Linkuri accesibilitate

Ştiri

Un anchetator rus absolvit de acuzațiile că ar fi provocat moartea avocatului Serghei Magnițki care a dezvăluit corupția din Ministerul de interne de la Moscova

Procurorii ruşi l-au dezvinovăţit de moartea avocatului Serghei Magnitki pe şeful echipei de investigaţii asupra acestui caz. Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului cred că Oleg Silcenko, şeful echipei de investigaţii al Ministerului rus de interne este răspunzător de moartea în detenţie, la 37 de ani a avocatului care a dat publicităţii mai multe afaceri mari de corupţie din Ministerul de Interne, intr-o fraudă de 230 de milioane de dolari. Serghei Magniţki a murit în detenţie după 11 luni, iar familia, avocaţii săi şi importante organizaţii pentru apărarea drepturilor omului din Rusia şi din străinatate consideră că moartea s-a datorat tratamentelor la care a fost supus în detenţie şi neadministrării medicamentelor şi tratamentului necesar.

Vezi ultimele știri ale zilei

Proteste la Minsk în ziua scadentă a ultimatumului acordat de opoziție lui Alexandr Lukașenka

Marș de protest anti-Lukașenka în Minsk, 25 octombrie 2020

Protestatarii belaruși au inundat din nou străzile Minsk-ului, duminică, ultima zi a unui ultimatum acordat lui Aleksandr Lukașenka pentru a demisiona, înainte de lansarea unor acțiuni de nesupunere civică. Imagini filmate de trecători și difuzate de presa locală înfățișează însă și o coloană de autobuze care transportă polițiști și bariere metalice spre centrul orașului. Mai multe stații de metrou din centrul capitalei belaruse au fost închise. Cu două săptămâni în urmă, lidera de opoziție exilată în Lituania, Svetlana Tihanovskaia a spus că Lukașenka trebuie să demisioneze până pe 25 octombrie și să elibereze deținuții politici arestați în ultimele două luni și jumătate de proteste, sau opoziția va lansa o grevă amplă la scară națională. În vârstă de 38 de ani, Tihanovskaia spune că ea este adevărata învingătoare a alegerilor prezidențiale din 9 august, pe care Lukașenka le-ar fi fraudat. Uniunea Europeană și Statele Unite nu-l mai recunosc pe Lukașenka drept președinte. Sâmbătă, secretarul de stat american Mike Pompeo a discutat la telefon cu Lukașenka, reafirmând sprijinul american pentru „aspirațiile democratice ale poporului din Belarus” și cerându-i eliberarea deplină a unui consultant politic cu dublă cetățenie americană și belarusă, Vitali Șkliarov.

În Ucraina au loc alegeri locale, în urma unei reforme care descentralizează puterea

Alegătorii din Ucraina participă, duminică, la alegeri locale, în urma unei reforme care descentralizează puterea. Scrutinul marchează un moment de cotitură în istoria recentă a Ucrainei, noile autorități locale urmând să primească mai multă independență financiară și politică față de guvernul central, după trei decenii în care structura administrativă moștenită de la Uniunea Sovietică a rămas în mare parte intactă. Alegerile mai sunt văzute drept un test important pentru președintele Volodimir Zelenski și pentru partidul său, Servitorul Poporului. La un an și jumătate după ce a fost ales cu o majoritate covârșitoare în urma promisiunilor să oprească războiul din Donbas, să modernizeze economia și să combată corupția, popularitatea lui Zelenski a scăzut sub 50%. Sondajele de opinie sugerează că partidul pro-prezidențial ar putea obține 17% la votul politic de la locale, față de cele 54% obținute la parlamentarele din iulie 2019.

Donald Trump a votat de timpuriu, în Florida

În alegerile prezidențiale americane, președintele republican Donald Trump a votat de timpuriu, în Florida, pe 24 octombrie, pornind într-un tur de forță prin câteva state indecise în încercarea de a recupera din diferența care-l desparte de rivalul său democrat Joe Biden. Trump este unul din cei aproape 55 de milioane de alegători care au votat de timpuriu, inclusiv prin poștă, din cauza pandemiei de coronavirus. Experții anticipează o prezență deosebit de ridicată la vot, de 150 de milioane, reprezentând 65% din alegătorii eligibili. În New York, stat cu o predilecție solidă pentru democrați, alegătorii au așteptat la coadă ore în șir pentru a vota, sâmbătă, prima zi în care s-au deschis aici secțiile de votare, repetându-se situația din alte state, unde votarea timpurie a început mai devreme. Democrații cred că prezența ridicată le sporește șansele să câștige atât Casa Albă, cât și alegerile pentru Congres, iar republicanii speră că alegătorii lor vor veni masiv la urne în ziua alegerilor, pe 3 noiembrie.

Mike Pompeo i-a cerut lui Alexandr Lukașenka eliberarea unui consultant politic cu dublă cetățenie

Secretarul american de stat Mike Pompeo

Secretarul de stat american Mike Pompeo a discutat la telefon cu Alexandr Lukașenka înainte de expirarea unui ultimatum dat liderului autoritar de opoziția de la Minsk, care îi cere demisia la proteste naționale de două luni și jumătate. Departamentul de Stat a spus Europei Libere, pe 24 octombrie, că Pompeo a reafirmat sprijinul american pentru „aspirațiile democratice ale poporului din Belarus” și i-a cerut lui Lukașenka eliberarea deplină a unui consultant politic cu dublă cetățenie americană și belarusă, Vitali Șkliarov. Statele Unite și Uniunea Europeană au refuzat să recunoască victoria lui Lukașenka la alegerile prezidențiale belaruse din 9 august. Opoziția belarusă l-a amenințat cu intensificarea protestelor, dacă nu cedează puterea până pw 25 octombrie.

ONU: În ianuarie 2021 poate intra în vigoare un tratat internațional pentru interzicerea armelor nucleare

Un tratat internațional pentru interzicerea armelor nucleare a fost ratificat de a 50-a țară a lumii, făcând posibilă intrarea lui în vigoare așteptată la sfârșitul lunii ianuarie. Un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU a făcut anunțul sâmbătă, după ce tratatul a fost ratificat și de Honduras. Peter Maurer, președintele Comitetului Internațional de Cruce Roșie, a spus că aceasta este o „victorie pentru umanitate”. Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare, laureata din 2017 a premiului Nobel pentru pace, a spus că acest moment este așteptat de 75 de ani, „de la atacurile oribile de la Hiroshima și Nagasaki”. Tratatul pentru Interzicerea Armelor Nucleare a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU în iulie 2017 cu votul a 122 de țări, dar nu a fost semnat de un grup de țări care posedă arme atomice, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Franța, China și Rusia.

Franța a expulzat la Sarajevo familia unei adolescente musulmane din Bosnia

Ministrul francez de interne, Gerald Darmanin

Franța a expulzat la Sarajevo familia unei adolescente musulmane din Bosnia, inclusiv părinții și trei frați, care i-au ras părul de pe cap tinerei de 17 ani și au bătut-o din cauză că aceasta dorea să se căsătorească cu un creștin de etnie sârbă. Ministrul de interne, Gerald Darmanin, a spus că expulzarea este consecința unui „comportament inacceptabil” de care a dat dovadă familia, în luna august. Un tribunal din orașul estic Besancon, unde locuiau expulzații, i-a condamnat pentru violență față de o persoană minoră, iar un unchi și o mătușă ai tinerei au primit pedepse cu închisoarea. Tânăra a rămas în grija serviciilor sociale franceze. Poliția de frontieră bosniacă a confirmat pentru Europe Liberă că familia ei a ajuns pe aeroportul din Sarajevo, pe 23 octombrie, cu un zbor special.

În România pot fi introduse restricții de circulație nocturnă în marile orașe

Prim ministrul României Ludovic Orban

Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă, că s-ar putea lua în considerare introducerea de restricții de circulație pe timp de noapte, în marile orașe, în scopul limitării răspândirii epidemiei de SARS-CoV-2, potrivit Agerpres.

În campania pentru alegerile parlamentare vor fi impuse măsuri „aceleaşi măsuri ca în campania pentru locale”, a mai spus premierul.

Sâmbătă s-au înregistrat aproape 5000 de noi cazuri de infectare cu Covid, fiind a treia zi consecutiv cu astfel de cifre. A crescut și numărul pacienților internați la Terapie Intensivă.

Mai multe amănunte AICI.

R. Moldova trece de 71 de mii de cazuri confirmate de coronavirus

Imagine generică

Încă 833 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 14 decese printre persoanele bolnave au fost confirmate în R. Moldova, sâmbătă. Datele Ministerului Sănătății arată că a fost confirmată pozitiv cu COVID-19 fiecare a patra persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a depășit 71 089 de mii, inclusiv peste 17 700 de cazuri active și peste 850 de bolnavi în stare gravă. Numărul deceselor confirmate a ajuns la 1 669.

Iurie Leancă și Ion Hadârcă încearcă să obțină un mandat de senator în Parlamentul României, din partea județului Iași

Iurie Leancă și Victor Ponta, liderul Pro România, se află în relații apropiate de mai mulți ani

Fostul premier moldovean Iurie Leancă și fostul deputat moldovean Ion Hadârcă vor candida la apropiatele alegerile parlamentare din România pentru locuri în Senat, în circumscripția din județul Iași, pe listele partidului Pro România al fostului premier român Victor Ponta. Anunțul a fost făcut de Pro România pe Facebook. Foștii politicieni de la Chișinău conduc lista celor șapte candidați pentru Senat din partea Pro România în județul Iași, înregistrată deja la biroul electoral județean, Leancă fiind pe primul loc, iar Hadârcă pe al doilea. Premier moldovean în perioada 2013 – 2014, Leancă a stabilit o relație apropiată cu Ponta, care conducea pe atunci guvernul de la București și Partidul Social Democrat. Mai mulți politicieni de la Chișinău au devenit deputați în parlamentul României în ultimii ani, fiind aleși de regulă în circumscripția pentru diaspora, care cuprinde și R. Moldova. Anul trecut, Iașiul a devenit al doilea oraș ca număr al populației din România, autoritățile locale spunând că acest lucru se datorează în mare parte unui aflux de zeci de mii de cetățeni moldoveni care dețin și cetățenia română și devin rezidenți. Aceștia se stabilesc cu traiul la Iași sau își cumpără numai locuințe ca măsură de siguranță.

Kârgâzstanul va organiza alegeri prezidențiale anticipate pe data de 10 ianuarie

Demonstrații la Bishkek

Kârgâzstanul a anunțat că va organiza alegeri prezidențiale anticipate pe data de 10 ianuarie în urma recentelor tulburări soldate cu răsturnarea guvernului și demisia președintelui Sooronbai Jeenbekov. Decizia a fost luată la ședința de sâmbătă a Comisiei Electorale Centrale de la Bishkek. Criza politică din țara Asiei Centrale a izbucnit în urma alegerilor parlamentare de pe 4 octombrie, când mii de oameni au ieșit în stradă la proteste haotice și violente, spunând că victoria revendicată de partide apropiate fostului președinte Jeenbekov a fost obținută prin cumpărare de voturi. Comisia Electorală Centrală a anulat rezultatele scrutinului, iar zece zile de haos postelectoral au dus la instalarea unui nou guvern în frunte cu naționalistul Sadîr Japarov. Fost deputat care a făcut închisoare pe baza acuzațiilor de răpire a unui rival politic, Japarov a preluat și interimatul funcției de președinte, declarând că planifică să candideze la alegerile anticipate, dacă va fi amendată constituția pentru înlăturarea unui impediment legislativ.

Președintele polonez Andrzej Duda, infectat cu coronavirus după ce a vizitat un spital de campanie

Președintele polonez Andrzej în vizită la Kiev. 12 octombrie 2020

Președintele polonez Andrzej Duda a făcut COVID-19. Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt, adăugând că politicianul conservator, în vârstă de 48 de ani, se simte bine și se află în izolare. Infectarea lui Duda are loc într-un moment în care Polonia se confruntă cu un număr mare de cazuri noi de infectare și de decese printre cei infectați, după ce țara reușise să stăpânească pandemia în timpul primăverii. Numărul mare de cazuri noi pune presiune pe sistemul medical, iar medicii spun că este în creștere numărul deceselor printre pacienții cu alte maladii rămași fără suficientă atenție. Guvernul încearcă să amenajeze spitale de campanie, dar nu este limpede dacă va găsi suficienți medici. Președintele Duda a fost testat pozitiv după ce a vizitat, pe 23 octombrie, un asemenea spital construit pe stadionul național din Varșovia.

Numărul de cazuri noi cu COVID-19 crește vertiginos în Europa și SUA

Imagine generică

Numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19, cel al internărilor și deceselor își continuă creșterea vertiginoasă în Europa și Statele Unite, șeful Organizației Mondiale a Sănătății avertizând că țările din emisfera nordică se află într-un „punct critic”. „Următoarele câteva luni vor fi foarte dificile, iar unele țări se află pe o traiectorie periculoasă”, a mai spus Tedros Adhanom Ghebreyesus. Numărul de infecții zilnice noi aproape s-a dublat în ultimele zece zile în Europa, depășind 200 de mii, în timp ce în Statele Unite numărul de infecții zilnice noi oscilează în jurul a 63 de mii. Guvernele europene încearcă să evite restricții generale similare cu cele din timpul primăverii, dar reintroduc restricții limitate pentru a reduce răspândirea virusului.

Fracțiunile rivale din Libia au semnat un acord pentru încetarea imediată și permanentă a focului

Reuniunea de la Geneva

Fracțiunile rivale din Libia au semnat un acord pentru încetarea imediată și permanentă a focului în încercarea de a pune capăt haosului și vărsărilor de sânge care durează de aproape un deceniu în țara din nordul Africii. Mediată de Națiunile Unite, înțelegerea între liderii militari ai guvernului acordului național de la Tripoli, care se bucură de recunoaștere internațională (GNA) și cei ai Armatei Naționale Libiene (LNA), în frunte cu generalul Khalifa Haftar, a fost semnată după cinci zile de convorbiri, la Geneva. Luna viitoare, în Tunisia, urmează convorbiri politice cu scopul găsirii unui sistem comun de guvernare și pregătirii de alegeri. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că armistițiul reprezintă „un pas fundamental către pace și stabilitate”, dar a spus că mai este nevoie de multă muncă. Libia este măcinată de violențe încă de la răsturnarea de la putere, în 2011, a liderului său autoritar Muammar Gaddafi în urma unei revolte sprijinite de NATO. În timp ce guvernul acordului național având Turcia printre principalii aliați controlează capitala Tripoli și regiunile învecinate, forțele generalului Haftar conduc partea estică a țării, cu cartierul general la Benghazi, având sprijinul Rusiei și Arabiei Saudite.

O expoziție de fotografie cu imagini ale medicilor din prima linie a fost vandalizată la Chișinău

Afișe la Bălți

O expoziție de fotografie cu imagini ale medicilor din prima linie a luptei contra noului coronavirus a fost vandalizată la Chișinău, dar autoritățile municipale au promis, sâmbătă, o anchetă, relatează TV8. Amplasată în aer liber, la intrarea în Parcul „Valea Trandafirilor”, expoziția „Prinși în ungher” a lui Alex Iordache este dedicată medicilor de la Institutul de Medicină Urgentă care au fost fotografiați imediat după încheierea unor ture istovitoare. Pe 22 octombrie, mai multe fotografii au fost vopsite în negru cu spray. „Aceste acțiuni urmează a fi investigate de poliție, iar persoanele vinovate vor fi trase la răspundere”, se spune într-un comunicat al primăriei capitalei. Mii de angajați din sistemul medical au fost infectați în lupta cu COVID-19, iar cel puțin 46 au murit.

Ministerul Sănătății a inclus Ciprul, Germania, Grecia în „zona roșie” cu risc de transmitere a noului coronavirus

O ambulanță la Bălți

Ministerul Sănătății a inclus Ciprul, Germania, Grecia și alte patru țări în „zona roșie” cu risc sporit de transmitere a noului coronavirus, așa încât cei care vin în R. Moldova din aceste țări, începând cu 26 octombrie, trebuie să intre în autoizolare pentru două săptămâni. Celelalte membre noi ale „zonei roșii” sunt Azerbaidjanul, Bulgaria, Finlanda, Kârgâzstanul, Letonia și Liechtensteinul. Lista moldoveană conține actualmente 67 de țări cu risc sporit de răspândire a infecției de COVID-19, inclusiv majoritatea țărilor europene, unde numărul cazurilor noi de infectare a crescut vertiginos. Lista este actualizată o dată la două săptămâni, în ziua de vineri, și intră în vigoare din ziua de luni a săptămânii următoare.

Ruxanda Glavan, a patra deputată care părăsește formațiunea Pro Moldova a lui Andrian Candu

Ruxanda Glavan, fostă ministru de externe

Deputata Ruxanda Glavan a anunțat că părăsește Pro Moldova, ridicând la patru numărul celor care au ieșit din formațiunea lui Andrian Candu. Startul plecărilor a fost dat, vineri, de secretarul general al partidului, deputatul Sergiu Sîrbu, care a mai fost urmat de Grigore Repesciuc și Eleonora Graur. Cei patru au spus că vor să fie deputați neafiliați, însă nu au explicat motivele. Plecarea lor din Pro Moldova are loc pe fundalul dezbaterilor din partid despre candidatul care ar trebui susținut la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Sîrbu a spus, înainte de plecarea sa, că o va susține pe candidata Partidului Șor, Violeta Ivanov. Glavan a spus că ea va continua să lupte pentru înfrângerea președintelui Igor Dodon. Liderul formațiunii, Andrian Candu, nu a putut candida după ce Comisia Electorală Centrală a descoperit nereguli în listele sale de semnături de sprijin. Comentând plecarea celor patru deputați, Candu a repetat că și obiectivul său este înfrângerea președintelui Dodon. El a mai spus că Pro Moldova este un partid tânăr și că este posibil să piardă alți membri. Formațiunea a fost creată de un grup de deputați care au plecat din conducerea Partidului Democrat, în februarie 2020.

Secretarul de stat american s-a întâlnit separat cu miniștrii de externe ai Armeniei și Azerbaidjanului

Secretarul de stat american Mike Pompeo împreună cu ministru de externe azer Ceyhun Bayramov. Washington, 23 octombrie 2020

În conflictul din Nagorno-Karabah, au avut loc noi ciocniri între forțele azere și cele ale etnicilor armeni, sâmbătă dimineață, la o zi după ce secretarul de stat american Mike Pompeo s-a întâlnit, la Washington, cu miniștrii de externe ai Armeniei și Azerbaidjanului pentru a căuta căi de ieșire din criză. La întâlnirile sale separate cu ministrul azer Ceihun Bairamov și cel armean Zohrab Mnațakanian, Pompeo a vorbit despre nevoia ca părțile să înceapă negocieri de substanță sub auspiciile Grupului de la Minsk al OSCE, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Morgan Ortagus. Grupul de la Minsk, creat la începutul anilor 1990 pentru găsirea unei soluții în conflictul armeano-azer, este compus din Statele Unite, Franța și Rusia. La convorbirile de la Washington, ministrul de externe armean a respins ideea ca Turcia să joace vreun rol de garantare a securității în regiune, sunând că, fiind principala aliată a Azerbaidjanului, Turcia este și „parte a problemei”. Ministrul de externe azer a spus că țara sa este gata să înceapă imediat negocieri, dar a insistat că Armenia trebuie să pună capăt „ocupației” din Nagorno-Karabah, regiune de pe teritoriul Azerbaidjanului populată preponderent de etnici armeni.

Președintele PPE, Donald Tusk, l-a criticat pe premierul ungar pentru că ar promova o „democrație degenerată”

Donald Tusk, președintele PPE. Zagreb, 20 noiembrie 2019

Președintele Partidului Popular European, polonezul Donald Tusk, l-a criticat aspru pe premierul Ungariei, Viktor Orban, spunând că viziunea „democrației neliberale” promovată de acesta duce în realitate la crearea unei „democrații degenerate”. Fost președinte al Consiliului European, Tusk a făcut acest comentariu într-un interviu acordat Europei Libere. De peste un an și jumătate, partidul Fidesz al naționalistului Orban a fost suspendat parțial din calitatea sa de membru al Partidului Popular European, din cauza încălcării statului de drept în Ungaria și atacurilor împotriva Comisiei Europene. Tusk a spus în interviu că observă tendințe asemănătoare și în propria țară, Polonia. Politicianul al cărui partid este cel mai mare din Parlamentul European a mai lăudat mișcarea pașnică de protest din Republica Belarus. Tusk și-a exprimat încrederea că opoziția belarusă va câștiga lupta cu Alexandr Lukașenka, căruia i se cere în stradă să plece de la putere de două luni și jumătate, la proteste declanșate în urma controversatelor alegeri prezidențiale din 9 august.

Eurobarometru: România, printre cele mai mulțumite țări de măsurile anti-COVID luate de UE

Conform noului Eurobarometru standard publicat vineri, România se află în topul statelor membre, după Irlanda (71%), dar la egalitate cu Ungaria și Polonia, în ceea ce privește procentul respondenților mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (60%), comparativ cu media europeană de 45%. Mai multe informații AICI

Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor: Evoluția Covid-19 provoacă o „îngrijorare profundă”

Evoluția pandemiei de Covid-19 provoacă acum o „îngrijorare profundă” în 23 de state europene, printre care și în România, a anunțat vineri Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor, care solicită „acțiune imediată”, informează site-ul Hotnews.ro, citând AFP. Este vorba de Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Franța, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia și Regatul Unit.

Aceste țări au fost catalogate ca provocând ”îngrijorare profundă” din cauză că ratele de pozitivare sunt egale sau mai mari de 3%, precum și din cauza ratelor mari de infectare în cazul persoanelor vârstnice sau și ratele de mortalitate.

„Noua evoluție a epidemiei în țările europene „pune o problemă majoră de sănătate publică, majoritatea țărilor având o situație epidemiologică foarte îngrijorătoare”, a comentat șefa Centrului cu sediul la Stockholm, Andrea Ammon, într-un comunicat al ECDC, potrivit AFP.

COVID-19 în R. Moldova: 688 de noi cazuri

Alte 688 de cazuri noi de infectare cu virusul COVID-19 au fost confirmate vineri în Republica Moldova. Din numărul total, cinci cazuri sunt de import din Turcia, Italia și Irlanda.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 70.256 de cazuri. Din numărul total, 44 sunt lucrători medicali.

813 pacienți sunt în stare gravă. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate înca 14 noi decese provocate de COVID-19. Bilanțul total a ajuns la 1655 de decese.

Premierul Kîrgîzstanului susține că evoluțiile din țara sa nu vor avea impact asupra relațiilor cu Rusia

Nou-numitul ministru al afacerilor externe al Kîrgîzstanului, Ruslan Kazakbaev, spune că recenta răsturnare politică din țara sa care l-a determinat pe președinte să demisioneze nu va avea impact asupra relațiilor cu Rusia, considerat de el „partenerul și aliatul nostru major”.

Vorbind vineri la Moscova după ce a purtat discuții cu omologul său rus, Serghei Lavrov, Kazakbaev a declarat reporterilor că noul guvern va continua să „susțină contacte strânse la toate nivelurile și să consolideze dialogul politic” cu Rusia.

Kazakbaev a declarat că eforturile de eradicare a corupției în rândul oficialilor din Kîrgîzstan reprezintă una dintre sarcinile principale ale noului guvern, adăugând că cei suspectați că au luat mită vor fi eliminați.

Evoluțiile dramatice din Kîrgîzstan, care au urmat alegerilor parlamentare anulate, au fost atent urmărite de Rusia, care are o bază militară în fosta republică sovietică.

Lavrov a spus că el și Kazakbaev au discutat „toate aspectele cooperării noastre bilaterale” și „ne-am confirmat disponibilitatea de a susține dialogul politic, aprofundarea și consolidarea cooperării noastre comerciale și economice bilaterale și extinderea colaborării interregionale”.

Noi alegeri parlamentare și prezidențiale se așteaptă să aibă loc la începutul anului 2021.

Președintele rus Vladimir Putin, pe 22 octombrie, a numit „regretabile” evoluțiile din Kîrgîzstan, adăugând că Rusia a făcut „mult” pentru a menține Kîrgîzstanul stabil, referindu-se la sute de milioane de dolari investiți în țară și la angajarea lucrătorilor migranți kîrgîzi în Rusia.

Igor Dodon spune că nu crede în „Maidan”-uri fără susținerea geopolitică a marilor jucători

Președintele Moldovei Igor Dodon, care candidează pentru un nou mandate de președinte a declarat în cadrul emisiunii sale „Președintele răspunde” că nu crede în Maidan-uri fără susținerea geopolitică a marilor jucători. Legat de afirmația recentă șefului serviciului de spionaj al Rusiei, Serghei Narîșkin, că SUA că ar pregăti o revoluție „colorată” în Republica Moldova în cazul unei victorii a președintelui pro-rus Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, Igor Dodon a spus că nu crede în această posibilitate.

„Eu mari jucători îi consider pe Rusia, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii. Eu nu cred că Rusia are vreun interes să destabilizeze situația în Republica Moldova. Eu sunt ferm convins că Bruxelles-ul, Uniunea Europeană, nu-și dorește destabilizare în Republica Moldova și crearea unei situații de haos aici, la frontiera cu UE. Pentru că destabilizarea este o problemă și pentru UE. În ceea ce ține de Statele Unite ale Americii, eu am un dialog foarte bun și des cu domnul Hogan (ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan, n.r.). Eu nu cred că Statele Unite ale Americii, la această etapă, ar fi interesate în destabilizare”, a declarat Igor Dodon , citat de agenția IPN.

Igor Dodon a făcut apel către partenerii externi, chiar dacă au dispute între ei, să nu se implice în treburile interne ale Republicii Moldova și să-și găsească – cităm - „alt teren de joc”.

Igor Dodon a mai spus că există suficiente pârghii și organele de forță sunt pregătite să asigure ordinea publică, liniștea și pacea. Igor Dodon a afirmat că este gata să recunoască rezultatele alegerilor, oricare ar fi acestea și nu are de gând să scoată lumea în stradă, în eventualitatea în care nu va fi câștigătorul scrutinului.

Deputatul Sergiu Sîrbu a părăsit grupul parlamentar „Pro Moldova”

Deputatul Sergiu Sîrbu

Deputatul Sergiu Sîrbu a declarat că a părăsit grupul parlamentar „Pro Moldova” și că va continua colaborarea cu fracțiunea, dar din calitatea de deputat neafiliat. Anunțul a fost făcut pe rețelele sociale, informează site-urile de știri moldovenești.

„Motivele sunt atât de ordin personal, cât și profesional, dar asta acum mai puțin contează. Le mulțumesc colegilor pentru înțelegere, susținere și colaborare frumoasă. La sigur vom avea încă multe ocazii să facem lucruri bune pentru țară”, a scris Sîrbu pe pagina sa de Facebook.

Și deputata Eleonora Graur a anunțat vineri că părăsește rândurile grupului parlamentar Pro-Moldova. Ca și Sergiu Sîrbu și Eleonora Graur a anunțat că va rămâne ca independentă în Parlament, informează site-urile de știri din R. Moldova.

Deputata consideră că liderul partidului, Andrian Candu ar fi „ostatecul acestei situații jenante”, care nu poate reforma partidul așa cum și-ar fi dorit inițial. Al treilea deputat al acestui partid care a părăsit partidul vineri este Grigore Repeșciuc. Și acesta a anunțat că va ramâne ca neafiliat în parlament.

În R. Moldova, pandemia a produs cel mai profund declin economic din ultimii 20 de ani

Pandemia de Covid 19 a lovit puternic în economia națională, în al doilea trimestru al anului 2020 estimându-se cel mai profund declin economic din ultimii 20 de ani. Declarația a fost făcută vineri 23 octombrie de ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Răilean, în cadrul Forumului internațional de investiții „Invest Găgăuzia 2020”., informează site-ul Newsmaker.md

Potrivit ministrului autoritățile estimează o scădere cu 14% a Produsului Intern Brut, față de al doilea trimestru al anului 2019.

Ministrul a menționat că economia Republicii Moldova suferă nu doar din cauza factorilor interni, ci și din cauza perturbării activității economice la nivel regional.

Sergiu Răilean spus că investițiile străine sunt esențiale pentru Republica Moldova și și-a exprimat speranța că, în pofida crizei mondiale, Moldova va rămâne o destinație atractivă pentru investiții, ca urmare a reformelor și politicilor guvernamentale puse în aplicare în ultimii ani în diferite sectoare ale economiei naționale.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG