberă: Dle Andrei Safonov, Va multumesc.
-------------------------
In ultimul timp toti mediatorii in reglementarea conflictului transnistrean si observatorii de la negocierile dintre Chisinau si Tiraspol au facut declaratii in care s-au pronuntat pentru reluarea negocierilor cat mai curand, ele stagnand de un an si jumatate. Structurile europene continua sa sprijine o solutie a conflictului care nu ar afecta integritatea teritoriala a Moldovei. Asa cum si viitorul statut al provinciei Kosovo este pe larg discutat in ultimul timp, presa din statele ce au pe teritoriul lor coflicte inghetate se intreaba daca viitoarea solutie pentru Kosovo va crea un precedent si pentru alte regiuni ce doresc secesiunea. Directorul serviciului Romania-Moldova al Europei Libere, Oana Serafim i-a adresat aceasta intrebare lui JOHN GLENN, director pentru politica externa al organizatiei non guvernamentala Fondul german Marshal.
GLENN: Acestea sint argumentele despre care a vorbit Rusia. Odata ce ar fi recunoscuta independenta pentru Kosovo, atunci rusii vor recunoaste, pe aceleasi principia, anumite zone aflate in conflicte inghetate din regiune. Cred ca s-au referit la Abhazia, Transnistria si au existat intrebari despre aceste lucruri. Am vazut ca tari din Uniunea Europeana au adus si ele anumite argumente Spania, Slovacia, Romania, tari care se tem ca renoasterea independentei pentru Kosovo ar putea sa fie un precedent pentru poate, o regiune basca, ungurii din Slovacia, ungurii din Romania, sau pentru transnistreni... Cred ca comunitatea internationala are de trecut un moment dificil, pentru ca independenta pentru Kosovo NU este asa cum unele tari o percep. Ce vreau sa spun cu asta - problema Kosovo a ramas nerezolvata de la acordurile de la Dayton, adica din anii 90. Era atunci o problema ce tinea de nevoia de a pune capat luptelor, razboiului. Adica este o problema ce tine de un conflict anterior si care trebuie rezolvat de jucatorii politici internationali importanti - adica pe de o parte - Statele Unite, Uniunea Europeana - care privesc problema intr-un fel - si Rusia, care se aliaza cu Serbia, si priveste problema intr-un mod diferit. Pe de alta parte, se vorbeste despre acordarea unei suveranitati limitate, in termenii unei apropieri de Uniunea Europeana ...Este usor sa vezi Kosovo in termeni unici si sa spui ca Kosovo este problema mostenita a luptelor din Balcani, ca rezolva anumite probleme ce au ramas de pe urma conflictului, decit sa ceri autonomie si suveranitate in interiourul unui stat deja existent.
Europa Liberă: Daca Consiliul de Securitate al ONU nu va participa, acest lucru ar simplifica sau complica lucrurile?
GLENN: Cred ca se pot intimpla ambele situatii. Nimeni nu stie ce se poate intimpla in decembrie. Dar un scenariu plauzibil este ca Consiliul de Securitate ONU nu va accepta recunoasterea Kosovo. Cineva poate sa creada astfel, altcineva poate crede altfel. Diplomatia este un joc nostim, (ciudat), e greu sa faci preziceri. Daca asta se va intimpla, va fi interesant: mai nou se vehiculeaza ca SUA vor recunoaste Kosovo, provocatoarea intrebare va fi printre europeni. Cred ca acest lucru se va produce sau la nivel UE, sau la nivel de guverne nationale. Cred ca decizia va fi luata la nivel de guverne nationale: in UE exista tari mai mici, care si-au exprimat ingrijorarea ca ele pot fi obligate sa faca ceva ce nu sunt pregatite sa faca. Ultimele propuneri pe care le-am auzit sugereaza ca nivelul convenabil de a lua decizii ar fi cel national, deci orice tara care alege sa faca in asa fel, va avea posibilitatea sa faca acest lucru de sine statator, fara implicari sau presiuni prea mari din afara. Poate ca acest lucru va simplifica procedura, pentru ca decizia se va lua la nivel de structuri nationale existente, dar acest fapt poate complica mult lucrurile, din causa numarului mare de tari si din cauza reactiei Rusiei, pe care noi acum nu o putem anticipa.
Europa Liberă: Privind in trecut, cind au fost semnate tratatele, Rusia nu era actorul care este acum.
GLENN: Intr-adevar, politica petrolului a schimbat totul.
------------------------
Aici se incheie emisiunea Dialoguri. Sunt Viorica Zaharia, va multumesc pentru atentie si NUMAI BINE pana saptamana viitoare. Aici e Radio Europa Libera.