Linkuri accesibilitate

Ştiri

CEC: Legislaţia nu permite comuniştilor să trimită observatori suplimentari la alegerile de duminică

Comisia Electorală Centrală a respins cererea comuniştilor de a li se permite sa trimită mîine la secţiile de votare din Chişinău, pentru alegerile locale, 1500 de observatori suplimentari. Citat de agenţia Moldpres, preşedintele CEC Iurie Ciocan a spus că legislaţia nu permite acest lucru. PCRM afirmă că se teme de o fraudare a alegerilor de către autorităţi.

Vezi ultimele știri ale zilei

Interdicție de circulație pe timpul nopții la Philadelphia după două zile de proteste violente

Ciocniri între protestatari și poliție la Philadelphia, 27 octombrie 2020.

Oraşul american Philadelphia, zguduit de două nopţi de confruntări violente şi jafuri declanşate de moartea unui bărbat de culoare împuşcat de poliţie, a anunţat miercuri o interdicție de circulație pe timpul nopții. Totodată, primarul orașului a spus că va aduce Garda Națională ca să pună capăt jafurilor.

Philadelphia este cel mai mare oraș din statul Pennsylvania, unul din statele indecise care ar putea decide câștigătorul alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

Cu o săptămână până la alegeri, preşedintele republican Donald Trump a subliniat miercuri responsabilitatea primăriei democrate pentru aceste violenţe.

„Ceea ce văd este teribil şi, sincer, primarul sau oricine le permite oamenilor să protesteze şi să jefuiască fără să-i oprească este teribil'', a spus preşedintele în cursul unui miting electoral la Las Vegas.

„Am mai pierdut un negru american” a deplâns, pe de altă parte, contracandidatul democrat Joe Biden incidentul de luni, atrăgând însă atenția că violența și jafurile sunt inacceptabile, indiferent de nedreptatea comisă.

Protestele au izbucnit luni după ce un tânăr negru, de 27 de ani, a fost ucis de poliție în plină zi. Tânărul, înarmat cu un cuțit, refuzase să asculte ordinele poliției dar ulterior familia a precizat că acesta era psihic labil.

Peste 170 de persoane au fost deja reținute și circa 50 de polițiști au fost răniți în ciocnirile violente cu protestatarii. Manifestațiile au început pașnic luni dar au degenerat în violență și jafuri când protestatarii au atacat un centru comercial și mai multe magazine.

Între timp, protestele antirasiale s-au extins la Washington, New York și Portland, statul Oregon.

Ca și în mai, când a fost ucis George Floyd într-o altercație cu poliția, și de această dată protestele pentru egalitatea rasială se îndreaptă împotriva ușurinței cu care poliția recurge la violență în cazurile în care sunt implicate persoane de culoare. Administrația Trump a fost acuzată de opoziția democrată și organizații civice că ar alimenta rasismul latent din societatea americană.

Final: negocierile privind condiționarea fondurilor europene de respectarea domniei legii

Cancelara germană Angela Merkel și premierul ungar Viktor Orban la summitul UE de la Bruxelles, 1 octombrie 2020.

Parlamentari europeni și reprezentanții președinției germane a UE discută din nou joi un acord care va lega accesul la fondurile europene de respectarea principiilor domniei legii, deschizând astfel și calea adoptării bugetului multianual al Uniunii, care include ajutoarele speciale pentru economiile lovite de efectele pandemiei de coronavirus. Un compromis „este fezabil”, au declarat surse diplomatice europene pentru EUObserver.

Inițiativa, de la bun început, s-a lovit de opoziția Poloniei și Ungariei, care se află deja în procesul de monitorizare, din cauza unor încălcări ale valorilor democratice fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi independența justiție.

Totul depinde de măsura în care Germania (în numele guvernelor europene) va accepta stabilirea unui calendar clar al procesului de sancționare a țărilor care nu respectă principiile domniei legii, așa cum cer parlamentarii grupurilor Renew Europe (condus de partidul prezidențial francez) și al Verzilor.

Ucraina: Curtea Constituțională respinge unele prevederi ale legislației anti-corupție

Curtea Constituțională a Ucrainei, Kiev, mai 2019.

Curtea Constituţională din Ucraina a declarat neconstituţională o parte din legislaţia anticorupţie şi consideră că sancţionarea publicării de informaţii false în declaraţiile de avere ale oficialilor este excesivă.

Accesul public liber la declaraţiile de avere ale oficialilor a fost declarat de asemenea ilegal.

Activiştii anticorupţie au spus că decizia este un regres în lupta împotriva corupţiei. Totodată ar putea fi afectate reformele prevăzute de un acord cu Fondul Monetar Internaţional în valoare de cinci miliarde de dolari.

FMI a oprit o parte din bani din cauza îngrijorărilor privind performanţa Ucrainei în combaterea corupţiei şi implementarea reformelor.

Covid-19: Ucraina prelungește starea de urgență, Bulgaria închide școlile/universitățile

Kiev, octombrie 2020.

Guvernul ucrainean a prelungit miercuri până la 31 decembrie starea de urgenţă impusă în luna martie pentru a face faţă epidemiei de COVID-19, a anunţat premierul Denis Şmigal. Ucraina a impus în luna martie măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus, pe care le-a relaxat parţial începând din luna mai pentru a permite redresarea economiei. De atunci este prelungită periodic starea de urgenţă, denumită şi „carantina flexibilă'', procedură prin care pot fi menţinute sau instituite restricţii antiepidemice.

Ucraina, cu circa 40 de milioane de locuitori, a înregistrat până în prezent 363.075 de cazuri de COVID-19, dintre care 6.755 de decese, miercuri fiind confirmate 7.474 de noi îmbolnăviri şi 165 de decese.

Autorităţile bulgare au dispus începând de joi închiderea universităţilor şi a învăţământului secundar, printre alte măsuri antiepidemice luate după mai multe zile cu recorduri succesive de cazuri de COVID-19. Pentru ultimele 24 de ore, Ministerul Sănătăţii bulgar a raportat 2.569 de noi cazuri. Autorităţile avertizează că numărul tot mai mare al pacienţilor spitalizaţi şi de asemenea creşterea numărului cadrelor medicale infectate riscă să provoace un colaps al sistemului sanitar.

Anterior, autorităţile medicale de la Sofia au impus obligativitatea măştii atât în spaţiile publice închise, cât şi în cele deschise.

Franța intră în „lockdown”, Germania în carantină parțială

Cancelara germană Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron anunță noi măsuri drastice de limitare a contactelor sociale, 28 octombrie 2020

Ca urmare a creșterii masive a numărului de noi cazuri de contaminare cu noul coronavirus dar și a deceselor legate de Covid-19, o serie de guverne europene au decis să revină, total sau parțial, la măsura carantinei naționale, așa-numitul „lockdown”.

În Franța se impune carantina națională cu începere de vineri în timp ce Germania va aplica o serie de măsuri drastice de limitarea a contactelor sociale cu începere de luni, 2 noiembrie – evitând pentru moment carantina națională.

„Am decis că trebuie să reintrăm începând de vineri în izolarea care a stopat virusul. Măsura este valabilă pentru întreg teritoriul naţional", a declarat şeful statului într-o alocuţiune televizată. Oamenii vor trebui să rămână în locuinţe cu excepţia cumpărăturilor de bunuri esenţiale, deplasărilor la medic sau orei zilnice de mişcare în aer liber. Pe cât posibil se va lucra de acasă. Pentru a ieși pe stradă va fi nevoie, din nou, de o declarație pe proprie răspundere.

Noul "lockdown" va fi valabil cel puţin până la 1 decembrie. Președintele Macron a precizat însă că dacă în două săptămâni situaţia sanitară se va îmbunătăţi atunci guvernul va evalua posibilitatea de a redeschide anumite magazine considerate neesenţiale.

Franţa a raportat marţi 523 noi decese de noul coronavirus într-o singură zi, cel mai ridicat bilanţ zilnic din aprilie.

În Germania s-a înregistrat un nou număr record de noi infectări miercuri cu Covid-19, și anume aproape 17 mii. Cancelara germană Angela Merkel a convenit miercuri împreună cu premierii landurilor instituirea de noi restricţii antiepidemice, care includ închiderea barurilor şi restaurantelor şi sistarea activităţilor culturale şi sportive în spaţii închise, pentru a încerca să oprească răspândirea pandemiei, ce ameninţă să copleşească spitalele, şi pentru a menţine pe cât posibil deschise magazinele şi şcolile.

Cancelara a anunţat de asemenea un nou program de ajutor de urgenţă, în valoare de zece miliarde de euro, pentru companiile afectate de restricţiile antiepidemice.

România: crește numărul de noi infectări dar nu se preconizează o carantină națională

București: metrou sau autobuz, unde este mai sigur?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:25 0:00

În România, s-au înregistrat miercuri noi recorduri negative, fiind anunțate peste 5.300 de noi cazuri de infectate cu coronavirus și 107 decese. A crescut și numărul persoanelor internate pe secții de terapie intensivă, la 861.

Mai multe: romania.europalibera.org

În acest context, premierul Ludovic Orban a declarant că obiectivul guvernului trebuie să fie oprirea creșterii numărului de cazuri de Covid-19, dar fără ca activitatea economică să fie afectată. Președintele Klaus Iohannis a apelat și el la populație să respecte regulile sanitare, ca să se evite necesitatea unei carantine naționale. În România, la începutul lunii decembrie, au loc alegeri generale.

UE vrea o coordonare a măsurilor antiepidemice

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Joi are loc un summit online al Uniunii Europene, la care se va discuta despre evoluția pandemiei de coronavirus dar mai ales despre coordonarea măsurilor sanitare astfel încât să se evite o nouă limitare a libertății de circulație în Europa.

Miercuri, președintele Consiliului European, Charles Michel a pledat pentru „o uniunea a testelor și vaccinelor” în UE. Michel atrage atenția că ar trebui ca toate statele UE să omologheze și să facă accesibile aceleași teste rapide pentru Covid-19, ceea ce ar ușura întregul proces. Tot Michel pledează pentru stabilirea unei perioade unice, în toată Uniunea, de carantină și auto-izolare. În același apel, publicat de Charles Michel în „newsletter”-ul personal, președintele Consiliului European îndeamnă țările europene să colaboreze și la producerea și distribuirea unui viitor vaccin anti-Covid.

Tot miercuri, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a cerut statelor membre în Uniunea Europeană să distribuie mai eficient datele legate de Covid-19, și să se asigure că diversele aplicații de urmărire sunt compatibile la nivelul Uniunii.

„Nu este momentul să ne relaxăm”, a adăugat von der Leyen – de profesie medic - cerându-le cetățenilor Uniunii Europene să reziste uzurii generate de măsurile luate pentru a opri creșterea numărului de infectări.

Guvernul suplimentează despăgubirile pentru agricultori

Cimișlia în vară, 2020.

Cu patru zile înainte de alegerile prezidențiale, guvernul a decis să aloce suplimentar 24 de milioane de lei pentru achitarea compensațiilor agricultorilor care au înregistrat pagube din cauza secetei din acest an.

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, a recunoscut în ședința de miercuri a Executivului că din anumite motive, mai mulți agricultori, care au avut pierderi la recolta din acest an, nu au putut beneficia de compensații. Anterior, Guvernul a alocat 300 de milioane de lei pentru achitarea compensațiilor pentru pierderile înregistrate de agricultori din cauza calamităților naturale, relatează Radio Chișinău.

Cu trei zile înainte de alegeri, crește numărul cazurilor de Covid-19

Cantemir.

