Linkuri accesibilitate

Ştiri

Două nave militare americane se îndreaptă spre Libia

Două nave militare americane traversează astăzi canalul Suez în drum spre apele libiene, unde au loc noi lupte între forţele loiale şi cele ostile regimului Gaddafi. Navele de asalt amfibii USS Kearsarge şi USS Ponce pot transporta câte 2 mii de militari.
Naţiunile Unite spun că la graniţa vestică a Libiei cu Tunisia unde s-au refugiat din calea violenţelor până la 75 de mii de oameni se poate declanşa o criză umanitară.
Noi lupte au fost înregistrate astăzi. Potrivit relatărilor din Libia, forţele guvernamentale au recâştigat instalaţiile petroliere din localitatea Brega în estul controlat de rebeli şi au bombardat oraşul învecinat Ajdabiyah.

Vezi ultimele știri ale zilei

Comunitatea internațională cere regimului de la Minsk să pună capăt reprimării propriului popor (VIDEO)

În Belarus, muncitorii și studenții se solidarizează cu protestatarii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:15 0:00

Raportoarea ONU pentru drepturile omului în Belarus a cerut guvernului de la Minsk să pună capăt reprimării propriului popor, referindu-se le miile de oameni arestați în timpul protestelor împotriva președintelui Alekasndr Lukașenka.

Anaïs Marin a făcut acest apel după ce opoziția din Belarus a anunțat declanșarea unei greve generale în această țară, ca urmare a faptului că Lukașenka a sfidat ultimatumul protestatarilor de a demisona pînă în 25 octombrie. Marin a declarat în fața Comisiei ONU pentru drepturile omului că cel puțin 20.000 de oameni au fost arestați în august și septembrie și că sute au fost bătuți, torturați sau supuși la rele tratamente în timpul detenției.

Apelul raportoarei ONU a fost reluat într-o declarație trimisă Comisiei ONU de 52 de țări, majoritatea europene, care au cerut regimului din Belarus să pună capăt violențelor împotriva demonstranților pașnici, să nu-i mai intimideze pe liderii de opoziție, pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului.

În Belarus au loc ample proteste antiguvernamentale, după ce Aleksandr Lukașenka s-a declarat învingător în scrutinul prezidențial din 9 august, despre care demonstranții și opoziția spun că a fost fraudat și cer reluarea lui cu observatori internaționali.

Armenia și Azerbaigianul au continuat să se acuze reciproc de încălcarea unui noi armistițiu în Nagorno Karabah

Imagine de arhivă.

Armenia și Azerbaigianul au continuat să se acuze reciproc de încălcarea unui noi armistițiu în Nagorno Karabah.

„Eforturile internaționale, de data asta ale Statelor Unite, de a media un acord de încetare a focului, au eșuat”, a afirmat pe Twitter în 27 octombrie premierul armean Nikol Pașinian, adăugînd că tirurile de artilerie neîncetate ale Azerbagianului au ucis și rănit civili astăzi în Arțah (numele armenesc al regiunii Nagorno-Karabah).

Între timp, ministerul azer al apărării a pretins tot în 27 octombrie că Armenia nu a respectat armistițiul atacînd pozițiile azere și mai multe localități din apropierea graniței comune.

Franța e supusă unei reacții adverse din partea țărilor musulmane

Portretul profesorului Samuel Paty, asasinat de un islamist radical, pe treptele Adunării Naționale de la Paris, 20 octombrie 2020.

Franța e supusă unei reacții adverse din cauza afișării în public a unor caricaturi ale profetului Mohamed, acțiune consderată o blasfemie de către musulmani. Ministerul francez de externe i-a avertizat pe cetățenii francezi din țările musulmane să fie extrem de precauți, să se ferească de proteste legate de ca ricaturi și să evite adunările publice.

Pakistanul s-a plâns de o presupusă „campanie islamofobă”, mai multe oficialități iraniene au acuzat Parisul că alimentează „extremismul”, iar președintele turc le-a cerut concetățenilor lui să boicoteze produsele franțuzești.

Ambasadorul francez la Islamabad a fost convocat la ministerul francez de externe pentru a i se aduce la cunoștință „îngrijorările Pakistanului legate de campania islamofobă sistematică deghizată în libertate de expresie”. S

ăptămâna trecută, președintele Franței Emmanuel Macron a declarat că țara sa nu va renunța la caricaturile profetului Mahomed, după ce un profesor francez a fost asasinat de un islamist radical cecen pentru că a arătat aceste caricaturi la clasă, în cadrul unei ore despre libertatea de expresie.

Asasinarea profesorului a stîrnit un val de proteste în Franța, la unul dintre ele caricaturile înfățițîndu-l pe Mahomed fiind proiectate pe o clădire.

Rusia înregistrează un număr record de decese legate de Covid-19

Rusia a impus noi măsuri de securitate sanitară după ce a înregistrat o creștere semnificativă a deceselor legate de Covid-19, și anume 320 în ultimele 24 de ore. Rusia oricum contabilizează diferit decesele, raportând în contextul pandemiei, numai decesele care au fost provocate direct de noul coronavirus. Până acum, în Rusia s-au raportat peste un milion 500 de mii de contaminări și peste 26 de mii decese.

De miercuri, masca este obligatorie în locuri publice deschise aglomerate, în transportul în comun și lifturi. Totodată, cafenelele și restaurantele se vor închide între ore 23.00 și 6 dimineață. Noapte sunt interzise și orice evenimente publice. Moscova rămâne epicentrul pandemiei în Rusia.

Cinci judecători din dosarul „Laundromat” repuși în funcție

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat marți, 27 octombrie cererile de repunere în funcție a celor cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat”. Decizia a fost luată cu nouă voturi pro, relatează MOLDPRES.

Cei cinci magistrați solicitaseră repunerea în funcție după ce, la finele lunii septembrie, ei au fost scoși de sub urmărire penală pe motiv că faptele lor nu au întrunit elemente ale infracțiunii.

Sunt repuși în funcție și le si vor achita salariile pentru perioada în care au fost suspendați din funcții judecătorii: Serghei Gubenco care deținea funcția de președinte al Curții de Apel Comrat, a lui Sergiu Lebediuc fost judecător la Judecătoria Chișinău, Serghei Popovici care activa la Judecătoria Comrat, Iurie Hârbu – judecător la Judecătoria Telenești și Garri Bivol – judecător la Judecătoria Chișinău.

OMS îndeamnă guvernele lumii să nu politizeze pandemia de Covid-19

Pe fundalul unei explozii de noi infectări cu Covid-19, Organizația Mondială a Sănătății avertizează că lumea ar putea „obosi”, ceea ce ar putea reduce și dsponibiliteta de a accepta și urma noile restricții impuse de autorități în tenativa de a limita săspândirea pandemiei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus a vorbit luni și despre pericolul ca în multe țări europene, sistemul sanitar de urgență să nu mai poată face față creșterii numărului de bolnavi. „Mai ales în Europa și America de Nord, spitalele sunt pline până la refuz”a mai spus Tedros Adhanom Ghebreyesus care a îndemnat însă guvernele să nu cedeze în fața pandemiei, să urmeze sfaturile experților și să nu „politizeze Covid-19”.

Din martie, când OMS a recunoscut noul coronavirus drept o pandemie, peste 43 de milioane de oameni, în lumea întreagă, s-au infecat și peste un million 100 de mii au decedat, arată cifrele Universității Johns Hopkins.

SUA: președintele Trump acuză media de „isterie” Covid

Aproape 59 de milioane de americani au votat deja anticipat în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, din cauza pandemiei de coronavirus.

Cu o săptămână înainte de alegerile prezidențiale din American, preşedintele Donald Trump a acuzat din nou presa că ar stimula intenţionat o frenezie privind înmulţirea cazurilor de coronavirus, el afirmând că bilanţul ridicat de infectări este cauzat de numărul tot mai mare de teste.

La sfârșitul săptămânii, în Statele Unite s-a atins un nou record de peste 80.000 de cazuri raportate într-o singură zi în weekend iar media pe şapte zile rămâne ridicată, la niveluri nemaiîntâlnite în ultimele luni.

Duminică, şeful administrației de la Casa Albă, Mark Meadows, a părut să dea de înțeles că aceasta a renunțat la ideea de a controla pandemia de coronavirus. „Nu vom putea controla pandemia", a spus el la CCN, adăugând însă că guvernul federal se va concentra pe vaccinuri şi terapii.

Ucraina: observatorii internaționali salută transparența alegerilor locale

Duminică, 25 octombrie, în Ucraina au avut loc alegeri locale.

Observatorii internaţionali au salutat luni transparenţa alegerilor locale care au avut loc cu o zi mai devreme în Ucraina, criticând în acelaşi timp o „consultare" a alegătorilor organizată în apropiere de birourile de vot la iniţiativa preşedintelui Volodimir Zelenski.


Partidul prezidențial „Slujitorul Poporului” a fost însă devansat la scrutinul de duminică, de rivalii săi pro-ruși și pro-occidentali în majoritatea marilor oraşe, începând cu capitala Kiev, arată sondajele la ieșirea de urne. Rezultatele finale sunt așteptate în câteva zile.

Pe de altă parte, observatorii au criticat consultarea organizată de președintele Volodimir Zelenski în paralel despre o serie de proiecte sociale. Organizat sub sloganul „Cinci întrebări din partea preşedintelui", acest sondaj „a părut să creeze un avantaj politic nepotrivit în ziua scrutinului şi a afectat separaţia între stat şi partid", a apreciat delegația de observatori OSCE.

Senatul american confirmă numirea unui nou judecător conservator la Curtea Supremă

În prezența președintelui american Donald Trump, Amy Coney Barrett depune jurământul după ce a fost confirmată ca nou judecător pe viață la Curtea Supremă americană, Washington, 26 octombrie 2020.

Cu opt zile înaintea alegerilor prezidențiale din American, majoritatea republicană din Senat a confirmat numirea magistratei conservatoare Amy Coney Barrett la Curtea Supremă , întărind pentru mulți ani în viitor poziția dominantă a aripii conservatoarea.
În pofida opoziţiei democraţilor, care insistau ca numirea unui nou judecător să fie lăsată la latitudinea viitorului președinte, senatorii republicani au votat toţi, cu o singură excepţie, pentru candidata aleasă de preşedintele Donald Trump.

Curtea Supremă, arbitru al marilor controverse din societatea americană, va număra astfel şase judecători conservatori din nouă, dintre care trei numiţi de Donald Trump.
Catolică ferventă de 48 de ani, mamă a şapte copii şi opusă avortului, Amy Coney Barrett o înlocuiește la Curtea Supremă pe judecătoarea progresistă şi feministă Ruth Bader Ginsburg, decedată de curând ( la 18 septembrie).

Indiferent de rezultatul alegerilor de la 3 noiembrie, acestă numire schimbă configurația Curții Supreme pentru decenii, deoarece judecătorii la Curtea Supremă sunt aleși „pe viaţă".

Belarus: la chemarea opoziției, greva generală continuă

Belarus: grevă la combinatul Grodno Azot, Goradnia, 27 octombrie 2020.
Svetlana Țihanovskaia, forțată în exil în Lituania. Berlin, Germania, 6 octombrie 2020.
Svetlana Țihanovskaia, forțată în exil în Lituania. Berlin, Germania, 6 octombrie 2020.

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia a declarat că greva generală, declanșată luni pentru a forța demisia președintelui Alexandr Lukașenka, „este încă la început”. Într-un interviu luni seară cu Europa Liberă, Țihanovskaya i-a îndemnat pe belaruși să continue protestul pentru că „este singura modalitate de a alunga de la putere acest regim” ilegitim. Țihanovskaia a susținut că greva începută luni este un succes, indiferent ce se spun oficialitățile de la Minsk.

Opoziția, care-l acuză pe Lukașenka că a falsificat alegerile prezidențiale din 9 august, îi ceruse președintelui - în termeni ultimativi – să demisioneze până pe 25 octombrie. În schimb, Lukașenka a răspuns cu o nouă demonstrație de forță luni, când poliția a intervenit din nou cu gaze lacrimogene și tunuri cu apară împotriva a mii de protestatari la Minsk. Peste 300 de persoane au fost din nou reținute în capitală și o serie de orașe de provinciei, a informat organizația „Viasna” pentru apărarea drepturilor omului.

CEC: participarea observatorilor internaționali nu va fi limitată de restricțiile sanitare

Sediul CEC din Chișinău.

Observatorii străini la alegerile prezidenţiale din 1 noiembrie şi jurnaliştii străini vor putea intra în R. Moldova chiar dacă vin din zone roşii cu risc ridicat de infectare cu coronavirus, a anunţat luni, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil.

CEC a acreditat 309 observatori internaționali, potrivit datelor publicate pe pagina oficială a instituției. Printre observatori se numără ambasadele europene și delegația UE la Chișinău, OSCE și o delegație CSI. Vor trimite observatori și ambasadele Rusiei, Belarus, Kazahstan și Uzbekistan.

La secțiile de votare deschise peste hotarele Republicii Moldova au fost acreditați 77 de observatori din partea organizațiilor neguvernamentale și a misiunilor diplomatice și 156 de observatori din partea candidaților la alegeri.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), organism care organizează sistematic misiuni de observare a alegerilor, a informat săptămâna trecută că-și anulează misiunea din cauza pandemiei de coronavirus.

Marți, 27 octombrie, APCE a anunțat însă că trimite o delegație de 9 observatori la alegerile generale din Georgia, programate pentru 31 octombrie.

La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, alegătorii vor fi obligaţi să respecte distanţa fizică de minim 1,5 metri şi regulile de igienă. Toate secţiile de votare vor fi dotate cu echipamente de protecţie şi dezinfectanţi, iar funcţionarii vor respecta normele impuse de Comisia Naţională pentru Sănătate Publică.

Președintele CEC a precizat că pentru alegerile prezidenţiale s-a cumpărat echipament de protecţie în valoare de 8 milioane de lei pentru cele 2143 de secţii de votare, dintre care 2004 pe teritoriul Republicii Moldova şi restul în străinătate.

Aproape 500 de mii de noi contaminări cu Covid-19 în lume, la sfârșitul săptămânii trecute

Pandemia de coronavirus continuă să se extindă rapid în Europa și Statele Unite, în ciuda măsurilor dure de securitate sanitară luate de majoritatea guvernelor. Potrivit agenției Reuters, aproape 500.000 de cazuri noi au fost raportate la nivel mondial într-un interval de 24 de ore în ultimul weekend.

Australia, pe de altă parte, a anunțat că al doilea oraș al țării și fost focar de Covid-19, Melbourne, va ieși aproapte total din carantina impusă acum aproape 4 luni.

Revenind în Europa, Ministerul de Externe de la Roma le recomandă italienilor să evite deplasările în alte state europene din cauza agravării situației epidemiologice, avertizându-i că ar putea rămâne blocați în străinătate. Guvernul italian a ajutat în acest an la repatrierea a aproape 100.000 de italieni rămași blocați în străinătate pe măsură ce granițele se închideau pe glob din cauza temerilor legate de pandemie.

Belgia, Danemarca, Italia și Slovenia figurează printre țările europene care au impus luni noi restricții cu scopul de a menține sub control cel de-al doilea val al pandemiei pentru a nu copleși serviciile de sănătate publică.

Guvernul belgian a ordonat închiderea tuturor barurilor, cafenelelor și restaurantelor, instituind restricții de circulație pe timpul nopții începând de luni. Telemunca devine obligatorie acolo unde este posibil.

În Cehia, de miercuri se impune restricția de circulație pe timpul nopții, odată cu limitarea drastică - numai la strictul necesar - a libertății de a circula și în timpul zilei. Cehia a înregistrat săptămâna trecută cel mai mare număr de noi infectări, raportat la numărul de locuitori, din Uniunea Europeană.

În Austria, cancelaru Sebastian Kurz a declarat că nu exclude posibilitatea unei noi carantine naționale, dacă nu se poate opri creșterea exponențială a numărului de noi infectări. „Nu ne putem permite ca sistemul medical de urgență să fie debordat” a explicat cancelaru.

În R. Moldova s-au înregistrat luni peste 300 de noi cazuri de contaminare și 15 decese legate de Covid-19 dar în prag de alegeri prezidențiale, nu se vorbește de noi măsuri sanitare.

Ambasada României în R.Moldova vs cea a Federației Ruse. „Cinism la care nu vrem să fim părtași”

Comemorarea zilei Armatei Române la Chișinău

Între ambasadele României și Rusiei la Chișinău a avut loc un schimb de mesaje critice, provocate de discursul ambasadorului român Daniel Ioniță, ținut pe 23 octombrie, cu ocazia Zilei Armatei Române.

Reacționând la criticile apăsate ale părții ruse, Ambasada României în Republica Moldova a dat publicității o declarație în care se arată că folosirea în scop electoral a memoriei militarilor căzuți la datorie este o expresie a cinismului la care refuză să fie părtașă.

„Transformarea memoriei militarilor căzuți la datorie în războaie în temă electorală este o expresie de cinism la care nu vrem să fim părtași. Nu dorim să ne lăsăm atrași în polemici lansate provocator în spațiul public în această perioadă electorală din Republica Moldova.

România are o abordare europeană atât din punct de vedere științific în ceea ce privește studiul, înțelegerea și predarea istoriei, cât și din punctul de vedere al asumării și condamnării publice a ororilor trecutului și este apreciată la nivel european și internațional pentru demersurile numeroase și concrete întreprinse în materie de asumare a trecutului, educație și cercetare privind Holocaustul și comemorarea victimelor Holocaustului, inclusiv pentru introducerea în legislația română a definiției de lucru a antisemitismului, convenita în cadrul Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) în timpul președinției române a acestei organizații”, transmite Ambasada României în Republica Moldova.

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a emis duminică un comunicat în care-și exprimă nedumerirea cu privire la declarațiile Ambasadei României în Republica Moldova despre „soldații regimului Antonescu care au murit eroic la 14 iulie 1941 pentru eliberarea Basarabiei de ocupația sovietică” și-i acuză pe oficialii români de „cinism”.

Ambasada rusă îl numeşte pe generalul Ion Antonescu „criminal nazist” şi îl acuză că a ucis mii de persoane, printre care şi moldoveni.

”Descendenţii a zeci de mii ucişi şi torturaţi de agresorii Antonescu şi călăul său Alexianu, locuitori din Moldova – moldoveni, ruşi, evrei, găgăuzi şi bulgari – vor uita cu greu crimele ticăloşilor fascişti care şi-au justificat atrocităţile prin „lupta pentru reunificare”. Apropo, execuţiile în masă ale ruşilor şi evreilor din Transnistria pot fi considerate de către administraţia română de ocupaţie o „luptă pentru reunificare”? Sau, poate, „lupta pentru reunificare” este participarea trupelor române de partea lui Hitler la bătălia de la Stalingrad? Şi ce zici de complicitatea complicilor nazişti ai lui Antonescu la înfometarea locuitorilor din Leningradul asediat?”, se mai menţionează în comunicat, conform Deschide.md.

Pe 23 octombrie, Ambasada României în Republica Moldova a organizat, la Cimitirul de Onoare al Eroilor Armatei Române situat în interiorul cimitirului localității Mana, raionul Orhei, o serie de activități dedicate sărbătoririi Zilei Armatei Române și onorării eroilor săi. Oficialii prezenți au menționat că „sacrificiul suprem al Eroilor care-și dorm somnul de veci în acest loc nu va fi uitat niciodată, iar memoria acestora va fi cinstită mereu.”

Ambasadorul României Daniel Ioniță a precizat în discursul susținut cu această ocazie că „generația bunicilor noștri a avut parte de război și foamete, iar ostașii români care au căzut pe aceste meleaguri au luptat pentru reîntregirea țării, pentru dreptate și libertate, pentru această palmă de pământ dintre Prut și Nistru, care a aparținut României ca urmare a actului măreț de la 1 decembrie 1918 și care a fost ruptă din trupul țării ca urmare a odiosului Pact Ribbentrop-Molotov”.

În scandalul diplomatic s-a implicat și partidul PSRM, reprezentanții căruia au menționat că „ambasadorul Daniel Ioniță a insultat grosolan memoria tuturor victimelor regimului de ocupație 1941-1944 de pe teritoriul Moldovei” și că „o astfel de declarație scandaloasă și iresponsabilă încalcă grav toate principiile diplomației și ar trebui evaluată în mod corespunzător de MAEIE din Republica Moldova”. ​

Președintele turc Regep Erdogan le-a cerut concetățenilor săi să boicoteze mărfurile franțuzești

Vinuri franțuzești.

Președintele turc Regep Erdogan le-a cerut concetățenilor săi să boicoteze mărfurile franțuzești, după ce relațiile dintre Turcia și Franța, țări aliate în NATO, s-au înrăutățit în urma poziției intransigente pe care președintele francez Emmanuel Macron a luat-o față de Islamul radical.

Apelul făcut de Erdogan în 26 octombrie a venit la două zile după ce liderul de la Ankara l-a trimis pe președintele Franței la un consult psihiatric, motiv pentru care Parisul și-a rechemat ambasadorul din Turcia.

Erdogan l-a trimis pe Macron la medic din cauză că acesta a declarat că Franța nu va renunța la caricaturile profetului Mahomed, după ce un profesor francez a fost asasinat de un islamist radical cecen pentru că a arătat aceste caricaturi la clasă.

Asasinarea profesorului a stîrnit un val de proteste în Franța, la unele dintre ele caricaturile înfățițîndu-l pe Mahomed fiind proiectate pe clădiri.

308 cazuri noi de infectare cu COVID-19 și 15 noi decese în R.Moldova

Imagine generică

308 cazuri noi de infectare cu COVID-19, dintre care 18 în rândul lucrătorilor medicali, au fost înregistrate în 26 octombrie în Republica Moldova, numărul total al îmbolnăvirilor ajungând la 71.811, a anunțat Ministerul Sănătății de la Chișinău. Potrivit sursei citate, 802 pacienți se află în stare gravă, 43 dintre ei fiind conectați la aparatele de respirație asistată. În 26 octombrie au fost raportate și 15 noi decese.

Pandemia de coronavirus continuă să se extindă rapid în Europa și Statele Unite

Imagine generică.

Pandemia de coronavirus continuă să se extindă rapid în Europa și Statele Unite, în ciuda măsurilor dure de securitate sanitară luate de majoritatea guvernelor.

Dar în timp ce pandemia ia proporții îngrijorătoare în Europa și în Statele Unite, Australia a anunțat că cel mai mare al doilea oraș al țării și fost focar de Covid-19, Melbourne, va ieși aproapte total din carantina impusă acum aproape 4 luni.

Premierul statului Victoria Daniel Andrews a spus că începînd de la miezul nopții de 27 octrombrie, toate magazinele, restaurantele, cafenelele și barurile vor fi redeschise și vor fi permise toate sportile de contact în aer liber, după ce luni 26 octombrie la Melbourne s-au raportat zero noi cazuri de infectare.

Organizația Mondială a Sănătății avertiza săptămâna trecută că în acest moment se poate vorbi deja de o „creștere exponențială” pe tot globul a numărului de noi cazuri de infectare cu Covid-19.

În Belarus continuă protestele împotriva lui Aleksandr Lukașenka

Studenți de la universiatea de stat din Minsk la un protest împotriva lui Aleksandr Lukașenka, 26 octombrie 2020.

Mai mult de 1.000 de pensionari și sute de studenți au demonstrat luni la Minsk, cerînd demisia lui Lukașenka, iar muncitorii de pe mai multe platforme industriale ale țării au continuat grevele declanșate duminică. Poliția a intervenit din nou, operînd arestări.

Opoziția din Belarus a chemat la grevă generală în 26 octombrie, după ce președintele Aleksandr Lukașenka a sfidat un ultimatum în care i se cerea să demisoneze pînă în 25 octombrie.

Apelul făcut de lidera opoziției belaruse Svetlana Țihanovskaia, care se află în exil în Lituania, vine după ce forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și petarde pentru a împrăștia zecile de mii de oameni care protestat în 25 octombrie împotriva lui Lukașenka la Minsk și în alte orașe ale țării.

În Belarus au loc ample proteste antiguvernamentale după ce Aleksandr Lukașenka s-a declarat învingător în scrutinul prezidențial din 9 august, despre care demonstranții și opoziția spun că a fost fraudat și cer reluarea lui cu observatori internaționali.

Armenia și Azerbaigianul s-au acuzat reciproc de încălcarea noului armistițiu umanitar

Stepanakert, Nagorno-Karabah, 24 octobmbrie 2020

Armenia și Azerbaidgianul s-au acuzat reciproc de încălcarea noului armistițiu umanitar în Nagorno-Karabah, la puțin timp după intrarea în vigoare a acestuia în 26 octombrie. Ministerul armean al apărării susține că armistițiul a fost încălcat de două ori de forțele azere prin tiruri de artilerie.

Cu toate acestea premierul armean Nikol Pașinian a afirmat într-o postare pe Facebook că în ciuda unor provocări, acordul de încetare a focului este în mare parte respectat.

Într-un discurs adresat națiunii în 26 octombrie, președintele azer Ilham Aliev a declarat e că țara sa dorește rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabah prin mijloace diplomatice și militare. Aliev a repetat că pentru încetarea conflictului e nevoie ca forțele armene să părăsească regiunea.

Trump: decizia de a intra în carantină sau nu îi aparține lui Pence

Donald Trump și Mike Pence la Convenția republicană națională, Charlotte, Carolina de nord, 24 august 24, 2020. David T. Foster/Pool via REUTERS

Președintele american Donald Trump a evitat să răspundă la întrebarea dacă n-ar trebui ca vice-președintele Mike Pence să se retragă din campania electorală și să intre în carantină, după ce șeful administrației lui Pence și alți angajați ai oficiului său au fost depistați pozitivi cu Covid-19. Trump a spus la un miting electoral în Maine că decizia îi aparține lui Pence.

Acesta, care a fost testat negativ, a continuat campania în 25 octombrie, în ciuda recomandărilor contrare ale grupului operativ coronavirus de la Casa Albă, pe care chiar el îl conduce. Vicepreședintele are un orar de deplasări agresiv în zilele de dinaintea alegerilor din 3 noiembrie.

Potrivit sondajelor federale și celor locale, candidatul Partidului Democrat Joe Biden se află considerabil în fața lui Donald Trump, care candidează din partea Partidului Republican.

Critici la adresa intenției administrației americane de a reduce drastic viza de ședere a jurnaliștilor străini

Uniunea Europeană a companiilor media (EBU), alianță a companiilor publice, a lansat un apel către administrația americană să renunța la planul de a reduce la mai puțin de un an viza de ședere acordată jurnaliștilor străini. Până acum, jurnaliștii străini primeau o viză de cinci ani.

Mai mult, potrivit planurilor Depratamentului american pentru Securitate Internă, această viză ar mai putea fi reînointă o singură data, pentru încă opt luni.

Semnatarii apelului atrag atenția că în acest condiții, este aproape imposibil ca jurnaliștii străini să poată relata „serios și informat” despre realitățile din, Statele Unite. Printre semnatarii declarației din 25 octombrie se numără și marile agenții internaționale de știri, AP, AFP și Reuters. În presa germană, se vorbește chiar de o „tentativă de limitare a libertății de expresie și de a informa” (Der Spiegel).

Creată în 1950, Uniunea Europeană a companiilor media (EBU) reunește 115 companii media din 56 de țări și 34 de asociații de profil din 21 de țări.

La Chișinău scade numărul elevilor infectați cu Covid-19

Luni, primăria Chișinău a informat că 129 de elevi din instituțiile de învățământ primar și secundar din capitală sunt infectați cu noul tip de coronavirus, iar peste 2000 se află în autoizolare. Datele au fost furnizate de viceprimarul Angela Cutasevici, citată de Radio Chișinău.

La începutul lunii, pe 5 octombrie, la Chișinău erau anunțate 143 de cazuri confirmate de infectare cu COVID-19 printre elevi și 110 printre profesori.

De data aceasta, în rândul cadrelor didactice sunt 25 cazuri de infectare, iar 8 educatori sunt în izolare. De asemenea 20 de cadre non-didactice au fost confirmate cu noul coronavirus, a mai menționat Angela Cutasevici.

A scăzut și numărul elevilor plasați în carantină de la peste 2.700 la începutul lunii, la ceva peste 2 mii acum.

În Ucraina au avut loc alegeri locale, primele de la descentralizarea administrației

Ucraina, alegeri locale, 25 octombrie 2020.

În Ucraina au avut loc duminică alegeri locale, considerate unele din cele mai importante pentru viitorul țări. După încheierea votului, președintele Volodimir Zelenski a apreciat că în acest moment, spre deosebire de vecinii săi, Ucraina se bucură de un „mare lux: alegeri libere”.

Au fost primele alegeri locale după ce a avut loc un proces de descentralizare, care acord acum mai multă putere aleșilor locali în raport cu Kievul. A fost și un test pentru partidul prezidențial „Servitorul Poporului” dar potrivit unui recent sondaj, acesta este creditat cu doar 17% din intenţiile de vot la nivelul întregii ţări, urmat îndeaproape de opoziţia prorusă (Platforma de opoziţie - Pentru viaţă, 14%) şi prooccidentală (Solidaritatea europeană a fostul preşedinte Petro Poroşenko, 13%).

Prezenţa la vot duminică a fost de circa 36%, potrivit ONG-ul specializat Opora, faţă de 47% la precedentele alegeri locale de acum cinci ani.

Înainte de vot, primarul Kievului, fostul boxer Vitali Kliciko, a anunțat că este infectat cu noul coronavirus. Sondajele de opinie arată că primarul are toate șansele de a câștiga un nou mandat.

Nou acord „umanitar” de încetare a focului în Nagorno-Karabah

Un adăpost improvizat pentru bolnavi la Stepanakert, capitala regiunii separatiste Nagorno-Karabah, 22 octombrie 2020.

În regiunea separatistă Nagorno-Karabah este programată o nouă încetare a luptelor, din motive umanitare, au anunțat – într-un comunicat comun – Departamentul de stat american și guvernele armean și azer. Anunțul vine după ce vineri la Washington, secretarul de stat american Mike Pompeo s-a întâlnit cu miniștrii de externe ai celor două state. Totodată, OSCE a anunțat că miniștrii de externe din Grupul de la Minsk (Statele Unite, Franța și Rusia) se vor întâlni săptămâna aceasta pentru discuta noi modalități de aplanare a conflictului dintre Armenia și Azebaidjan privind enclava armeană Nahorno-Karabah din Azerbaidjan.

În pofida acestor noi eforturi de pace, duminică se relata despre no ciocniri în regiunea separatistă.

Opoziția din Belarus cheamă la grevă generală

Grevă la combinatul Hroddna Azoth, Belarus, 26 octombrie 2020

În Belarus ar urma să înceapă o grevă generală, la care a chemat lidera opoziției Svetlana Ținaohovskaia după ce Alexandr Lukașenka a refuzat să demisioneze pentru a permite organizata de noi alegeri prezidențiale, corecte și monitorizate de observatori internaționali. Duminică, 25 octombrie era data limită pusă de opoziție pentru demisia lui Lukașenka, acuzat că a falsificat alegerile prezidențiale din 9 august, pe care le-ar fi câștigat cu peste 80% din voturi.

Greva de protest a început la combinatul Hrodna Azoth, Balarus, 26 octombrie 2020.
Greva de protest a început la combinatul Hrodna Azoth, Balarus, 26 octombrie 2020.

Zeci de mii de persoane au ieșit duminică iar pe străzile de Minsk pentru a protestat iar poliția a reacționat din nou în forță cu grenade lacrimogene și arestări masive. Peste 200 de persoane au fost reținute, a informat organizația pentru drepturile omului „Viasna”. Spre deosebire de ultimele dăți, cele mai multe arestări nu au avut loc la Minsk, ci în provincie.

Țikahosvkaia i-a îndemnat pe belaruși să înceteze munca în întreprinderile de stat, să boicoteze magazinele de stat, să blocheze drumurile și să-și retragă banii din bănci.

În afara de demisia lui Lukașenka și organizarea de noi alegeri prezidențiale, opoziția mai cere și eliberarea tuturor deținuților politici.

Aproape 60 de milioane de americani au votat deja anticipat

Pe fundalul pandemiei de coronavirus, în Statele Unite se votează deja pentru alegerile prezidențiale din 3 noiembrie iar potrivit unui centru de cercetare al Universității din Florida, până duminică votaseră deja 59 de milioane de alegători. Anticipat sau prin corespondență. Cu patru ani în urmă, 57 de milioane de alegători au votat în avans, fie anticipat în persoană, fie prin corespondenţă, potrivit site-ului US Election Assistance Commission.

Vicepreședintele Mike Pence, în al cărui echipă de campanie electorală s-au înregistrat recent o serie de contaminări cu Covid-19, își continuă turneul electoral prin statele considerate „indecise” deși regulile, decise chiar de echipa sa de luptă împotriva pandemiei pe care o conduce la Casa Albă, i-ar cere să intre în carantină 14 zile. Șeful administrației prezidențiale a declarat însă că Pence este „un lucrător esențial”, exceptat de la aceste reguli și că în acest moment, administrația se concentrează pe „dezvoltarea terapiilor și a unui vaccin”. Declarație criticată imediat de candidatul democrat la președinție, Joe Biden, drept „o capitulare” în fața pandemiei pe care autoritățile recunosc acum că nu o mai pot controla.

Alegerile prezidențiale din Statele Unite sunt programate pe 3 noiembrie.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG