Luni
Incepe o nouă săptămână. Aparent, agenda mea pare a fi una suprasolicitată. Multe întâlniri, participări la evenimente şi emisiuni televizate. Pe de altă parte, am şi un refugiu: o cercetare axată pe identificarea riscurilor şi a beneficiilor Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Dar, şi câteva rapoarte pe care trebuie să le finalizez în aceasta săptămână.
Ziua a trecut rapid. Nu am reuşit numai două lucruri. Să trec pe la IDIS să semnez câteva acte şi să le mulţumesc vecinilor noştri de la Departamentul Situaţii Excepţionale pentru că au dat curs invitaţiei profesorilor de la Liceul Mircea Eliade de a realiza o instruire pentru micuţii de acolo.
„Bună dimineața, Moldova!” - un jurnal săptămînal consemnat de Viorel Chivriga
Am analizat rezultatele unui sondaj. Barometrul Opiniei Publice arată că 39% dintre alegătorii din Chisinau ar vota cu Dorin Chirtoacă, iar Igor Dodon ar obţine 26% din sufragii. Alte voturi ar merge la Valentina Buliga – 4% şi Maia Laguta – 1%. Deşi Victor Bodiu s-a retras din competiţia electorală, 2% din respondenţi au spus că vor vota pentru acesta. Mihai Godea, care a intrat în cursa aproape concomitent cu Dorin Chirtoacă, nici nu este luat în calcul de BOR. Cota indecişilor este de 24%, cu 2% mai putin decit ii revine lui Dodon. Asta inseamna, ca marea batalie se va da pentru cucerirea voturilor, care apartin indecisilor.
Celălalt sondaj de opinie, al laboratorului de cercetări ştiinţifice „Sociologia Politicii” arată, din contra, că 45,8% dintre alegătorii municipiului Chişinău ar vota pentru Igor Dodon, iar 43,1% pentru Dorin Chirtoacă. Pentru candidatul PDM, Valentina Buliga, ar vota 4,7% dintre respondenţi, iar pentru independentul Mihai Godea – 1,8%.
Sesizez, cu putin sarcasm, ca rezultatele testelor sociologice sunt inedite şi democratice. Ministerul Finanţelor ar putea să cheltuiască mai puţin timp şi bani pentru crearea Loteriei Naţionale a Moldovei, dacă ar ceda sociologilor organizarea jocurilor de noroc pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Marti
Chisinaul, observ ca a devenit un şantier. Să mai spună cineva, că hărnicia moldovenilor este un mit?! În ultimele zile, cei de la întreprinderile municipale s-au apucat zelos de lucru. Sunt ca nişte albinuţe dintr-o familie, care au cunoscut din plin cei aceia foame în perioada de iarnă a anului. Se astupă în grabă gropile şi şanţurile de pe străzile oraşului. Asta, fără a fi numărate ca în anul trecut şi fără a fi marcate cu vopsea. Din belşug se pompează apă în apartamentele orăşenilor şi sunt verificate minuţios fintinile celor de la Apă-canal. Mai sunt tăiaţi şi plopii, care şi-au făcut datoria, inundând străzile oraşului cu puf şi care spre bucuria multora, nu au dovedit să încerce tăria automobilelor chişinăuienilor.
Deşi, cei mai ranchiunoşi dintre noi la fiecare ocazie se grăbesc să afirme că după alegeri ardoarea de muncă se evaporă, este evident, că, în fine, campania electorală are şi părţile ei pozitive. Am auzit cum cineva spunea drumarilor că după 5 iunie sunt şi alte remedii pentru a stimula activitatea serviciilor municipale.
Unul ar fi invitarea în R. Moldova a Papei de la Roma şi trecerea cortegiului pe strada Munceşti. Apoi, cazarea acestuia în partea veche a oraşului, unde nu se văd semafoarele din cauza pufului şi organizarea unor vizite de lucru şi a slujbelor în satele din suburbia Chişinăului.
Deocamdată, până pe 5 iunie, viaţa continue şi trenul orăşenesc al vieţii se va mişca lent peste gropi şi dâmburi pentru a lua o pauză scurta, ca să coborâm grijuliu cu toţii la urnele de vot.
Miercuri
Am primit un mesaj de peste ocean din care am aflat că secretarul de stat din Carolina de Nord, dna Ellain Marshall va veni în luna iunie la Chişinău. Va avea loc o reuniune bilaterală RM-CN. Câteva luni în urmă, programul „Lumea Deschisă” mi-a oferit posibilitatea de a vizita SUA, dar şi de a cunoaşte o mulţime de oameni extraordinari, deschişi, cu experienţe profesionale unicale. Una din aceste persoane este dna Marshall, o mare susţinătoare a Republicii Moldova. Organizatorii şi-au depus străduinţa de a ne ajuta să cunoaştem mai bine America, propunând o agendă complexă cu vizitarea mai multor instituţii şi organizarea unor întâlniri cu persoane cheie, reprezentanţi a-i mai multor entităţi publice şi private din Carolina de Nord şi Washington. Primele întâlniri, dar şi discuţii, care au avut loc în Biblioteca Congresului SUA cu Dna Ambasador Mary C. Pendleton, Dnul Ambasador Igor Munteanu, şi Vlad Spânu, preşedintele Fundaţiei Moldova ne-au ajutat să vedem mai clar care sunt perspectivele în dezvoltarea relaţiilor moldo-americane, în special oportunităţile existente legate de dinamizarea cooperării economice, colaborarea în domeniul social şi politic. Foarte utile pentru mine şi colegii mei au fost informaţiile legate de programele de asistenţă a SUA pentru R. Moldova.
În Raleigh, Carolina de Nord am avut ocazia de a cunoaşte moldovenii din diasporă. Nu pot să nu remarc ospitalitatea acestor oameni fenomenali, dar şi alte calităţi deosebite pe care le-am sesizat în fiecare zi de aflare a mea în Carolina de Nord. Cu mulţi din ei, Valeriu şi Natalia Dolganiuc, Lora si Alexandru Sinigur, Semion Cerchez, comunic de câte ori am posibilitate. În acelaşi timp, destul de utile pentru mine au fost vizitele la diferite instituţii publice şi private din acest stat, Oficiul Secretarului de Stat pentru Carolina de Nord, Departamentul de Agricultură și Serviciile consumatorului din Carolina de Nord, Camera Reprezentanților pentru Carolina de Nord, Centrul de Tehnologii ale micului business, Centrului Micului Business din Carolina de Nord, oficiul Parteneriatului Regiunii Triunghiulare de Cercetare (PRTC), Centrul de Tehnologii și Business din Raleigh, agenţia Dezvoltarea Economică a comitatului Wake (DEDW).
În cadrul acestor vizite am acumulat foarte multă informaţie privitoare la funcţionarea instituţiilor reprezentative din acest stat, programele de dezvoltare a micului business, parteneriatele public-private, activităţile de lobby, sistemul local de producere in agricultura, programele şi instrumentele de susţinere a fermierilor americani, cel de aprovizionare cu inputuri agricole, instrumentele de promovare a comerţului cu produse agricole folosite de statul american, industria turismului rural, etc. Sper, că experienţa acumulată ne va ajuta să promovam reformele în economie şi să cooperam pe diferite dimensiuni.
Joi
Timpul trece rapid. De altfel, într-un ritm similar cu finalizarea evenimentelor organizate de oficialităţi în toate cele trei zile consecutive în care s-a sărbătorit ceva: ultimul sunet în şcolile din Moldova, ziua internaţională a copilului şi Înălţarea Domnului. Am avut o plăcere să constat că toţi candidaţii la funcţia de primar general au calităţi inedite: cunosc economia şi psihologia, iubesc copii şi organizează parade pentru ei în Chişinău, sunt credincioşi şi se roagă pentru sănătatea noastră, practică arte marţiale şi pot apăra formaţiunile din care fac parte, iubesc frumuseţea şi îngrijesc de flori, posedă în desăvârşire portul armelor şi nu le scapă din mâini şi multe altele. Dacă cineva din ei ar întruchipa toate aceste calităţi am avea un candidat ideal la funcţia de primar, un superman sau un batman, care ne-ar scăpa de toate relele.
Dar, până atunci învăţăm de la alţii. În SUA, am avut ocazia de a vizita o comunitate, Holly Springs, care poate fi un exemplu viu pentru primării nostri în ceea ce priveşte dezvoltarea locală. În această localitate, numărul populaţiei a crescut cu ritmuri extraordinare, de la 900 persoane în anii 90 la aproape 30 de mii în anul 2010. Administraţia locală în numai câţiva ani a reuşit să atragă investitori strategici importanţi, printre care o companie din domeniul farmaceutic cu investiţii de miliarde USD. După cum spunea primarul Dick Sears, factorii de bază care au stat la originea acestor schimbări cardinale sunt soluţiile pentru dezvoltarea localităţii găsite de echipa primăriei.
Accentuez, de echipa primăriei şi nu a primarului, dar şi asigurarea siguranţei personale pentru fiecare locuitor, căutarea investitorilor strategici şi oferirea unor facilităţi, dar şi condiţii mai bune decât în alte localităţi, dar şi în alte state pentru realizarea de investiţii. În opinia mea, e o formulă de succes, care poate fi preluată şi de primarii din Republica Moldova.
Vineri
Urmează un weekend de „excepţie”, care va curma bătăliile electorale. Punctul culminant al acestuia va fi sigilarea urnelor de vot şi aşteptarea rezultatelor preliminare a alegerilor locale. Până atunci mai este ceva timp. Sunt prins în activităţi de rutină. Am fost la o dezbatere televizată şi la o şedinţă specială de discuţii a Clubului de Presă cu participarea reprezentantului permanent al FMI în Republica Moldova Tokhir Mirzoev.
Seara am discutat cu rudele şi prietenii mei. Sper, că le pasă de viitorul oraşului nostru şi vor participa unul ca unul la scrutinul de duminică. Până atunci se întorc de peste hotare şi cei mai disciplinaţi alegători, copiii noştri. La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010, ei au parcurs sute de kilometri până la ambasadele de peste hotare, ca să demonstreze că ţin la ţara asta. Mai cred că luni, chişinăuienii, dar şi ceilalţi moldoveni cu zâmbete pe faţă vor spune: „Buna dimineaţa, Moldova!”
*Viorel Chivriga (n. 1965) este directorul departamentului Economie de piaţă funcţională în cadrul IDIS „Viitorul”, co-preşedinte al Coaliţiei pentru Dezvoltarea Economică Rurală (CDER), secretar al Consiliului Civic pe lângă Serviciul Vamal şi membru al Consiliului Consultativ pe lângă Ministerul Economiei.
În 1987 a absolvit Universitatea Agrară din Moldova, iar in anul 1991, doctorantura la aceiaşi instituţie. Între 1991 şi 1993 face studii post-universitare la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti (România). MA in management. Din 1997 activează în cadrul IDIS Viitorul. Calificări cheie: management în afaceri, politici economice, comerţ internaţional şi intern, investiţii, şi agricultură.