În R. Moldova s-au înregistrat miercuri 861 de cazuri noi de infecție cu COVID-19, aproape de trei ori mai multe față de luni, 26 octombrie, când se anunțaseră 308 cazuri noi. Astfel bilanțul total al infectărilor se ridica la 73 de mii 321.

Cele mai multe persoane testate pozitiv sunt din municipiul Chișinău – 331 de persoane și regiunea transnistreană – 133.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătății, Constantin Rîmiș, a declarat la o conferință de presă, că se constată o majorare a cazurilor de infecție în raionale de nord a țării.

Pentru moment, nu s-au anunțat noi măsuri antiepidemice, în ajunul alegerilor prezidențiale de duminică, 1 noiembrie 2020.

Se intensifică eforturile diplomatice de a aplana conflictul din Nagorno-Karabah

Imagine de arhivă

Eforturile diplomatice pentru a opri conflictul armat din Nagorno-Karabah s-au intensificat, după ce Armenia și Azerbaigianul au continuat să se acuze reciproc de încălcarea unui acord de încetare a focului mediat de Statele Unite.

Secretarul de stat american Mike Pompeo le-a cerut celor două tabere să caute o soluție diplomatică și să respecte armistițiul, care a eșuat în 26 octombrie. Între timp, ministerul azer al apărării a spus că 14 civili au fost uciși și alți 40 răniți într-un atac cu rachete asupra orașului Barda, și că payri civili au fost uciși în același oraș într-un atac din ziua precedentă. Autoritățile de la Erevan au negat informația, spunînd că declarația ministerului azer al apărării e neîntemeiată și falsă.

Președintele Rusiei Vladimir Putin a stat de vorbă la telefon cu omologul său turc Recep Erdogan, punîndu-l la curent cu discuțiile pe care le-a avut cu conducerea azeră și cea armeană și cu pașii făcuți pentru ajungerea cît mai repede la un armistițiu și la de-escaladarea crizei, se pune într-o declarație de la Kremlin.

Polonia: noi proteste împotriva îngrădirii drastice a avorturilor

Gdansk, 28 octombrie 2020.

Poliția poloneză va lua măsuri drastice împotriva protestatarilor care contestînd limitarea avorturilor atacă din nou bisericile, a anunțat miercuri ministerul polonez de interne.

Polonia e zguduită de ample proteste, majoritatea pașnice, după ce săptămâna trecută Curtea Supremă a decis că avorturile datorate afecțiunilor congenitale ale foetușilor nu sînt constituționale, o decizie care face ca Polonia, țară predominant catolică, să aibă una din cele mai restrictive legislații ale avortului din Europa.

Demonstranții au întrerupt serviciile religioase la cîteva biserici din Varșovia, Poznan și Katowice. La Katowice o mulțime de cîteva mii de persoane, în majoritate femei, s-au adunat în fața catedralei din oraș, strigînd lozinci de genul „Acesta e război!” și „Vreme lege omenească, nu ecleziastică”.

Angajatele și angajații mai multor instituții publice locale, primării, școli, dar și de la întreprinderi private din mai multe orașe poloneze, și-au luat o zi liberă miercuri în semn de solidaritate cu protestele împotriva deciziei Curții Supreme.

Ursula von der Leyen: „Nu știm dacă acesta este ultimul val”

Ursula von der Leyen , imagine de arhivă.

Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a cerut statelor membre în Uniunea Europeană să distribuie mai eficient datele legate de Covid-19, și să se asigure că diversele aplicații de urmărire sînt compatibile la nivelul Uniunii, relatează DPA.

„Nu este vremea să ne relaxăm”, a adăugat von der Leyen, cerîndu-le cetățenilor Uniunii Europene să reziste uzurii generate de măsurile luate pentru a opri creșterea numărului de infectări.

„Nu știm dacă acesta este ultimul val”, a mai spus șefa Comisiei Europene la o conferință de presă la Bruxelles, adăugînd că strategiile de relaxare adoptate în lunile de vară au fost parțial grăbite.

„Crăciunul acesta va fi un Crăciun diferit”, a mai declarat șefa executivului Uniunii Europene la o conferință de presă la Bruxelles

Bursa de pe Wall Street a căzut drastic miercuri

Imagine generică

Bursa de pe Wall Street a căzut drastic miercuri, urmînd burselor europene, din cauza temerilor legate de o nouă carantină totală pe continetul european, pentru a reduce numărul infectărilor cu boala Covid-19, relatează France Presse.

În Franța, se așteaptă ca președintele Emmanuel Macron să anunțe restricții drastice, după ce medicii au avertizat că multe spitale vor fi în cîteva zile depășite de numărul pacienților. În Germania, se așteaptă ca șefa guvernului cancelarul Angela Merkel să anunțe și ea măsuri similare.

France Presse relatează că în afară de noul val pandemic bursele sînt efectate și de sondajele legate de alegerile prezidențiale din Statele Unite, ale căror rezultate arată o cursă strînsă în Florida și în alte state indecise, iar asta a crescut temerile legate de o posibilă contestare a rezultatului scrutinului prezidențial din 3 noiembrie.

Gabriel Attal: Franța va continua să lupte împotriva extremismului islamic

Imaginea lui Samuel Paty pe scările Adunării Naționale de la Paris, 20 octombrie 2020.

Franța va continua să lupte împotriva extremismului islamic, și nu va ceda „încercărilor de destabilizare și de intimidare, a declarat purtătorul de cuvînt al guvernului francez Gabriel Attal, citat de France Presse.

Vorbind după ședința de miercuri a executivului de la Paris, Attal a mai spus că Franța nu va renunța niciodată la principiile și valorile sale, subliind puternica unitate europeană în sprijinul poziției autorităților franceze împotriva violenței islamice, în urma asasinării unui profesor francez în 16 octombrie.

Samuel Paty a fost ucis de un extremist islamist din cauză că le-a arătat elevilor săi caricaturi cu profetul Mohamed la o lecție despre libertatea de exprimare. Omagiindu-l pe profesorul ucis, președintele Franței Emmanuel Macron a declarat că Franța nu va ceda în fața Islamului radical.

Asasinarea profesorului a stîrnit un val de proteste în Franța, la unele dintre ele caricaturile înfățițîndu-l pe Mahomed fiind proiectate pe clădiri.

A urmat un șir de reacții adverse din partea mai multor țări musulmane, iar președintele Turciei Regep Erdogan le-a cerut concetățenilor săi să boicoteze produsele franțuzești.

Ministrul de externe Oleg Țulea vrea să revină ambasador în Ungaria

Budapesta.

Oleg Țulea, renunță la Ministerul de Externe pentru a se întoarce ambasador în Ungaria. Comisia parlamentară de politică externă a avizat, în ședința de miercuri, candidatura sa, care trebuie acum înaintată guvernului și ulterior, aprobată de președintele țării.

Oleg Țulea a mai deținut funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ungaria, acreditat prin cumul în Bosnia și Herțegovina, Slovenia, Croația și Comisia Dunării în perioada 2016 – 2020, înainte de a deveni Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, potrivit unui comunicat al Parlamentului.

Președintele Consiliului European pledează pentru o „Uniune a testelor și vaccinurilor”

Președintele Consiliului European, Charles Michel a pledat pentru „o uniunea a testelor și vaccinelor” în UE. În pregătirea summit-ului online al liderilor europeni, de joi, Michel atrage atenți ca ar trebui ca toate statele UE să omologheze și să facă accesibile aceleași teste pentru Covid-19, ceea ce ar ușura întregul proces. Tot Michel pledează pentru stabilirea unei perioade unice, în toată Uniunea, de carantină și auto-izolare. „Pare complicat, din cauza multiplelor straturi politice și administrative dar până la urmă, problema poate fi simplu rezolvată dacă este voință politică” a argumentat Michel care avertizează liderii europeni să evite haosul din primăvară și repetarea unor situații absurde cum a fost „goana după măști”.

În același apel, publicat de Charles Michel în „newsletter”-ul personal, președintele Consiliului European îndeamnă țările europene să colaboreze și la producerea și distribuirea unui viitor vaccin anti-Covid.

Șefii de la Facebook, Google și Twitter, audiați în Senatul american privind pozițiile părtinitoare de pe platformele lor

SUA - Șefi din cadrul Facebook, Google și Twitter la o audiere precedentă din Congres

Directorii executivi ai Facebook, Twitter și Google vor fi audiați miercuri în Senatul american la invitația republicanilor care acuză că platformele giganților din domeniul tehnologic sunt părtinitoare împotriva conservatorilor.

Cu mai puțin de o săptămână până la alegerile prezidențiale din SUA, președintele Donald Trump și alți republicani s-au plâns că platforme nu doar că sunt părtinitoare, dar suprimă vocile cu viziuni conservatoare.

Nemulțumirile lor au crescut mai mult săptămâna trecută când Facebook și Twitter au acționat pentru a limita răspândirea unei știri politice neverificate din New York Post privindu-l pe candidatul democraților Joe Biden.

Povestea, care nu a fost confirmată de alte publicații media, cita mailuri neverificate de la fiul lui Joe Biden, Hunter, în timpul în care a făcut parte din conducerea companiei energetice ucrainene Burisma.

Trump a acuzat rețelele de socializare că vor să suprime distribuirea știrii. Companiile au respins acuzațiile că sunt părtinitoare, dar au ezitat în a explica cât de mult ar trebui să intervină pentru a bloca sau a restrânge un conținut anume.

În cadrul audierilor sunt așteptate propuneri pentru revizuirea protecțiilor legale pentru discuțiile din spațiul online. Criticii spună că protecția legală de care se bucură companiile în fața răspunderii legale față de ce postează utilizatorii platformelor le-a permis să renunțe la responsabilitatea de a modera imparțial conținutul.

România: Sub amenințarea Codului Penal, Ministerul Educației vrea să interzică înregistrarea cursurilor online

În România, unde pandemia de coronavirus a „reîntors” masiv școala online, Ministerul Educației introduce două declarații pe propria răspundere pentru școala online, una pentru profesori și alta pentru părinți și elevi, în care toți „se obligă” să nu înregistreze sau să distribuie imagini din timpul cursurilor pe net, relatează portatul eudupedu.ro.

Este pentru prima dată când și elevii sunt puși să semneze declarații pe propria răspundere, alături de părinți. Potrivit însă Codului Penal, tinerii pînă la 14 ani nu sunt responsabili penal pentru faptele lor.

Inițiativa Ministerului Educație invocă un articol din Codul Penal care incriminează falsul în declarații sau înscrisuri față de un funcționar public sau față de o instituție în care lucrează un funcționar public.

Consiliul Național al Elevilor a protestat, atrăgând atenția că este vorba de un ordin „redundant”.

Grup bipartit din Senatul american condamnă genocidul Uyghur-ilor din China

Familie de uyghuri din regiunea Xinjiang, din China, septembrie 2019.

În Senatul american, un grup bipartit a înaintat un proiect de rezoluție în care se afirmă că în China are loc un genocid al minorității Uyghure și al altor grupări musulmane din regiunea Xinjiang, din nord-vestul țării. Dacă va fi adoptată, rezoluția ar urma să dea startul unui efort internațional coordonat de a pune capăt politicilor abuzive ale autorităților chineze.

Autoritățile de la Beijing sunt acuzate că din 2017 au deportat peste un milion de Uyghuri și membri ai altor grupări musulmane în lagăre de detenție , unde au fost torturați și supuși unui program inuman de „re-educare”, forțați să renunțe la religie, cultură și limba maternă.

SUA: aproape jumătate din alegătorii din 2016 au votat deja

Vot anticipat în statul Louisiana, SUA, 27 octombrie 2020.

Aproape 70 de milioane de americani au votat deja, prin poștă sau anticipat (în persoană) – aproape jumătate din totalul celor care au participat la alegerile din 2016, câștigate de Trump.

Alegerile prezidențiale sunt programate pe 3 noiembrie, alegeri în care președintele republican Donald Trump se confruntă cu democratul Joe Biden.

Votul anticipat masiv indică nu numai interesul americanilor pentru prezidențialele din acest an dar și teama crescândă de coronavirus, ceea ce-i determină să profite de șanse de a vota anticipat, evitând aglomerările din ziua alegerilor. Iar potrivit sondajelor Universității Florida, democrații sunt cei care profită mai mult votul anticipat decât republicanii președintelui Trump, reflectând și atitudinea diametral opună a celor doi candidați față de pandemia de Covid-19.

În Statele Unite , săptămâna trecută, numărul cazurilor noi de infectări cu Covid-19 a fost de pete 70 de mii, în media/zi - un record de la izbucnirea pandemiei și o creștere de circa 40% față de media săptămânilor anterioare, relatează NYT.

Peste 500 de mii de noi cazuri de Covid-19 în America

Centru de testare pentru Covid-19 la New York, octombrie 2020.

În Statele Unite , săptămâna trecută, numărul cazurilor noi de infectări cu Covid-19 a fost de peste 70 de mii pe zi, un record de la izbucnirea pandemiei și o creștere de circa 40% față de media săptămânilor anterioare, relatează NYT. În total s-au înregistrat peste 500 de mii de noi cazuri.

Numere record de noi contaminări s-au înregistrat în 18 state.

Pe fundalul agravării stării epidemiologice, campania electorală americană intră în ultima săptămână, înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.

Președintele Donald Trump în cursul unui miting electoral în Nebraska, 27 octombrie 2020.
Președintele Donald Trump în cursul unui miting electoral în Nebraska, 27 octombrie 2020.

Președintele Donald Trump și-a intensificat campania și mitingurile electorale – marți a fost în trei state pe care le-a câștigat în 2016 cu promisiunea de a relansa industria locală și agricultura: Michigan, Wisconsin și Nebraska.

În Wisconsin, președintele a ajuns la numai câteva ore după ce autoritățile locale anunțaseră noi recorduri de contaminări cu coronavirus iar guvernatorul democrat acuzase administrația că a renunțat să mai lupte cu pandemia.

SUA: Candidatul democrat Joe Biden, după o întîlnire eelctorală în Georgia, 27 octombrie 2020.
SUA: Candidatul democrat Joe Biden, după o întîlnire eelctorală în Georgia, 27 octombrie 2020.

În acest moment, sondajele arată că democratul Joe Biden conduce în ambele state în fața președintelui. În Statele Unite, președintele nu este ales prin vot direct, ci prin votul colegiului de electori, ceea ce înseamnă că victoria este decisă la nivelul fiecărui stat.

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, în autoizolare

Moscova, transportul în comun, cu mască.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în vârstă de 70 de ani, și-a anulat un turneu balcanic după ce a fost în contact cu o persoană infectată cu noul coronavirus. Ministerul de la Moscova a anunțat că Lavrov „se simte bine dar s-a autoizolat” ca măsură de precauție. Lavrov era așteptat în Bosnia-Herțegovina și Serbia astăzi, 28 octombrie și joi, 29 octombrie. Lavrov s-a întors marți dintr-o vizită în Grecia, unde a avut convorbiri cu premierul Mitsotakis, cu omologul său elen Nikos Dendias și cu liderul opoziției de stânga Alexis Tsipras.

Rusia a impus noi măsuri de securitate sanitară după ce a înregistrat o creștere semnificativă a deceselor legate de Covid-19, și anume 320 în 24 de ore. Rusia oricum contabilizează diferit decesele, raportând în contextul pandemiei, numai decesele care au fost provocate direct de noul coronavirus. Pînă acum, în Rusia s-au raportat peste un milion 500 de contaminări și peste 26 de mii decese.

De miercuri, masca este obligatorie în locuri publice deschise aglomerate, în transportul în comun și lifturi. Totodată, cafenelele și restaurantele se vor închide între ore 23.00 și 6 dimineață. Noapte sunt interzise și orice evenimente publice. Moscova rămâne epicentrul pandemiei în Rusia.

Noi restricții în Europa. 648 de cazuri noi de Covid în R. Moldova

Chișinău, campanie electorală în pandemie, octombrie 2020.

În R. Moldova marți se înregistrau alte 649 cazuri noi de infectare cu COVID-19. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 72 460 cazuri.

Bilanțul deceselor a ajuns la 1.710, după înregistrarea a zece cazuri noi.

Germania și Franța se pregătesc să impună noi restricții gândite să limiteze răspândirea pandemiei de coronavirus, care în acest moment este mai virulentă decât în primăvară, când guvernele au recurs la carantine naționale pentru a controla răspândirea virusului. În Germani, cancelara Angela Merkel se întâlnește miercuri cu premierii landur-ilor pentru a decide următorii pași dar cancelaria a anunțat deja că „toate opțiunile sunt deschise”, inclusiv o nouă carantină națională și închiderea granițelor.

În Franța, ca în majoritatea țărilor europene, este deja în vigoare o interdicție de circulație pe timpul nopții dar guvernul de la Paris să gândește să extindă această măsură. În Cehia, una din cele mai lovite țări din Europa din ultimele două săptămâni, pe lângă interdicția de circulație noaptea, s-a decis și închiderea tuturor magazinelor duminica.

Țările europene iau măsuri de siguranță sanitară din ce ce mai stricte pentru a opri creșterea numărului de infectări

imagine generică

Țările europene iau măsuri de siguranță sanitară din ce ce mai stricte dure pentru a opri creșterea numărului de infectări cu Covid-19.

Cehia e ultima din țările care impun interdicția ieșirii din case în timpul nopții. Începînd de miercuri 28 octombrie, cehii vor fi obligați să stea în case între 9 seara și 5 dimineața, după ce marți în Cehia au fost înregistrate peste 10.000 de infectări noi în ultimele 24 de ore. Pandemia a dus și la suspendarea tîrgurilor tradiționale de de Crăciun de la Praga, o decizie similară fiind deja luată în Germania.

În Italia au avut loc confruntări violente între forțele de ordine și persoane care demonstrau împotriva înăspririi măsurilor de izolare.

Peste 43 de milioane de oameni au fost infectați cu Covid-19 și alți mai mult de un milion o sută de mii au decedat din martie, când Organizația Mondială a Sănătăți a declarat Covid-19 boală pandemică.

Svetlana Țihanovskaia și-a exprimat recunoștința României și președintelui Klaus Iohannis

Svetlana Țihanovskaia, imagine de arhivă.

Lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia și-a exprimat recunoștința României și președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit în contextul manifestațiilor pro-democratice din această țară și demonstrațiilor împotriva regimului autoritar al lui Akesandr Lukașenko, se spune într-un articol publicat pe site-ul publicației Calea Europeană.

Țihanovskaia, care se află în azil politic în Lituania, a avut marți o intervenție online la o dezbatere organizată la sediul Institutului Diplomatic Român din București de Ambasada Lituanei în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning.

„Vechea zicală «un prieten la nevoie se cunoaște» nu a părut niciodată mai importantă pentru belaruși, în timp ce oameni inocenți sunt arestați și torturați pe străzile orașelor noastre”, a spus lidera opoziției din Belarus, adăugînd: „Țara noastră este condusă de un autocrat care a dat ordin pentru utilizarea violenței împotriva manifestanților pașnici. Ne bucură orice strop de solidaritate și simțim sprijinul României, Lituaniei și Poloniei”.

Recent, președinții Lituaniei, Poloniei și României au semnat o declarație comună în care au cerut Uniunii Europene să ia măsuri măsuri de sprijin economic pentru un Belarus democratic.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG