Mai toate publicaţiile de limbă maghiară îi aduc un ultim omagiu congresmanului american Tom Lantos, stins din viaţă la vârsta de 80 de ani. Născut în 1928 la Budapesta, Lantos a fost singurul supravieţuitor al Holocaustului, ales în congresul american. De numele lui se leagă un puternic lobby pentru apărarea drepturilor omului şi o preocupare predilectă pentru drepturile comunităţilor maghiare din estul şi centrul Europei. „Îţi mulţumim, Tamás!” – astfel se încheie necrologul apărut în cotidianul Szabadság.
Transindex face o relatare din Pristina. Mai exact, de pe străzile Pristinei, căci, după cum remarcă, locurile din hoteluri sunt deja ocupate. Peste o mie de ziarişti străini au sosit în reşedinţa provinciei Kosovo, în prag de a-şi declara independenţa. Népújság îi citează pe liderii albanezilor kosovari, care promit să repete festivităţile dedicate independenţei peste două-trei săptămâni. În speranţa că, la acea dată, vor participa şi delegaţii oficiale din cât mai multe state.
Hargita Népe anunţă: o formaţiune inexistentă, Partidul Solidarităţii Democratice, a contestat în instanţă înregistrarea Partidului Civic Maghiar. Contestatarii încearcă de zece ani să-şi înscrie partidul. Cum tot nu reuşesc, de ciudă, ei contestă dreptul la existenţă al formaţiunilor constituite recent.
Mai multe publicaţii laudă dibăcia de care a dat dovadă PCM, propunându-l pe Laci Bölöni pentru funcţia de primar al Târgu Mureşului. Doar că acesta, citat de Transindex, afirmă răspicat: nu are de gând să candideze.
Krónika analizează un document depus de apropiaţii lui Tőkés László la Administraţia Prezidenţială. Episcopul europarlamentar schiţează principalele probleme ale comunităţii maghiare şi-i cere preşedintelui Băsescu să intervină pentru urgentarea acreditării Universităţii Creştine Partium. În plus, îi solicită lui Băsescu să acorde atenţie sporită victimelor maghiare ale regimului comunist. În Raportul-Tismăneanu, maghiarilor li se dedică doar 18 pagini, ceea ce este supărător de puţin – se plânge Tőkés.
Allgemeine Deutsche Zeitung disecă problema reformei învăţământului, din perspectiva profesorilor Liceului Johannes Honterus din Braşov. Ei bine, profesorii nu par foarte interesaţi de noua reformă. Poate şi pentru că, în ultimii 18 ani, au trăit vreo cinci reforme radicale ale sistemului de învăţământ, fără să remarce vreo schimbare.
Religie în şcoli – un comentariu din Szabadság, semnat de biologul Kósa Ferenc. El remarcă: se pare că în cadrul învăţământului de limbă maghiară din România se creează un sistem paralel, cel al învăţământului confesional. Cu cinci ani în urmă, cca. 15 % dintre liceeni maghiari studiau deja în instituţii aparţinând bisericilor. Acum toate bisericile recunoscute în România fac lobby pentru finanţarea învăţământului confesional de către stat, pentru o finanţare egală cu cea acordată şcolilor publice, dar fără amestecul ministerului de resort în treburile interne ale şcolilor confesionale. Şi vocile potrivnice sunt timide. În România, consideră autorul, moralitatea se confundă cu religia. În altă ordine de idei, el spicuie din manualele de biologie, utilizate în şcoli confesionale: „După diviziunea celulelor, membrana se reface. Totul decurge în perfectă ordine, după vrerea divină” sau „entităţile create de Dumnezeu a fost perfecte până în momentul Căderii în păcat, când lumea s-a alterat”.
Un manual, ei bine, nu chiar manual, ci doar un ghid în Új Magyar Szó. Este vorba despre micul ghid al călătorului cu naşu’. Din care aflăm: pe rutele preferate de studenţi, naşul face reduceri pentru clienţii mai vechi. De pildă, pe trenul internaţional Braşov- Budapesta, călătoria fără bilet între staţiile Gheorgheni şi Cluj costă 17 de lei, dar cei care-l ştiu deja pe naşu’ scapă cu 12 lei. Aranjamente se pot face şi cu Poliţia Feroviară, care-i amendează pe cei care fumează în trenuri. Amenda este destul de aspră, ajungând la 400 de lei. În schimb, şpaga de răscumpărare a păcatelor nu depăşeşte 20 de lei. Pentru neiniţiaţii fără bilete: când vine naşu’ spui parola „ştiţi, am o problemă”. La care el trebuie să-ţi răspundă, întinzându-şi mâna: „ia, dă-mi problema ta”.
Transindex face o relatare din Pristina. Mai exact, de pe străzile Pristinei, căci, după cum remarcă, locurile din hoteluri sunt deja ocupate. Peste o mie de ziarişti străini au sosit în reşedinţa provinciei Kosovo, în prag de a-şi declara independenţa. Népújság îi citează pe liderii albanezilor kosovari, care promit să repete festivităţile dedicate independenţei peste două-trei săptămâni. În speranţa că, la acea dată, vor participa şi delegaţii oficiale din cât mai multe state.
Hargita Népe anunţă: o formaţiune inexistentă, Partidul Solidarităţii Democratice, a contestat în instanţă înregistrarea Partidului Civic Maghiar. Contestatarii încearcă de zece ani să-şi înscrie partidul. Cum tot nu reuşesc, de ciudă, ei contestă dreptul la existenţă al formaţiunilor constituite recent.
Mai multe publicaţii laudă dibăcia de care a dat dovadă PCM, propunându-l pe Laci Bölöni pentru funcţia de primar al Târgu Mureşului. Doar că acesta, citat de Transindex, afirmă răspicat: nu are de gând să candideze.
Krónika analizează un document depus de apropiaţii lui Tőkés László la Administraţia Prezidenţială. Episcopul europarlamentar schiţează principalele probleme ale comunităţii maghiare şi-i cere preşedintelui Băsescu să intervină pentru urgentarea acreditării Universităţii Creştine Partium. În plus, îi solicită lui Băsescu să acorde atenţie sporită victimelor maghiare ale regimului comunist. În Raportul-Tismăneanu, maghiarilor li se dedică doar 18 pagini, ceea ce este supărător de puţin – se plânge Tőkés.
Allgemeine Deutsche Zeitung disecă problema reformei învăţământului, din perspectiva profesorilor Liceului Johannes Honterus din Braşov. Ei bine, profesorii nu par foarte interesaţi de noua reformă. Poate şi pentru că, în ultimii 18 ani, au trăit vreo cinci reforme radicale ale sistemului de învăţământ, fără să remarce vreo schimbare.
Religie în şcoli – un comentariu din Szabadság, semnat de biologul Kósa Ferenc. El remarcă: se pare că în cadrul învăţământului de limbă maghiară din România se creează un sistem paralel, cel al învăţământului confesional. Cu cinci ani în urmă, cca. 15 % dintre liceeni maghiari studiau deja în instituţii aparţinând bisericilor. Acum toate bisericile recunoscute în România fac lobby pentru finanţarea învăţământului confesional de către stat, pentru o finanţare egală cu cea acordată şcolilor publice, dar fără amestecul ministerului de resort în treburile interne ale şcolilor confesionale. Şi vocile potrivnice sunt timide. În România, consideră autorul, moralitatea se confundă cu religia. În altă ordine de idei, el spicuie din manualele de biologie, utilizate în şcoli confesionale: „După diviziunea celulelor, membrana se reface. Totul decurge în perfectă ordine, după vrerea divină” sau „entităţile create de Dumnezeu a fost perfecte până în momentul Căderii în păcat, când lumea s-a alterat”.
Un manual, ei bine, nu chiar manual, ci doar un ghid în Új Magyar Szó. Este vorba despre micul ghid al călătorului cu naşu’. Din care aflăm: pe rutele preferate de studenţi, naşul face reduceri pentru clienţii mai vechi. De pildă, pe trenul internaţional Braşov- Budapesta, călătoria fără bilet între staţiile Gheorgheni şi Cluj costă 17 de lei, dar cei care-l ştiu deja pe naşu’ scapă cu 12 lei. Aranjamente se pot face şi cu Poliţia Feroviară, care-i amendează pe cei care fumează în trenuri. Amenda este destul de aspră, ajungând la 400 de lei. În schimb, şpaga de răscumpărare a păcatelor nu depăşeşte 20 de lei. Pentru neiniţiaţii fără bilete: când vine naşu’ spui parola „ştiţi, am o problemă”. La care el trebuie să-ţi răspundă, întinzându-şi mâna: „ia, dă-mi problema ta”.