Linkuri accesibilitate

Ştiri

Eforturile japoneze continuă pentru a minimaliza efectele catastrofei de la centrala nucleară Fukushima

Maşinile de pompieri au intrat din nou în funcţiune la centrala nucleară Fukushima din Japonia, avariată de cutremur. Din patru blocuri s-a observat să ies aburi albi, nu se ştie cu ce încărcătură radioactivă. Miercuri, din reactorul trei, singurul care foloseşte plutoniu, a ieşit fum asa că angajaţii au fost din nou evacuaţi temporar. Dar s-a restabilit alimentarea cu curent electric a reactoarelor. Repornirea pompelor pentru răcirea reactoarelor va dura însă mai mult – au declarat experţii japonezi .
La Tokyo, apa de robinet nu poate fi dată copiilor, fiind poluată cu iod radioactiv, au anunţat autorităţile locale care s-au angajat să alimenteze cu apă curată peste 800 de mii de familii cu copii.
Între timp, numărul oficial al victimelor cutremurului şi valului ţunami a trecut de 9.500. 13 mii de persoane sunt date dispărute.

Vezi ultimele știri ale zilei

Numărul de cazuri noi cu COVID-19 crește vertiginos în Europa și SUA

Imagine generică

Numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19, cel al internărilor și deceselor își continuă creșterea vertiginoasă în Europa și Statele Unite, șeful Organizației Mondiale a Sănătății avertizând că țările din emisfera nordică se află într-un „punct critic”. „Următoarele câteva luni vor fi foarte dificile, iar unele țări se află pe o traiectorie periculoasă”, a mai spus Tedros Adhanom Ghebreyesus. Numărul de infecții zilnice noi aproape s-a dublat în ultimele zece zile în Europa, depășind 200 de mii, în timp ce în Statele Unite numărul de infecții zilnice noi oscilează în jurul a 63 de mii. Guvernele europene încearcă să evite restricții generale similare cu cele din timpul primăverii, dar reintroduc restricții limitate pentru a reduce răspândirea virusului.

Fracțiunile rivale din Libia au semnat un acord pentru încetarea imediată și permanentă a focului

Reuniunea de la Geneva

Fracțiunile rivale din Libia au semnat un acord pentru încetarea imediată și permanentă a focului în încercarea de a pune capăt haosului și vărsărilor de sânge care durează de aproape un deceniu în țara din nordul Africii. Mediată de Națiunile Unite, înțelegerea între liderii militari ai guvernului acordului național de la Tripoli, care se bucură de recunoaștere internațională (GNA) și cei ai Armatei Naționale Libiene (LNA), în frunte cu generalul Khalifa Haftar, a fost semnată după cinci zile de convorbiri, la Geneva. Luna viitoare, în Tunisia, urmează convorbiri politice cu scopul găsirii unui sistem comun de guvernare și pregătirii de alegeri. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că armistițiul reprezintă „un pas fundamental către pace și stabilitate”, dar a spus că mai este nevoie de multă muncă. Libia este măcinată de violențe încă de la răsturnarea de la putere, în 2011, a liderului său autoritar Muammar Gaddafi în urma unei revolte sprijinite de NATO. În timp ce guvernul acordului național având Turcia printre principalii aliați controlează capitala Tripoli și regiunile învecinate, forțele generalului Haftar conduc partea estică a țării, cu cartierul general la Benghazi, având sprijinul Rusiei și Arabiei Saudite.

O expoziție de fotografie cu imagini ale medicilor din prima linie a fost vandalizată la Chișinău

Afișe la Bălți

O expoziție de fotografie cu imagini ale medicilor din prima linie a luptei contra noului coronavirus a fost vandalizată la Chișinău, dar autoritățile municipale au promis, sâmbătă, o anchetă, relatează TV8. Amplasată în aer liber, la intrarea în Parcul „Valea Trandafirilor”, expoziția „Prinși în ungher” a lui Alex Iordache este dedicată medicilor de la Institutul de Medicină Urgentă care au fost fotografiați imediat după încheierea unor ture istovitoare. Pe 22 octombrie, mai multe fotografii au fost vopsite în negru cu spray. „Aceste acțiuni urmează a fi investigate de poliție, iar persoanele vinovate vor fi trase la răspundere”, se spune într-un comunicat al primăriei capitalei. Mii de angajați din sistemul medical au fost infectați în lupta cu COVID-19, iar cel puțin 46 au murit.

Ministerul Sănătății a inclus Ciprul, Germania, Grecia în „zona roșie” cu risc de transmitere a noului coronavirus

O ambulanță la Bălți

Ministerul Sănătății a inclus Ciprul, Germania, Grecia și alte patru țări în „zona roșie” cu risc sporit de transmitere a noului coronavirus, așa încât cei care vin în R. Moldova din aceste țări, începând cu 26 octombrie, trebuie să intre în autoizolare pentru două săptămâni. Celelalte membre noi ale „zonei roșii” sunt Azerbaidjanul, Bulgaria, Finlanda, Kârgâzstanul, Letonia și Liechtensteinul. Lista moldoveană conține actualmente 67 de țări cu risc sporit de răspândire a infecției de COVID-19, inclusiv majoritatea țărilor europene, unde numărul cazurilor noi de infectare a crescut vertiginos. Lista este actualizată o dată la două săptămâni, în ziua de vineri, și intră în vigoare din ziua de luni a săptămânii următoare.

Ruxanda Glavan, a patra deputată care părăsește formațiunea Pro Moldova a lui Andrian Candu

Ruxanda Glavan, fostă ministru de externe

Deputata Ruxanda Glavan a anunțat că părăsește Pro Moldova, ridicând la patru numărul celor care au ieșit din formațiunea lui Andrian Candu. Startul plecărilor a fost dat, vineri, de secretarul general al partidului, deputatul Sergiu Sîrbu, care a mai fost urmat de Grigore Repesciuc și Eleonora Graur. Cei patru au spus că vor să fie deputați neafiliați, însă nu au explicat motivele. Plecarea lor din Pro Moldova are loc pe fundalul dezbaterilor din partid despre candidatul care ar trebui susținut la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Sîrbu a spus, înainte de plecarea sa, că o va susține pe candidata Partidului Șor, Violeta Ivanov. Glavan a spus că ea va continua să lupte pentru înfrângerea președintelui Igor Dodon. Liderul formațiunii, Andrian Candu, nu a putut candida după ce Comisia Electorală Centrală a descoperit nereguli în listele sale de semnături de sprijin. Comentând plecarea celor patru deputați, Candu a repetat că și obiectivul său este înfrângerea președintelui Dodon. El a mai spus că Pro Moldova este un partid tânăr și că este posibil să piardă alți membri. Formațiunea a fost creată de un grup de deputați care au plecat din conducerea Partidului Democrat, în februarie 2020.

Secretarul de stat american s-a întâlnit separat cu miniștrii de externe ai Armeniei și Azerbaidjanului

Secretarul de stat american Mike Pompeo împreună cu ministru de externe azer Ceyhun Bayramov. Washington, 23 octombrie 2020

În conflictul din Nagorno-Karabah, au avut loc noi ciocniri între forțele azere și cele ale etnicilor armeni, sâmbătă dimineață, la o zi după ce secretarul de stat american Mike Pompeo s-a întâlnit, la Washington, cu miniștrii de externe ai Armeniei și Azerbaidjanului pentru a căuta căi de ieșire din criză. La întâlnirile sale separate cu ministrul azer Ceihun Bairamov și cel armean Zohrab Mnațakanian, Pompeo a vorbit despre nevoia ca părțile să înceapă negocieri de substanță sub auspiciile Grupului de la Minsk al OSCE, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Morgan Ortagus. Grupul de la Minsk, creat la începutul anilor 1990 pentru găsirea unei soluții în conflictul armeano-azer, este compus din Statele Unite, Franța și Rusia. La convorbirile de la Washington, ministrul de externe armean a respins ideea ca Turcia să joace vreun rol de garantare a securității în regiune, sunând că, fiind principala aliată a Azerbaidjanului, Turcia este și „parte a problemei”. Ministrul de externe azer a spus că țara sa este gata să înceapă imediat negocieri, dar a insistat că Armenia trebuie să pună capăt „ocupației” din Nagorno-Karabah, regiune de pe teritoriul Azerbaidjanului populată preponderent de etnici armeni.

Președintele PPE, Donald Tusk, l-a criticat pe premierul ungar pentru că ar promova o „democrație degenerată”

Donald Tusk, președintele PPE. Zagreb, 20 noiembrie 2019

Președintele Partidului Popular European, polonezul Donald Tusk, l-a criticat aspru pe premierul Ungariei, Viktor Orban, spunând că viziunea „democrației neliberale” promovată de acesta duce în realitate la crearea unei „democrații degenerate”. Fost președinte al Consiliului European, Tusk a făcut acest comentariu într-un interviu acordat Europei Libere. De peste un an și jumătate, partidul Fidesz al naționalistului Orban a fost suspendat parțial din calitatea sa de membru al Partidului Popular European, din cauza încălcării statului de drept în Ungaria și atacurilor împotriva Comisiei Europene. Tusk a spus în interviu că observă tendințe asemănătoare și în propria țară, Polonia. Politicianul al cărui partid este cel mai mare din Parlamentul European a mai lăudat mișcarea pașnică de protest din Republica Belarus. Tusk și-a exprimat încrederea că opoziția belarusă va câștiga lupta cu Alexandr Lukașenka, căruia i se cere în stradă să plece de la putere de două luni și jumătate, la proteste declanșate în urma controversatelor alegeri prezidențiale din 9 august.

Eurobarometru: România, printre cele mai mulțumite țări de măsurile anti-COVID luate de UE

Conform noului Eurobarometru standard publicat vineri, România se află în topul statelor membre, după Irlanda (71%), dar la egalitate cu Ungaria și Polonia, în ceea ce privește procentul respondenților mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (60%), comparativ cu media europeană de 45%. Mai multe informații AICI

Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor: Evoluția Covid-19 provoacă o „îngrijorare profundă”

Evoluția pandemiei de Covid-19 provoacă acum o „îngrijorare profundă” în 23 de state europene, printre care și în România, a anunțat vineri Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor, care solicită „acțiune imediată”, informează site-ul Hotnews.ro, citând AFP. Este vorba de Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Franța, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia și Regatul Unit.

Aceste țări au fost catalogate ca provocând ”îngrijorare profundă” din cauză că ratele de pozitivare sunt egale sau mai mari de 3%, precum și din cauza ratelor mari de infectare în cazul persoanelor vârstnice sau și ratele de mortalitate.

„Noua evoluție a epidemiei în țările europene „pune o problemă majoră de sănătate publică, majoritatea țărilor având o situație epidemiologică foarte îngrijorătoare”, a comentat șefa Centrului cu sediul la Stockholm, Andrea Ammon, într-un comunicat al ECDC, potrivit AFP.

COVID-19 în R. Moldova: 688 de noi cazuri

Alte 688 de cazuri noi de infectare cu virusul COVID-19 au fost confirmate vineri în Republica Moldova. Din numărul total, cinci cazuri sunt de import din Turcia, Italia și Irlanda.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 70.256 de cazuri. Din numărul total, 44 sunt lucrători medicali.

813 pacienți sunt în stare gravă. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate înca 14 noi decese provocate de COVID-19. Bilanțul total a ajuns la 1655 de decese.

Premierul Kîrgîzstanului susține că evoluțiile din țara sa nu vor avea impact asupra relațiilor cu Rusia

Nou-numitul ministru al afacerilor externe al Kîrgîzstanului, Ruslan Kazakbaev, spune că recenta răsturnare politică din țara sa care l-a determinat pe președinte să demisioneze nu va avea impact asupra relațiilor cu Rusia, considerat de el „partenerul și aliatul nostru major”.

Vorbind vineri la Moscova după ce a purtat discuții cu omologul său rus, Serghei Lavrov, Kazakbaev a declarat reporterilor că noul guvern va continua să „susțină contacte strânse la toate nivelurile și să consolideze dialogul politic” cu Rusia.

Kazakbaev a declarat că eforturile de eradicare a corupției în rândul oficialilor din Kîrgîzstan reprezintă una dintre sarcinile principale ale noului guvern, adăugând că cei suspectați că au luat mită vor fi eliminați.

Evoluțiile dramatice din Kîrgîzstan, care au urmat alegerilor parlamentare anulate, au fost atent urmărite de Rusia, care are o bază militară în fosta republică sovietică.

Lavrov a spus că el și Kazakbaev au discutat „toate aspectele cooperării noastre bilaterale” și „ne-am confirmat disponibilitatea de a susține dialogul politic, aprofundarea și consolidarea cooperării noastre comerciale și economice bilaterale și extinderea colaborării interregionale”.

Noi alegeri parlamentare și prezidențiale se așteaptă să aibă loc la începutul anului 2021.

Președintele rus Vladimir Putin, pe 22 octombrie, a numit „regretabile” evoluțiile din Kîrgîzstan, adăugând că Rusia a făcut „mult” pentru a menține Kîrgîzstanul stabil, referindu-se la sute de milioane de dolari investiți în țară și la angajarea lucrătorilor migranți kîrgîzi în Rusia.

Deputatul Sergiu Sîrbu a părăsit grupul parlamentar „Pro Moldova”

Deputatul Sergiu Sîrbu

Deputatul Sergiu Sîrbu a declarat că a părăsit grupul parlamentar „Pro Moldova” și că va continua colaborarea cu fracțiunea, dar din calitatea de deputat neafiliat. Anunțul a fost făcut pe rețelele sociale, informează site-urile de știri moldovenești.

„Motivele sunt atât de ordin personal, cât și profesional, dar asta acum mai puțin contează. Le mulțumesc colegilor pentru înțelegere, susținere și colaborare frumoasă. La sigur vom avea încă multe ocazii să facem lucruri bune pentru țară”, a scris Sîrbu pe pagina sa de Facebook.

Și deputata Eleonora Graur a anunțat vineri că părăsește rândurile grupului parlamentar Pro-Moldova. Ca și Sergiu Sîrbu și Eleonora Graur a anunțat că va rămâne ca independentă în Parlament, informează site-urile de știri din R. Moldova.

Deputata consideră că liderul partidului, Andrian Candu ar fi „ostatecul acestei situații jenante”, care nu poate reforma partidul așa cum și-ar fi dorit inițial. Al treilea deputat al acestui partid care a părăsit partidul vineri este Grigore Repeșciuc. Și acesta a anunțat că va ramâne ca neafiliat în parlament.

Parlamentul României trebuie să rediscute legea care-i dă dreptul să decidă data alegerilor

Klaus Iohannis, președintele României

Președintele României Klaus Iohannis trimite înapoi în Parlament pentru reexaminare legea care conferă Parlamentului dreptul de a decide data alegerilor parlamentare. Astfel, Iohannis își folosește toate pârghiile pentru a forța ținerea alegerilor la termenul de 6 decembrie, fixat prin Hotărâre de guvern, și a bloca Parlamentul în a obține la timp dreptul de a amâna alegerile până cel târziu la finalul lui martie.

Calendarul alegerilor parlamentare este deja foarte avansat, joi, 22 octombrie, fiind înregistrate și toate listele electorale depuse de partide, cât și candidaturile independente, pentru scrutinul programat de Guvern să aibă loc pe 6 decembrie. Mai multe amănunte AICI.

Vladimir Putin face declarații în sprijinul candidatului pro-rus Igor Dodon

Liderul rus Vladimir Putin (dreapta) primindu-l în vizită la Kremlin pe omologul său moldovean Igor Dodon. 7 septembrie 2019

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că el „contează” pe faptul că poporul Moldovei va „aprecia”, la apropiatele alegeri prezidențiale moldovene, eforturile președintelui pro-rus Igor Dodon de apropiere de Rusia, relatează agenția rusă de știri Tass. Putin a făcut declarația joi, răspunzând unei întrebări la un forum de dezbateri, „Valdai”. În cuvintele liderului rus, Moscova urmărește ce se întâmplă în jurul Moldovei și înțelege necesitățile poporului acesteia în planul dezvoltării democrației, dar și al dezvoltării economiei. Putin a spus că multe ramuri ale economiei moldovene „nu pot funcționa normal” fără Rusia, că nimeni nu are nevoie de vinurile moldovenești pe piața europeană și că „aceste produse nu sunt întrebate deocamdată nicăieri decât pe piața rusă”. Ziarul de Gardă citează date statistice care arată că peste 65% din exporturile moldovene sunt orientate către Uniunea Europeană. România este piața principală de export a produselor moldovene, cu o cotă de 19%, înaintea Rusiei. România importă și cele mai multe vinuri moldovene, în timp ce Rusia este pe locul trei, după Polonia, potrivit datelor pentru 2019. În ultimele zile, mai mulți oficiali ruși, inclusiv șeful serviciului de spionaj, Serghei Narîșkin, au făcut declarații în sprijinul lui Dodon. Narîșkin a acuzat Statele Unite că ar pregăti o „revoluție colorată” la Chișinău pentru eventualitatea în care președintele pro-rus pierde alegerile din 1 noiembrie.

Kremlinul vrea prelungirea cu un an a tratatului New START pentru a negocia altul nou

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin

Kremlinul afirmă că o posibilă prelungire cu un an a tratatului de control al armelor Noul START dincolo de expirarea sa actuală în februarie ar avea ca scop câștigarea de timp pentru ca cele două părți să ajungă la un nou acord în loc să prelungească acordul actual. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a repetat astazi insistența Moscovei ca SUA să "evite orice condiții suplimentare" în oferta pentru o prelungirea acordului cu 1 an. „Este necesar să fie de acord mai întâi, este necesar să se evite orice condiții suplimentare", a spus Peskov. "Sperăm că o astfel de întâlnire a experților va avea loc în viitorul apropiat și că cel puțin acest [an] poate fi consacrat unor discuții dificile”. Oficialii americani au declarat, pe 20 octombrie, că sunt pregătiți „imediat” să se întâlnească cu omologii lor ruși pentru a finaliza un acord pentru prelungirea Noului START cu un an după ce Moscova a declarat că susține propunerea americană ca Rusia să își înghețe numarul total al focoaselor nucleare în perioada respectivă, dacă Washingtonul ar face același lucru și nu ar fi avut alte cereri. Casa Albă, care s-a retras deja din alte tratate de control al armelor, deoarece a acuzat Moscova că le-a încălcat și a considerat că de ele a beneficiat mai mult Rusia decât Statele Unite, a cerut Chinei să se alăture Moscovei și Washingtonului pentru a găsi un potential înlocuitor al tratatului New START.

Granturi europene pentru proiecte de respectare a drepturilor omului în R. Moldova

Imagine generică (PNUD Moldova)

Nouă organizații care pledează pentru respectarea drepturilor omului de pe ambele maluri ale Nistrului, au obținut granturi în valoare totală de $45 mii, în cadrul programului comun ONU „Consolidarea drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului”, implementat de șase agenții ONU în Moldova și finanțat de Suedia.

La concursul de granturi au participat 15 organizații care promovează drepturile omului pe ambele maluri ale Nistrului.

Proiectele câștigătoare prevăd implicarea societății în promovarea participării persoanelor din grupurile vulnerabile în activități sociale și economice, instruire juridică și de advocacy pentru comunitatea persoanelor care trăiesc cu HIV, dar și instruirea economică a persoanelor cu dizabilități, informează agenția Infotag.

În România, Ucraina și Rusia au fost înregistrate noi recorduri de infectări cu COVID-19

Imagine generică

În România, Ucraina și Rusia au fost înregistrate noi recorduri de infectări cu COVID-19. În România, în ultimele 24 de ore, au fost raportate 5 028 de cazuri noi de COVID-19, și 6 245 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.

În Ucraina, au fost identificate 7 517 cazuri noi. În total, de la începutul pandemiei, 330 396 de persoane s-au infectat cu COVID-19, iar 6 164 au murit.

Potrivit datelor prezentate în dimineața de 23 octombrie, în Rusia, au fost testate pozitiv încă 17 340 de persoane, un nou record zilnic. Bilanțul a ajuns la 1 480 646 de pacienți. 25 525 dintre ei au murit.

Proteste în Polonia împotriva unei decizii care interzice în totalitate avortul

Imagini de la protestele din Polonia

Poliția din Polonia a reținut 15 persoane după protestele care au izbucnit după decizia Curții Constituționale care a deschis calea către o interdicție aproape totală a avortului în aceasta țara.

Joi, Tribunalul Constituțional de la Varșovia care are o foarte puternică majoritate catolică a decis că întreruperea sarcinii din cauza unor malformații ale fătului este neconstituțională. Sute de manifestanți la Varșovia s-au adunat în fața biroului Partidului Dreptate și Justiție aflat la guvernare și la casa liderului său, viceprim-ministrul Jaroslaw Kaczynski. Poliția a înconjurat casa lui Kaczynski, iar protestatarii au cerut demisia guvernului.

Au avut loc ciocniri violente între polițiști și manifestanți înainte ca ofițerii să folosească gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Judecătorii tribunalului au decis că „nu poate exista o protecție a demnității unei persoane fără protecția vieții”.

Doar doi dintre cei 13 judecători ai tribunalului au refuzat să susțină decizia din 22 octombrie, care echivalează, în esență, cu interzicerea totală a avortului. Ministerul polonez al Sănătății a înregistrat peste 1.100 de avorturi legale în Polonia anul trecut, majoritatea invocând defecte ale fătului.

Human Rights Watch a acuzat Azerbaidjanul că a folosit muniții interzise internațional

Imagine generică

Organizația internațională Human Rights Watch (HRW) a acuzat Azerbaidjanul că a folosit „în mod repetat” muniții cu dispersie interzise internațional, în zonele rezidențiale din Nagorno-Karabah, de la sfârșitul lunii trecute când au început luptele cu forțele armene asupra enclavei populate majoritar de armeni, dar care se afla pe teritoriul recunoscut al Azerbaidjanului.

HRW a citat, pe 23 octombrie, patru astfel de incidente bazate pe „o investigație la fața locului”. Atât partea azeră, cât și cea armeană au negat utilizarea bombelor cu dispersie, dar s-au acuzat reciproc că le folosesc. Cea mai recentă acuzație cu privire la utilizarea de către Baku a armelor interzise a venit cu câteva ore înainte de întâlnirile separate de la Washington între secretarul de stat american Mike Pompeo și miniștrii de externe ai celor doua țări aflate în conflict armat.

Sute de oameni au fost uciși de când l au izbucnit luptele, la 27 septembrie. Potrivit declarațiilor de la Baku și Eerevan sunt puține șanse ca discuțiile de la Washington să ducă la detensionarea situației.

Comunitatea internațională este îngrijorată că acest conflict s-ar putea extinde, prin implicarea mai amplă a Rusiei – de partea Armeniei și a Turciei de partea Azerbaidjanului. HRW a declarat că nu a verificat afirmațiile Azerbaidjanului că și partea armeană ar fi folosit arme interzise internațional.

Sondaj IPP: Igor Dodon și Maia Sandu sunt printre favoriții cursei prezidențiale

Igor Dodon și Maia Sandu

23, 2% din moldoveni ar vota cu Igor Dodon, candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor, potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice dat publicității la Chișinău. Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, ar obtine 19,7%. Cu candidatul Partidului Politic Partidul Nostru, Renato Usatîi, ar vota 10,9% din alegători, iar pentru candidata Partidului Șor, Violeta Ivanov – 4,8%. Ceilalți patru concurenți electorali ar acumula sub 2%.

27,6% din cetățeni au spus că ar merge la vot, dar nu știu cu cine ar vota, iar 8,6% – nu ar merge la vot...

67% din respondenți consideră că nu contează dacă președintele va fi femeie sau bărbat, ci este important să facă lucrurile corect. Totuși, 27% au spus că ar fi mai bine ca președintele să fie bărbat, iar 5% – au spus că o femeie. Sondajul mai arată că 62% din respondenți consideră că președintele țării trebuie să publice în mod obligatoriu informații despre veniturile sale. 88% din intervievați cred că concurenții electorali trebuie să participe în mod obligatoriu sau mai degrabă obligatoriu la discursurile publice de la TV.

61,5% din respondenți au declarată că președintele trebuie să aibă mai multe competențe. Cercetarea mai arată că, dacă duminica viitoare s-a organiza alegeri parlamentare, 20,8% din respondenți ar vota Partidul Socialiștilor, 17,6% – Partidul Acțiune și Solidaritate, 9,6% – Partidul Politic Partidul Nostru, iar 5,8% ar vota Partidul Politic Șor. Alte formațiuni politice ar acumula sub 2% din sufragii.

Din ce surse vă informați despre scrutinul prezidențial?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:49 0:00

„PSRM, PAS, PPPN și Partidul Șor ar lua majoritatea procentelor din aceste răspunsuri. Totuși acestea nu sunt atât de multe răspunsuri, pentru că „nu aș participa la alegeri”, „nu aș vota” – au zis 8,9% din respondenți. Alți 24,1% din respondenți au răspuns că nu știu și nu au răspuns alți 7,5% din respondenți.In total 32% din respondenți – fiecare al treilea cetățean întrebat– care nu știe sau nu a răspuns la această întrebare”, a spus Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului pentru Politici Publice ce a prezentat sondajul.

Sondajul a fost realizat de Compania CBS Research la domiciliul respondenților, pe un eșantion de 1 124 de persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult, în perioada 8-20 octombrie. Marja de eroare este de 3%.

Societatea civilă din R. Moldova, îngrijorată de „atacurile” deputatului socialist Bogdan Țîrdea

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea

Societatea civilă din R. Moldova își manifestă îngrijorarea față de „atacurile fără precedent” la adresa organizațiilor non-guvernamentale, partenerilor de dezvoltare și democrației, lansate zilele trecute de către deputatul socialist, Bogdan Țîrdea.

Potrivit unei declarații comune, mai multe organizații non-guvernamentale consideră că „atacul discreditează, pe bază de falsuri și acuzații defăimătoare, societatea civilă în ansamblul ei, dintre care ținta predilectă au fost organizațiile care lucrează cu precădere în domeniul apărării drepturilor omului, al reformei justiției, al combaterii corupției, al libertății presei, al reformelor pro-europene, al reformelor în domeniul social și medical”, se menționează în declarație.

În opinia semnatarilor, „atacul copiază tehnicile de dezinformare și de discreditare a adversarului specifice regimurilor totalitare” și atrag atenția întregii societăți din R. Moldova și partenerilor externi că „atacul deputatului Bogdan Țîrdea nu este doar un simplu exercițiu oratoric de inspirație totalitară, ci este un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni”.

Organizațiile societății civile moldovene solicită Parlamentului, Guvernului, Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, Partudului socialiștilor și altor politicieni să se distanțeze și să se dezică de manipulările lansate de deputatul PSRM Bogdan Țîrdea și să nu le încurajeze sau să le preia.

Semnatarii mai cer clasei politice să oprească atacurile și defăimările împotriva societății civile. „Nu ONG-urile țin Republica Moldova în sărăcie și sub-dezvoltare, ci tocmai cei care se opun democratizării, reformei justiției, luptei cu corupția, respectării drepturilor și libertăților individuale”, se arată în declarație.

Deputatului Țîrdea, semnatarii declarației comune îi cer să dezmintă falsurile pe care le-a răspândit la conferința de presă de miercuri, iar presei să verifice cu atenție declarațiile politicienilor care atacă societatea civilă, cu atât mai mult cu cât Moldova este acum în campanie electorală, iar lupta pare să se fi mutat pe tărâmul libertăților fundamentale.

„Odată ce libertatea de asociere este limitată de politicieni, pe motiv că ei apără interesul național și statul, toate celelalte libertăți sunt în pericol, inclusiv libertatea presei”, se mai arată în declarația semnată de toate organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (92 organizații), fiind vorba de Amnesty International Moldova, Asociația Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială „RISE Moldova”, AO „Media Alternativa”, Institutul de istorie orală din Moldova (IIOM), Mold-Street.com, Ambasada Drepturilor Omului, Moldova.org și Centrul pentru Investigații Jurnalistice (CIJ).

Nou sondaj de opinie arată că Igor Dodon și Maia Sandu conduc în preferințele alegătorilor

Președintele Igor Dodon și lidera PAS, Maia Sandu, octombrie 2020

Președintele Igor Dodon și lidera PAS, Maia Sandu conduc în intențiile de vot la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, potrivit unui sondaj de opinie dat publicității vineri, 23 octombrie, de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Pentru Igor Dodon și-ar da votul 32,5% dintre alegători, iar Maia Sandu ar acumula 18,4 la sută din sufragii.

Cei doi sunt urmați de Andrei Năstase cu 9,4%, Renato Usatîi – 6, 5%, Violeta Ivanov – 4,9%, Octavian Țîcu – 1,6%, Tudor Deliu – 1,3% și Dorin Chirtoacă – 1,2%.

Aproape un sfert din cei intervievați nu au prezentat o opțiune de vot.

În turul doi de scrutin, potrivit sondajului, majoritatea respondenților l-ar susține pe Igor Dodon.

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic în apărarea ONG-urilor

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic solicită Parlamentului, Guvernului, Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, Partidului Socialiștilor și altor politicieni să se distanțeze” de atacurile recente la adresa organizațiilor neguvernamentale din R. Moldova, lansate de deputatul socialist Bogdan Țîrdea.

Într-un comunicat de presă, Platforma -care reunește 92 de organizații – își exprimă opinia că toate criticile aduse de Țîrdea ONG-urilor sunt „un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni”.

Comunicatul de presă este și un avertisment dat „partenerilor de dezvoltarea” ai R. Moldova, pentru că renumele și credibilitatea lor riscă să fie subminate de astfel de atacuri „false și defăimătoare”, fiind cunoscut că aceștia sprijină deschis și finanțează (cum este cazul Uniunii Europene și Statelor Unite, între altele) organizațiile neguvernamentale și întărirea societății civile în R. Moldova.

În Polonia, întreruperea de sarcină este interzisă aproape total

Protest la Varșovia, după decizia Curții Constituționale de a elmina aproape total dreptul la avort, Polonia, 22 octombrie 2020

În Polonia, dreptul la avort a fost suprimat aproape total, după ce joi, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională și întreruperea sarcinii în cazul unei malformații grave a fătului. Preşedinta Curţii Julia Przylebska a declarat că legislaţia existentă care autorizează avortul în cazul unui fetus malformat este „incompatibilă” cu Constituţia poloneză.

Această hotărâre a provocat o reacţie critică imediată din partea Comisarului însărcinat cu drepturile omului la Consiliul Europei (CoE) Dunja Mijatovic.

„Eliminarea aproape a tuturor motivelor avortului legal în Polonia echivalează practic cu o interzicere a acestuia şi încalcă drepturile omului”, denunţă într-un comunicat comisarul.

Rămâne legal, sub guvernarea partidului ultra-conservator „Ordine și Justiție” (PiS), numai avortul în caz că viața femeii însărcinate este în pericol sau sarcina este urmarea unui viol sau incest.

Potrivit unor ONG-uri, numărul avorturilor practicate în mod clandestin în Polonia sau în clinici străine ar atinge 200.000 pe an. Oficial, în 2018, în Polonia s-au făcut 1.100 de întreruperi de sarcină, la o populație de 38 de milioane de locuitori, arată agențiile internaționale.

Rusia acuzată de noi atacuri cibernetice în SUA, în pragul alegerilor prezidențiale

Mai multe grupuri de pirați cibernetici (hackers) au atacat o serie de autorități locale și structuri de interes obștesc (cum ar fi rețelele de alimentație cu electricitate sau sistemul educațional) din Statele Unite și au reușit să fure date din cel puțin două servere. Potrivit Biroului Național de Investigații (FBI) și Agenției pentru Securitate Cibernetică, se pare că aceste grupuri rusești și-au început atacurile din septembrie dar până acum nu au încercat să perturbe traficul aerian, funcționarea autorităților locale sau desfășurarea alegerilor prezidențiale, care culminează cu votul din 3 noiembrie.

Oficialii americani care au prezentat aceste informații generale joi, nu au precizat țintele atacurilor cibernetice. Avertismentul vine la numai o zi după ce în America s-a anunțat că Iranul și Rusia ar încerca să influențeze alegerile prezidențiale din noiembrie, obținând date confidențiale despre alegătorii care s-au înscris pentru vot.

Rusia și Iranul au respinsa afirmațiile Statelor Unite despre faptul că s-ar amesteca în alegerile prezidențiale americane de luna viitoare. Moscova a spus că acuzațiile sunt „total neîntemeiate”, iar Iranul a transmis o notă de protest ambasadorului elvețian care reprezintă Statele Unite în lipsa unor relații diplomatice între Teheran și Washington.

Același lucru s-a întâmplat în 2016 iar comunitatea serviciilor americane de informații auajuns la concluzia că Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale de atunci, în favoarea președintelui Donald Trump, furând între altele date din computerele partidului democrat și publicându-le, prin intermediul platformei WikiLeakes.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG