Linkuri accesibilitate

Ştiri

Jose Manuel Barroso: UE trebuie să aibă un candidat unic la şefia Fondului Monetar Internaţional

Liderii europeni au insistat astăzi ca următorul şef al FMI să fie tot european, ca şi francezul Dominique Strauss-Kahn, care şi-a dat demisia din cauza acuzaţiilor de tentativă de viol cu care se confruntă în Statele Unite.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că Europa trebuie să se pună de acord asupra unui candidat unic puternic.
Iar cancelarul Angela Merkel a spus că în această perioadă de probleme mari pentru moneda euro, şi de eforturi în care este implicat şi FMI, ar fi cel mai bine ca instituţia să fie condusă mai departe de un european. Mai multe economii în dezvoltare, ca Brazilia şi China, au sugerat că le-ar fi venit lor rândul să conducă instituţia.

Vezi ultimele știri ale zilei

Rusia spune că e gata să-și înghețe arsenalul nuclear un an pentru renegocierea tratatului START cu SUA

Rusia spune că este gata să înghețe pentru un an numărul total al proiectilelor sale nucleare, dacă Statele Unite sunt de acord să facă același lucru, urmând ca răgazul să fie folosit pentru a negocia extinderea noului START. Acesta este ultimul tratat încă în vigoare între cele două țări pentru controlul armelor nucleare, dar expiră în luna februarie 2021. Anunțul de marți al ministerului rus de externe pare o concesie făcută Statelor Unite, care au respins, săptămâna trecută, propunerea ca tratatul să fie extins necondiționat. Consilierul Casei Albe pentru securitatea Națională, Robert O'Brien, a spus atunci că numărul tuturor focoaselor nucleare trebuie înghețat. Încheiat în 2010, noul START limitează doar arsenalul de rachete nucleare strategice al celor două țări. În timp ce Moscova spune că este gata să-l extindă pentru încă cinci ani, Statele Unite doresc un nou tratat care să acopere și alte tipuri de rachete nucleare, dar și alte țări, ca China.

Lidera opoziției belaruse cheamă poliția la revoltă împotriva lui Lukașenka

Svetlana Țihanovskaia

Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, a chemat polițiștii belaruși să treacă de partea celor care protestează de vreme îndelungată împotriva lui Alexandr Lukașenka, pe care guvernele occidentale nu-l mai recunosc ca președinte al Republicii Belarus. Într-o declarație pe canalul său din rețeaua Telegram, Țihanovskaia a mai spus, marți, că ordinele primite de polițiști de a împiedica protestele și aplica forța sunt „nelegitime”. Opozanta a vorbit la o săptămână după ce i-a dat lui Lukașenka un ultimatum, cerându-i să demisioneze până la 25 octombrie și avertizând cu intensificarea protestelor. Țihanovskaia a fost nevoită să plece din Belarus după alegerile prezidențiale controversate din 9 august, pe care spune că le-ar fi câștigat, dar că Lukașenka ar fi falsificat rezultatele în propriul beneficiu. Statele Unite, Uniunea Europeană și alte guverne occidentale nu au recunoscut victoria lui Lukașenka, aplicându-i acestuia și altor zeci de oficiali belaruși sancțiuni pentru reprimarea protestelor și maltratarea protestatarilor.

Volodimir Zelenski: Cei care au cedat Crimeea fără luptă trebuie să răspundă!

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că cei care au permis Rusiei să anexeze în mod ilegal Crimeea, cedând-o „fără luptă” la începutul anului 2014, trebuie trași la răspundere. Zelenski a făcut declarația într-un discurs anual rostit, marți, în parlamentul de la Kiev, dar fără să rostească vreun nume. El a mai spus că guvernul său face tot ce este posibil pentru a reîntoarce peninsula Ucrainei și că întărește armata așa încât aceasta să poată apăra țara pe uscat, pe mare, în aer și spațiul cibernetic. În urma protestelor de la Kiev, care l-au alungat de la putere pe președintele pro-rus, Viktor Ianukovici, în februarie 2014, Rusia a anexat Crimeea și a acordat sprijin separatiștilor pro-ruși din Donbas într-un conflict care încă mai durează și care a făcut peste 13 mii de morți.

Ventilatoarele acordate Statelor Unite de Rusia nu au putut fi folosite pentru că aveau multiple defecte

Agenția federală americană pentru situații de urgență, FEMA, a casat fără a putea folosi 45 de ventilatoare pulmonare din ajutoarele antiepidemice acordate Statelor Unite de Rusia pentru că aparatele aveau multiple defecte, relatează portalul BuzzFeed News. Ventilatoarele Aventa-M au fost trimise Statelor Unite după ce președintele Donald Trump a vorbit la telefon despre ajutoare cu președintele rus Vladimir Putin, pe 30 martie. Defectele au fost vizibile de la bun început. Un purtător de cuvânt al FEMA a confirmat portalului BuzzFeed News că ventilatoarele au fost casate, dar nu este limpede când s-a întâmplat acest lucru. Echipamentele care au ajuns în lăzi cu inscripția „Din Rusia, cu dragoste” au făcut parte dintr-un mediatizat schimb de ajutoare umanitare între cele două țări, în care Rusia a trimis Statelor Unite ajutoare de peste 1 milion de dolari, în luna aprilie, primind ulterior donații americane estimate la 5,6 milioane de dolari.

Igor Dodon acuzat de folosirea imaginii primăriei Chișinăului în campania electorală

Igor Dodon (stânga), mitropolitul Vladimir, Ion Ceban

Partidului Unității Naționale a depus o cerere de chemare în judecată a președintelui Igor Dodon pe care îl acuză de folosirea imaginii primăriei Chișinăului și a primarului capitalei pentru a-și îmbunătăți șansele de victorie la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Dodon, care candidează pentru un al doilea mandat, a apărut în imagini video postate pe pagina web și pe pagina de Facebook a primăriei, care îl înfățișează la o acțiune de plantat arbori a municipalității împreună cu primarul Ion Ceban, cei doi provenind din Partidul Socialiștilor. Potrivit Ziarului de Gardă, plângerea a fost depusă în instanță de Corneliu Pântea, consilierul municipal din partea PUN, care îl acuză pe Igor Dodon de folosirea resurselor administrative în campania electorală și cere ca acesta să fie sancționat, inclusiv de Comisia Electorală Centrală. PUN are propriul candidat în campanie prezidențială, deputatul unionist Octavian Țîcu.

Noi ciocniri între forțele azere și cele ale etnicilor armeni în Nagorno-Karabah

Din Nagorno-Karabah, se relatează despre noi ciocniri între forțele azere și cele ale etnicilor armeni, în ciuda unui armistițiu și a unui nou apel la respectarea armistițiului adresat ambelor părți de către Consiliul de Securitate ONU. Acordul de încetare a focului încheiat pe 17 februarie nu a dus la aplanarea luptelor izbucnite luna trecută și considerate cele mai grele de după războiul din anii 1990. Autoritățile din enclava separatistă situată pe teritoriul azer, dar controlată de etnici armeni, au relatat despre noi bombardamente de artilerie asupra pozițiilor lor în dimineața de 20 octombrie și lupte intense pe segmentul sudic al liniei de contact. Ministerul azer al apărării, de asemenea, a spus că se dau lupte în mai multe regiuni, inclusiv în zone disputate din apropierea liniei de contact. Există temeri despre o posibilă criză umanitară, după săptămâni de lupte soldate cu câteva sute de morți.

Oligarh kârgâz arestat pentru implicarea în fraudarea a sute de milioane de dolari

Raiymbek Matraimov, fost șef adjunct al departamentului vamal kârgâz, a fost arestat

În Kârgâzstan, a fost reținut un puternic oligarh despre care presa a relatat că a fost implicat într-o schemă de scoatere din țară prin sistemul bancar și curieri a sute de milioane de dolari. Raiymbek Matraimov, fost șef adjunct al departamentului vamal kârgâz, a fost reținut la cererea Comitetului Național pentru Securitatea Națională. Conducerea comitetului a fost schimbată săptămâna trecută în urma tulburărilor postelectorale din Kârgâzstan, care au dus la demisia guvernului și președintelui Sooronbai Jeenbekov. Agenția de securitate spune acum că activitățile oligarhului au cauzat mari prejudicii finanțelor publice. Ancheta jurnalistică a fost realizată de serviciul kârgâz al Europei Libere/Libertatea în comun cu o rețea internațională de jurnaliști de investigație și un portal kârgâz. Un rol central în schema de transfer de bani peste hotare ar fi jucat un om de afaceri uigur originar din China, Aierken Saimaiti, care a fost asasinat în Istanbul, anul trecut. Înainte să fie ucis, Saimaiti a furnizat reporterilor o serie de înscrieri financiare despre schema controversată.

La Washington, ministrul de externe român a discutat și conectarea R. Moldova la rețeaua energetică europeană

Ministrul român de externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat american Mike Pompeo, Washington, 19 octombrie 2020.

Conectarea pieței de gaze naturale din Republica Moldova cu cea europeană precum și parcursul european al țării au fost discutate în cadrul consultărilor politice pe care le-a avut luni la Washington, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu cu secretarul de stat al american, Mike Pompeo.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe de la București, cei doi oficiali au evidențiat relevanța rezervelor de gaz românesc din Marea Neagră pentru securitatea regională, precum și progresele în cadrul proiectului BRUA și finalizarea interconectorului de gaz dintre România și R. Moldova, la finalul lunii iulie 2020, care asigură, în prezent, conectarea pieței de gaze naturale din Republica Moldova cu cea europeană, prin România.

Expert-Grup: anul acesta, PIB-ul o să scadă cu 7,5%

La piață, în Cimișlia, august 2020.

Expert-Grup estimează nu numai că economia R. Moldova va suferi o scădere drastică anul acesta, dar și că refacerea va fi relativ lentă. Potrivit studiului prezentat marți la reuniunea „MACRO 2020”, la care participă reprezentanți ai guvernului, experți în economie și reprezentanți ai societății civile.

Produsul Intern Brut va scădea în acest an cu 7,5%, în special din cauza reducerii valorii adăugate brute în sectoarele agricultură și transport. Expert-Grup precizează că motivele sunt pandemia de Coronavirus și seceta. În plus, menționează experții, economia țării dădea semne de stagnare încă la sfârșitul anului trecut.

Autorii mai prognozează o scădere a consumului cu 10% în acest an, a exporturilor cu 20 la sută, în timp ce deficitul bugetar ar putea să ajungă la 10% din PIB.

Pentru anul 2021, economiștii prognozează o creștere de 5-6%, dar care nu va permite revenirea economiei la nivelul anului 2019.

Președintele Dodon se declară convins că spitalele vor face față creșterii numărul de infectări cu Covid-19

Într-un interviu cu Europa Liberă, președintele Igor Dodon – care candidează pentru un al doilea mandat– s-a declarant convins că în Republica Moldova „sistemul medical face față,” actualei crești de noi cazuri de infectare cu coronavirus. Mai mult, președintele a spus că „în Republica Moldova numărul de decese din cei infectați este cel mai jos din regiune, pentru că procentajul, așa-numitul indicator, indicele fatalității mi se pare că e 2,5-2,6, în Europa media e peste 5, în România e 4,6, în Italia e 12, la noi e 2,5”. Este vorba de numărul de decese la suta de cazuri de contaminare.

Rata mortalității legată de Covid-19 se calculează însă la suta de mii de locuitori și acest indice arată o deteriorare a situației în R. Moldova.

Potrivit Universității american Johns Hopkins, ale cărei date sunt folosite și de Organizația Mondială a Sănătății, rata mortalității în R. Moldova legată de Covid-19 este de 44,6, comparat cu România vecină care are o rată de 30,1, Rusia, 16,6 si Ucraina cu aproape 13. În Europa, potrivit acestei statistici, cea mai mare rată de mortalitate se înregistrează acum în Belgia, cu 91 de decese la 100 de mii de locuitori.

Președintele Trump îl atacă dur pe unul din principalii săi consilieri în probleme de sănătate publică

Dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din Statele Unite.

Preşedintele american Donald Trump l-a criticat din nou luni pe doctorul Anthony Fauci, unul din cei mai respectați imunologi din America, afirmând că acesta ar fi „un dezastru” și că americanii „s-au săturat de COVID” – în timp ce în multe state americane, numărul de infecții și decese legate de noul coronavirus continuă să crească.

Fauci, care este și membru al celulei de criză de la Casa Albă pentru gestionarea pandemiei, tocmai afirmase, într-un interviu cu televiziunea CBS, că nu se miră că președintele Trump a fost infectat cu Covid-19, ținând cont de faptul că nu respectă nici cele mai simple reguli de protecție sanitară – cum ar fi purtarea măștii – și organizează reuniuni cu multă lume, la care nu se păstrează distanța socială.

„Dacă îl ascultam, am fi avut 700.000 sau 800.000 de morţi", a mai spus președintel într-o discuție la telefon cu membri ai echipei sale de campanie, apreciind totuşi că ar fi contraproductiv să-l concedieze pe Fauci în apropierea alegerilor prezidenţiale de la 3 noiembrie. Informații despre convorbirea telefonică au apărut în presa americană.

Pandemia de Covid-19 s-a soldat cu peste 219.000 de morţi în Statele Unite și este una din temele centrale ale actualei campanii prezidențiale. Contracandidatul său, democratul Joe Biden, îl acuză frecvent pe președinte că nu a reacționat adecvat la pandemie și mai ales că a încercat mereu să minimalizeze gravitatea și efectele acesteia.

Tensiunile dintre președintele Trump și Anthony Fauci sunt mai vechi, mai ales după ce doctorul Fauci a încercat să clarifice sau să corecteze, în mai multe rânduri, afirmaţiile lui Trump privind vaccinurile sau tratamentele în curs de dezvoltare împotriva COVID-19.

Șase agenți GRU inculpați în SUA pentru cele mai „distructive” atacuri cibernetice din istorie

Şase agenţi ai serviciului militar de informaţii rus (GRU) au fost inculpaţi în Statele Unite pentru atacuri cibernetice mondiale, care au vizat Georgia și Ucraina, alegerile din Franţa în 2017 şi Jocurile Olimpice din 2018 din Coreea de Sud dar și o organizație internațională care anchetează Rusia pentru utilizarea de agenți chimici letali. Ar fi vorba de „cele mai distructive și costisitoare atacuri cibernetice din istorie” a apreciat adjunctul ministrului justiţiei, John Demers, responsabil pentru securitate naţională, la o conferință de presă.

Potrivit justiţiei americane, primul lor atac a vizat reţeaua electrică din Ucraina, privând populaţia de încălzire în plină iarnă.

Cei șase sunt bănuiți că fac parte dintr-o unitatea a Serviciului militar de informații rus (GRU) făcut responsabil și pentru atacul din 2016 asupra computerelor Partidului Democrat din Statele Unite, cu numai câteva luni înainte de alegerile prezidențiale de acum patru ani. Câștigate de Donald Trump în fața contracandidatei democrate Hillary Clinton.

Tot marți, 19 octombrie, ministerul britanic de externe a afirmat că ofițeri GRU avea în plan și atacuri împotriva organizatorilor Jocurilor Olimpice de la Tokyo, amânata vara aceasta din cauza pandemiei de coronavirus.

Consiliul de Securitate ONU cere încetarea luptelor în Nagorno-Karabah

Imagini video din prima linie a războiului armeano-azer din regiunea Nagorno-Karabah
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:59 0:00

Consiliul de Securitate ONU a cerut Armeniei și Azerbaidjan-ului să respecte ultimul acord de încetare a luptelor în regiunea separatista Nagorno-Karabach. După o reuniunea cu ușile închise, toate cele 15 state membre, au declarat surse diplomatice pentru AFP, au căzut de acord că situația este gravă și că ambele părți trebuie să „facă un pas înapoi” și să respecte ultimul acord de încetare a luptelor, anunțat pe 17 octombrie. Era al doilea acord de acest gen, negociat de la reizbucnit luptelor pe 27 septembrie. Iar ambasadorul Rusiei la ONU a subliniat necesitatea unui mecanism de verificare a modului în care se respectă încetarea luptelor. Acesta ar putea funcționa sub egida OSCE.

Rusia, care deține în acest moment președinția prin rotație a Consiliului de Securitate ONU, lucrează la o declarație comună privind conflictul din Nagorno-Karabah, în care se așteaptă să se ceară Armeniei și Azerbaidjanului să reia negocierilor, mediate de așa-numitul grup de la Minsk, format din Rusia, Franța și Statele Unite.

Primul acord de încetare a luptelor, mediat de Rusia, a fost încălcat imediat după ce fusese negociat.

O hartă a zonei, care include Nagorno-Karabah, regiunea separatistă din Azerbaidjan, dominată de miliții armene.
O hartă a zonei, care include Nagorno-Karabah, regiunea separatistă din Azerbaidjan, dominată de miliții armene.

Luptele din Nagorno-Karabach, regiunea separatistă din Azerbaidjan dominată de armeni, au făcut sute de victime inclusiv civili, de ambele părți de la reizbucnirea ciocnirilor în septembrie. Dar cifrele nu pot fi verificate independent.

Președinții ambelor țări, în interviuri separate cu agenția TASS, au declarat să sunt dispuși să negocieze, președintele azer afirmând chiar că este deschis unor negocieri directe cu omologul său de la Erevan, organizate la Moscova sau oriunde în altă parte.

Covid-19: Irlanda este prima țară din UE care revine la o carantină națională

La Praga, unde s-au închis toate centrele sportive în tentativa de a limita răspândirea pandemiei de coronavrus.

Irlanda este prima țară din UE care revine la o carantină națională, cu începere de miercuri noapte, în tentativa de a limita răspândirea pandemiei de coronavirus. Premierul Micheal Martin a anunțat că măsura va dura șase săptămâni, timp în care toate activităţile comerciale neesenţiale se vor închide şi barurile şi restaurantele vor servi doar alimente la pachet. Numai persoanele cu un loc de muncă considerat esenţial vor avea „permisiunea de a se deplasa la serviciu'', a spus el. Pe de altă parte, școlile şi creşele vor rămâne deschise, pentru că „ nu ne putem permite şi nu ne vom permite ca viitorul copiilor şi tinerilor noştri să fie o altă victimă a acestei boli'', a mai spus premierul irlandez.

Pe măsură ce crește alarmant numărul de noi infectări în Europa, tot mai multe guverne impun măsuri sanitare suplimentare, limitând pe cât posibil viața socială. În Italia sunt din nou afectate barurile și restaurantele, care trebuie să închidă la opt seara iar autoritățile locale au posibilitatea de impune și alte restricții, în funcție de evoluția pandemiei.

În Belgia, autoritățile vorbesc despre un adevărat „tsunami” de noi cazuri de Covid-19, în Franța, în nouă mari orașe (începând cu Parisul) este interdicție de circulație pe timpul nopții iar de miercuri, în Cehia – țara cu cea mai mare rată de creștere a numărului de noi infectări din Europa – de miercuri este obligatorie purtarea măștii sanitare afară și în spațiile închise.

SUA: s-au modificat regulile ultimei dezbateri prezidențiale

Fostul vice-președinte democrat Joe Biden și președintele republican Donald Trump.

Vineri în zorii zilei are loc a doua și ultima dezbatere prezidențială din Statele Unite înainte de alegerile din 3 noiembrie dar comitetul de organizarea a schimbat un pic regulile, pentru a evita haosul primei dezbateri, în care președintele Donald Trump l-a întrerupt constant pe contracandidatul său democrat, Joe Bide. Dezbaterea va atinge 15 subiecte iar la fiecare subiect, candidații vor avea doua minute neîntrerupte de a-și prezenta politica. În timp ce unul vorbește, microfonul contracandidatului va fi închis – o măsură despre care se vorbea de mult timp dar care era criticată de unii experți, mai ales susținători ai președintelui Trump, drept o limitare a dreptului de expresei.

Schimbarea regulilor a fost acceptată de echipele electorale ale celor doi candidați. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, mai puțin de 3% din americani se declară indeciși așa că impactul dezbaterilor televizate nu va fi foarte mare, când vine vorba de a câștiga noi alegători.

Alegerile prezidențiale americane au loc pe 3 noiembrie dar în multe state, mai ales din cauza pandemiei de coronavirus, se votează deja. Se votează și prin corespondență, după reguli care variază de la stat la stat.

Aproape toți protestatarii reținuți la protestele pro-democrație din Belarus rămân în detenție

Autoritățile belaruse au spus, luni, că majoritatea celor aproape 300 de oameni reținuți la proteste pro democrație la sfârșitul săptămânii trecute, în capitala Minsk și în alte orașe din Belarus, rămân în detenție. Zeci de mii de oameni au participat la proteste contra liderului autoritar Alexandr Lukașenka în ciuda avertismentului transmis de un oficial al ministerului de interne despre faptul că poliția va folosi „arme letale”, dacă va fi necesar. Duminică, la Minsk, autoritățile au scos în stradă camioane militare și tunuri de apă, dar nu le-au folosit. Protestele au izbucnit, în Belarus, după alegerile prezidențiale de pe 9 august, despre care Lukașenka spune că le-a câștigat, iar opoziția – că le-a falsificat. Peste 12 mii de oameni au fost reținuți în cele peste două luni de proteste, iar sute spun că au fost torturați în detenție. Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări occidentale au impus sancțiuni oficialilor belaruși acuzați de reprimarea brutală a protestatarilor, inclusiv lui Lukașenka aflat la putere de 26 de ani.

Poliția franceză desfășoară operațiuni în legătură cu asasinarea unui învățător de către un presupus islamist

Manifestație în memoria profesorului Samuel Paty, victima unui atentat, Paris, 18 octombrie 2020

Autoritățile franceze spun că poliția desfășoară mai multe operațiuni în legătură cu asasinarea unui învățător de către un presupus islamist. Învățătorul de istorie, Samuel Paty, a fost decapitat, pe 16 octombrie, îm apropierea unei școli dintr-o suburbie nordică a Parisului de către un tânăr de 18 ani împușcat mortal de poliție ulterior. Atacatorul care era etnic cecen născut în Rusia locuia la nord-vest de Paris și nu se afla în atenția serviciilor de informații. Crima asemănătoare unui atac de acum cinci ani asupra revistei satirice Charlie Hebdo pentru publicarea caricaturii profetului Mahomed a șocat Franța, fiind condamnată de președintele Emmanuel Macron și partidele politice. Ministrul de interne, Gerald Darmanin, a spus, luni, că uciderea învățătorului a fost cerută de un militant islamist, care este tatăl unei eleve de la școala lui Paty. Ministrul a mai spus că, în Franța, se află în curs de desfășurare aproximativ 80 de anchete în privința discursului de ură.

Covid 19: Bucureștiul intră în „scenariul roșu” de alertă

Elevi la o școală din București. 14 septembrie

Rata de infectare cu noul coronavirus în capitala României a depășit pragul critic de 3 cazuri la mia de locuitori, ajungând la 3.19, ceea ce pune Bucureștiul în așa-numitul „scenariu roșu” de alertă. Încă de duminică, premierul Ludovic Orban a anunțat că purtarea măștii de protecție devine obligatorie în toate spațiile publice deschise și închise din București în scopul de a reduce „cât mai mult interacțiunile între oameni”.

De asemenea, se suspendă activitatea restaurantelor și a cafenelelor, a cinematografelor și teatrelor, a mai spus premierul român care a precizat că măsurile se iau pentru o perioadă de 14 zile, urmând să se decidă apoi prelungirea sau nu, în funcție de evoluția pandemiei.

Școlile vor trece în sistemul de predare online, rămâne însă de stabilit de când, exceptate fiind creșele și after-school-urile (care sunt private).

Toate aceste măsuri suplimentare de securitate sanitară au fost confirmate luni de Consiliul Municipal pentru Situații de Urgență din București.

Județele Alba, Sălaj și Vâlcea sunt județe care se apropie de pragul de 3 infectări la mia de locuitori, relatează Digi24.

Agricultori din mai multe raioane au protestat pentru a-i reaminti guvernului promisiunile din vară

Agricultori din mai multe raioane au scos astăzi tehnica agricolă pe drumuri la noi demonstrații, pentru a le reaminti autorităților despre revendicările protestelor din timpul verii și a adăuga revendicări noi. Potrivit relatărilor presei, protestele care au loc cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din 1 noiembrie s-au desfășurat în cel puțin opt raioane. Andrei Dînga, agricultor din raionul Ștefan Vodă și unul din liderii protestelor, a spus agenției IPN că, în vreme ce autoritățile nu ar fi achitat toate compensațiile pentru pierderile cauzate de secetă în cazul roadei de cereale din prima grupă, fermierii se confruntă cu mari pierderi și în cazul celorlalte culturi. Alte revendicări includ continuarea mecanismului de rambursare a TVA în următorii 2 ani și menținerea cotei TVA de 8%. După protestele din timpul verii, guvernul a aprobat o serie de compensații, dar Agenția de Intervenție și plăți pentru Agricultură a spus că fermierii au prezentat mai puține cereri de compensații decât se anticipase, sau nu au depus cereri la timp.

Președintele în exercițiu al Kârgâzstanului a anunțat că va candida la funcția de șef al statului

Președintele în exercițiu al Kârgâzstanului, Sadîr Japarov

În Kârgâzstan, președintele în exercițiu, Sadîr Japarov, a anunțat că va candida la funcția de șef al statului, dacă un amendament constituțional elaborat de parlament îi va permite acest lucru. Constituția kârgâză interzice unui președinte în exercițiu să candideze pentru un mandat deplin, iar pentru modificarea constituției poate fi nevoie de un referendum. Fost deputat naționalist condamnat pentru răpirea unui rival politic, Japarov a devenit și prim-ministru, prin votul parlamentului, pe 14 octombrie, după zece zile de tulburări soldate cu demisia fostului președinte kârgâz Sooronbai Jeenbekov și a fostului guvern. Criza din Kârgâzstan s-a declanșat după alegerile parlamentare din 4 octombrie, despre care opoziția a spus că au fost falsificate de partidele apropiate fostului președinte Jeenbekov.

Chișinău: Numărul cazurilor de infectare crește și pronosticul e nefavorabil

Autoritățile municipale din Chișinău au transmis un nou semnal de alarmă în legătură cu situația epidemiologică din capitală, unde mii de bolnavi de COVID-19 se tratează la domiciliu, iar 781 sunt internați la spital, inclusiv 400 în stare gravă sau extrem de gravă. Vorbind luni, la ședința primăriei capitalei, Tatiana Bucearschi, șefa Direcției generale asistență socială și sănătate, a spus că numărul cazurilor de infectare este în creștere și pronosticul este, „din păcate, nefavorabil”. Ea a făcut un nou apel la purtarea măștilor. Avertismentul survine la cinci zile de la organizarea unor manifestări de ziua orașului, pe 14 octombrie, când primarul Ion Ceban a apărut alături de președintele Igor Dodon și mitropolitul Vladimir în fața unei mulțimi de câteva sute de oameni, mulți fără să poarte măști și fără să mențină distanța socială. Bucearschi a precizat că, în spitalele din capitală, mai există peste două sute de locuri pentru bolnavii de COVID-19.

Armenii din Nagorno-Karabah și forțele azere se acuză reciproc de reluarea bombardamentelor

Forțele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah și forțele azere s-au acuzat reciproc, luni, de reluarea bombardamentelor, zădărnicind un nou acord de încetare a focului. Consiliul de Securitate al ONU urmează să examineze situația la o ședință cu ușile închise, în cursul zilei, după ce secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a condamnat atacurile asupra civililor și a îndemnat părțile să respecte armistițiul. Anunțat pe 17 octombrie, acordul a fost a doua tentativă de a pune capăt luptelor izbucnite pe 27 septembrie, care sunt cele mai grele de la războiul din anii 1990, făcând sute de victime printre militari și civili. Un prim armistițiu a fost mediat de Rusia cu o săptămână mai devreme și încălcat la scurt timp după anunțare. Oficiali din Nagorno-Karabah au spus, luni, că forțele azere ar bombarda pozițiile etnicilor armeni pe porțiunea sudică și pe cea nordică a liniei de contact. Ministerul azer al apărării a spus că forțele armene au bombardat pozițiile azere din mai multe regiuni, în timpul nopții și dimineții.

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus a depășit, la nivel global, 40 de milioane

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus a depășit, la nivel global, 40 de milioane, arată un bilanț proaspăt al universității americane Johns Hopkins. Numărul deceselor confirmate în lume printre bolnavii de COVID-19 este de peste 1,1 milioane, dare se crede că, în realitate, este mult mai mare. În Europa, unde există peste 250 de mii de decese confirmate, autoritățile din tot mai multe țări și orașe au înăsprit restricțiile pentru a încetini răspândirea infecției. În ultima săptămână, numărul cazurilor de infectare confirmate în țările europene a înregistrat o creștere de 44%. Autoritățile poloneze au anunțat că transformă în spital stadionul național de la Varșovia. Austria, a interzis adunarea a mai mult de șase oameni în interior și a mai mult de 12 în aer liber. Belgia a închis barurile și restaurantele pentru o lună și a introdus interdicție de circulație pe timpul nopții.

Alegeri prezidențiale: se înmulțesc acuzațiile de utilizare abuzivă a mijloacelor administrative

Campanie electorală la Chișinău în favoarea candidaturii președintelui Igor Dodon, octombrie 2020.

La sfârșitul săptămânii trecute s-au înmulțit plângerile împotriva președintelui Igor Dodon și a Partidului Socialiștilor, care ar utiliza resurse administrative sau metode de campanie la limita legalului în sprijinul candidaturii lui Dodon în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie.

Președintele Igor Dodon candidează ca independent, susținut de PSRM.

PAS a criticat utilizarea resurselor administrative. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a scris pe pagina sa de Facebook că la piața din Hâncești au fost distribuite șepci cu steluțe, însemne ale PSRM, iar vânzătorii ar fi au fost obligați să poarte scurte cu inscripția „Un președinte responsabil”. Echipa de campanie a președintelui a declarat că nu are nimic de a face cu această acțiune, care oricum nu este ilegală.

Tot duminică, fostul primat general al Chișinăului și candidat la prezidențiale din partea Blocului electoral UNIREA, Dorin Chirtoacă, a depus o sesizare la CEC în care denunță încălcarea legislației de către Igor Dodon, înregistrat în cursa electorală în calitate de candidat independent, dar susținut de PSRM. Dorin Chirtoacă susține că „Dodon și PSRM încalcă legea”, prin faptul că pe sediul Partidului Socialiștilor se face reclama electorală pentru Igor Dodon, ceea ce ar încălca o circulara CEC din 15 septembrie, care precizează că partidele politice nu sunt concurenți electorali și nu pot face campanie electorală pentru un candidat.

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi infectată cu noul coronavirus

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi (foto arhivă 2019)

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a fost confirmată pozitiv cu noul tip de coronavirus, a anunțat luni, 19 octombrie, Secretariatul Parlamentului.

Președintele Parlamentului se urmează tratamentul la domiciliu, sub monitorizarea medicului de familie. În utlimele luni, mai mulți deputați și angajați ai Parlamentului au fost confirmați pozitiv la COVID-19.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG