Linkuri accesibilitate

Ştiri

Conferință anuală Nato la Belgrad

Un comandant de rang înalt al NATO spune că alianţa este interesată într-o cooperare mai strânsă cu Serbia, dar nu va insista ca ţara balcanică pe care a bombardat-o în 1999 să i se alăture. La o conferinţă anuală ţinută de NATO la Belgrad, generalul Stephane Abrial a spus că Serbia este un factor cheie pentru stabilitatea regională şi este liberă să coopereze cu alianţa „pe atât de intens pe cât îşi doreşte”.
Ministrul sârb al apărării, Dragan Sutanovac a spus că Serbia şi NATO trebuie să privească spre viitor, dar sute de sârbi au protestat la belgrad faţă de conferinţa alianţei. NATO a lansat o campanie de bombardamente în Serbia în 1999 pentru a opri atrocităţile sârbe în provincia separatistă Kosovo.

Vezi ultimele știri ale zilei

Nou sondaj de opinie arată că Igor Dodon și Maia Sandu conduc în preferințele alegătorilor

Președintele Igor Dodon și lidera PAS, Maia Sandu, octombrie 2020

Președintele Igor Dodon și lidera PAS, Maia Sandu conduc în intențiile de vot la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, potrivit unui sondaj de opinie dat publicității vineri, 23 octombrie, de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Pentru Igor Dodon și-ar da votul 32,5% dintre alegători, iar Maia Sandu ar acumula 18,4 la sută din sufragii.

Cei doi sunt urmați de Andrei Năstase cu 9,4%, Renato Usatîi – 6, 5%, Violeta Ivanov – 4,9%, Octavian Țîcu – 1,6%, Tudor Deliu – 1,3% și Dorin Chirtoacă – 1,2%.

Aproape un sfert din cei intervievați nu au prezentat o opțiune de vot.

În turul doi de scrutin, potrivit sondajului, majoritatea respondenților l-ar susține pe Igor Dodon.

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic în apărarea ONG-urilor

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic solicită Parlamentului, Guvernului, Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, Partidului Socialiștilor și altor politicieni să se distanțeze” de atacurile recente la adresa organizațiilor neguvernamentale din R. Moldova, lansate de deputatul socialist Bogdan Țîrdea.

Într-un comunicat de presă, Platforma -care reunește 92 de organizații – își exprimă opinia că toate criticile aduse de Țîrdea ONG-urilor sunt „un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni”.

Comunicatul de presă este și un avertisment dat „partenerilor de dezvoltarea” ai R. Moldova, pentru că renumele și credibilitatea lor riscă să fie subminate de astfel de atacuri „false și defăimătoare”, fiind cunoscut că aceștia sprijină deschis și finanțează (cum este cazul Uniunii Europene și Statelor Unite, între altele) organizațiile neguvernamentale și întărirea societății civile în R. Moldova.

În Polonia, întreruperea de sarcină este interzisă aproape total

Protest la Varșovia, după decizia Curții Constituționale de a elmina aproape total dreptul la avort, Polonia, 22 octombrie 2020

În Polonia, dreptul la avort a fost suprimat aproape total, după ce joi, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională și întreruperea sarcinii în cazul unei malformații grave a fătului. Preşedinta Curţii Julia Przylebska a declarat că legislaţia existentă care autorizează avortul în cazul unui fetus malformat este „incompatibilă” cu Constituţia poloneză.

Această hotărâre a provocat o reacţie critică imediată din partea Comisarului însărcinat cu drepturile omului la Consiliul Europei (CoE) Dunja Mijatovic.

„Eliminarea aproape a tuturor motivelor avortului legal în Polonia echivalează practic cu o interzicere a acestuia şi încalcă drepturile omului”, denunţă într-un comunicat comisarul.

Rămâne legal, sub guvernarea partidului ultra-conservator „Ordine și Justiție” (PiS), numai avortul în caz că viața femeii însărcinate este în pericol sau sarcina este urmarea unui viol sau incest.

Potrivit unor ONG-uri, numărul avorturilor practicate în mod clandestin în Polonia sau în clinici străine ar atinge 200.000 pe an. Oficial, în 2018, în Polonia s-au făcut 1.100 de întreruperi de sarcină, la o populație de 38 de milioane de locuitori, arată agențiile internaționale.

Rusia acuzată de noi atacuri cibernetice în SUA, în pragul alegerilor prezidențiale

Mai multe grupuri de pirați cibernetici (hackers) au atacat o serie de autorități locale și structuri de interes obștesc (cum ar fi rețelele de alimentație cu electricitate sau sistemul educațional) din Statele Unite și au reușit să fure date din cel puțin două servere. Potrivit Biroului Național de Investigații (FBI) și Agenției pentru Securitate Cibernetică, se pare că aceste grupuri rusești și-au început atacurile din septembrie dar până acum nu au încercat să perturbe traficul aerian, funcționarea autorităților locale sau desfășurarea alegerilor prezidențiale, care culminează cu votul din 3 noiembrie.

Oficialii americani care au prezentat aceste informații generale joi, nu au precizat țintele atacurilor cibernetice. Avertismentul vine la numai o zi după ce în America s-a anunțat că Iranul și Rusia ar încerca să influențeze alegerile prezidențiale din noiembrie, obținând date confidențiale despre alegătorii care s-au înscris pentru vot.

Rusia și Iranul au respinsa afirmațiile Statelor Unite despre faptul că s-ar amesteca în alegerile prezidențiale americane de luna viitoare. Moscova a spus că acuzațiile sunt „total neîntemeiate”, iar Iranul a transmis o notă de protest ambasadorului elvețian care reprezintă Statele Unite în lipsa unor relații diplomatice între Teheran și Washington.

Același lucru s-a întâmplat în 2016 iar comunitatea serviciilor americane de informații auajuns la concluzia că Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale de atunci, în favoarea președintelui Donald Trump, furând între altele date din computerele partidului democrat și publicându-le, prin intermediul platformei WikiLeakes.

Covid-19 domină ultima dezbatere prezidențială din Statele Unite

Ultima dezbatere televizată înainte de alegerile prezidențiale americane di 3 noimebrie: președintele Donald Trump și contracandidatul democrat Joe Biden, Universitatea din Nashville, 23 octombrie 2020.

În Statele Unite a avut loc a doua și ultima dezbatere televizată din cadrul campaniei electorale pentru alegerile din 3 noiembrie între președintele Donald Trump și democratul Joe Biden.

Spre deosebire de prima dezbatere, care a fost haotică și greu de controlat, de data aceasta, s-au impus noi reguli care au permis celor două combatanți să-și exprime opiniile fără întrerupere. Tradițional, ultima dezbatere prezidențială atinge și probleme de politică externă dar de data aceasta, din cauza pandemiei de coronavirus dar și pentru că o dezbatere a fost anulată, politica externe nu a jucat decât un rol marginal.

Pandemia de coronavirus și asigurările medicale au fost una din temele centrale ale dezbaterii, la fel ca amestecul altor state ca Rusia sau China în alegerile americane. Spre deosebire de prima dezbatere, temele sociale cum ar fi ajutoarele sociale pentru americanii care și-au pierdut locurile de muncă sau pentru companiile afectate de criza economică provocată de coronavirus au fost discutate pe larg.

Președintele Trump a apărat din nou strategia administrației sale în fața pandemiei, reamintind că a închis granițele foarte devreme pentru călătorii din China și a investit sume imense în dezvoltarea unui vaccin anti-Covid-19, care ar trebui să apară pe piața „în câteva săptămâni. Mai mult, a asigurat că armata va fi pregătită să participe la distribuirea acestui vaccin în toată țară.

Statele Unite rămân una din țările cele mai afectate din lume (potrivit cifrelor existente) de pandemia de coronavirus, cu peste 8,4 milioane de contaminări și aproape 225 de mii de decese legate de Covid-19.

În acest moment însă, arată sondajele de opinie, mai puțin de 50% din americani se declară dispuși să se vaccineze, demonstrând o neîncredere mare în eforturile firmelor medicale. Alimentată și de amestecul constant la politicului în procesul științific, pe fundalul alegerilor prezidențiale din noiembrie.

Alegeri americane 2020: Joe Biden, portretul candidatului democrat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:49 0:00

Democratul Joe Biden l-a acuzat din nou pe președinte că a minimalizat în tot acest răstimp, gravitatea pandemiei, că vrea să reducă și mai mult accesul americanilor săraci la asigurările medicale (care sunt în majoritate private) și nu impune standarde naționale de securitate sanitară cum ar fi o anumită rată a noilor infectări care să atragă automat noi măsuri de limitare a vieții sociale, cum se întâmplă în Europa.

„Voi fi președintele tuturor americanilor, pentru că nu există state democrate și state republicane, ci numai state americane” a declarat fostul vice-președinte democrat Joe Biden, răspunzând astfel la criticile repetate ale președintelui Trump că statele controlate de democrați ar fi cele care au suferit și suferă cel mai mult de pe urma pandemiei de coronavirus.

Președintele Trump a susținut însă că strategia sa de a ține „țara deschisă” în pofida pandemiei de coronavirus, este singura cale de a asigura că economia va ieși în scurt timp din actuala criză și va reîncepe să crească rapid.

Vladimir Putin face declarații în sprijinul candidatului pro-rus Igor Dodon

Liderul rus Vladimir Putin (dreapta) primindu-l în vizită la Kremlin pe omologul său moldovean Igor Dodon. 7 septembrie 2019

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că el „contează” pe faptul că poporul Moldovei va „aprecia”, la apropiatele alegeri prezidențiale moldovene, eforturile președintelui pro-rus Igor Dodon de apropiere de Rusia, relatează agenția rusă de știri Tass. Putin a făcut declarația joi, răspunzând unei întrebări la un forum de dezbateri, „Valdai”. În cuvintele liderului rus, Moscova urmărește ce se întâmplă în jurul Moldovei și înțelege necesitățile poporului acesteia în planul dezvoltării democrației, dar și al dezvoltării economiei. Putin a spus că multe ramuri ale economiei moldovene „nu pot funcționa normal” fără Rusia, că nimeni nu are nevoie de vinurile moldovenești pe piața europeană și că „aceste produse nu sunt întrebate deocamdată nicăieri decât pe piața rusă”. Ziarul de Gardă citează date statistice care arată că peste 65% din exporturile moldovene sunt orientate către Uniunea Europeană. România este piața principală de export a produselor moldovene, cu o cotă de 19%, înaintea Rusiei. România importă și cele mai multe vinuri moldovene, în timp ce Rusia este pe locul trei, după Polonia, potrivit datelor pentru 2019. În ultimele zile, mai mulți oficiali ruși, inclusiv șeful serviciului de spionaj, Serghei Narîșkin, au făcut declarații în sprijinul lui Dodon. Narîșkin a acuzat Statele Unite că ar pregăti o „revoluție colorată” la Chișinău pentru eventualitatea în care președintele pro-rus pierde alegerile din 1 noiembrie.

Joi, 22 octombrie, ultima dezbatere televizată Trump-Biden înaintea alegerilor

Joe Biden, Donald Trump

Președintele american Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden urmează să se întâlnească, joi, 22 octombrie, pentru a doua și ultima lor dezbatere televizată înainte de alegerile prezidențiale din 3 octombrie. După prima întâlnire în care republicanul Trump l-a întrerupt constant pe democratul Biden, făcând imposibilă o dezbatere de substanță, regulile dezbaterilor s-au modificat. Comitetul de organizare a spus că, la fiecare temă pusă în discuție, candidații vor avea doua minute neîntrerupte pentru a-și prezenta politica, iar, în timp ce unul vorbește, microfonul celuilalt va fi închis. Vor exista șase teme, inclusiv pandemia de coronavirus și securitatea națională. Dezbaterea este o oportunitate pentru Trump să reducă din diferența mare care îl desparte de Biden, în timp democratul va încerca să-și consolideze avantajul.

UE sancționează serviciul rus de spionaj militar pentru un atac informatic din 2015

Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni împotriva șefului serviciului de spionaj militar rus, GRU, împotriva unei unități din cadrul acestui serviciu și împotriva unui ofițer pentru implicare într-un atac cibernetic din 2015 asupra camerei inferioare a parlamentului din Germania. Decizia de sancționare a șefului GRU, Igor Kostyukov, a ofițerului Dmitri Badin și a unității 26165 dintr-un departament special al GRU a fost publicată, joi, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În ea se spune că cei doi indivizi și unitatea militară sunt responsabili de implicare în atacul în care a fost afectată funcționarea sistemului de computere al Bundestag-ului în lunile aprilie și mai 2015, poșta electronică a unor membri ai parlamentului, inclusiv a cancelarei Angela Merkel, fiind furată o cantitate „semnificativă” de date. Sancțiunile includ interdicția de viză și înghețarea activelor pe care cei vizați le-ar putea avea în Uniunea Europeană.

Încă 777 de cazuri de infectare cu noul coronavirus în R. Moldova

Încă 777 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 11 decese printre persoanele bolnave, inclusiv doi angajați ai sistemului medical, au fost confirmate în R. Moldova, joi. Datele actualizate de Ministerul Sănătății arată că fost confirmată pozitiv cu COVID-19 fiecare a patra persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la aproape 69 600, dintre care peste 17 500 de cazuri active și aproape 800 de bolnavi în stare gravă. Numărul deceselor confirmate a ajuns la 1 641.

Ministerul Sănătății anunță decesul a unei angajate a Spitalului raional Hâncești, în timp ce Institutul de Medicină Urgentă a exprimat condoleanțe familiei unui neurochirug care a activat în instituție peste trei decenii.

Suedia va limita accesul în cluburile de noapte la maxim 50 de vizitatori

Statuie din Stockholm, capitala Suediei

Guvernul Suediei, țară care s-a remarcat, în primăvară, prin lipsa de restricții în timpul primului val al pandemiei de COVID-19, a anunțat că va înăspri, de la 1 noiembrie, regulile pentru cluburile de noapte, limitând la maxim 50 numărul vizitatorilor, pentru a încetini răspândirea infecției. Alte țări europene continuă să înăsprească restricțiile în urma unei creșteri vertiginoase a numărului de cazuri noi de infectare. Joi, au anunțat măsuri noi de izolare a unor regiuni Marea Britanie și Portugalia. Tot de joi, a reintrat în carantină parțială Cehia, țara europeană cu cea mai accentuată răspândire a infecției din ultimele săptămâni. Cu o populație de mai puțin de 11 milioane, Cehia a confirmat, miercuri, un număr record de aproape 15 mii de cazuri noi de infectare, numărul total ajungând la aproape 210 mii, iar cel al deceselor depășind 1700. Franța, Spania, Italia și Rusia sunt alte țări care se confruntă cu o creștere dramatică a numărului de cazuri noi.

Judecătoarea Amy Coney Barrett a obținut majoritatea de voturi în Comisia juridică a Senatului american

Judecătoarea Amy Coney Barrett. 13 octombrie 2020

Majoritatea republicană din Comisia juridică a Senatului american a aprobat, joi, candidatura judecătoarei conservatoare Amy Coney Barrett pentru funcția de membră a Curții Supreme, în ciuda boicotului din partea opoziției democrate, votul final din plenul Senatului urmând să aibă loc pe 26 octombrie. Democrații care spun că numirea unui nou magistrat trebuia amânată până după alegerile prezidențiale din 3 noiembrie nu au suficiente voturi în Senat pentru a deraia procesul de confirmare. Barrett a fost nominalizată de președintele Donald Trump imediat după decesul judecătoarei liberale Ruth Bader Ginsburg, luna trecută, iar confirmarea ei va mări la 6 din 9 majoritatea deținută de conservatori la Curtea Supremă.

Stoianoglo: Procuratura a solicitat Ciprului și Arabiei Saudite extrădarea lui Plahotniuc

Vladimir Plahotniuc într-un interviu cu Reuters la oficiul său din Chișinău. 7 noiembrie 2016

Procurorul general, Alexandru Stoianoglo, spune că autoritățile moldovene au mai trimis Ciprului și Arabiei Saudite cereri de extrădare a fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, după eșecul unei cereri similare trimise Turciei, luna trecută. Vorbind la o conferință de presă, la Chișinău, Stoianoglo a spus că doar Arabia Saudită a informat că Plahotniuc nu se află pe teritoriul său, în timp ce Turcia și Ciprul nu au dat niciun răspuns autorităților moldovene. Procurorii l-au inculpat pe fostul oligarh fugar pentru crimă organizată, escrocherie și spălare de bani. Declarațiile lui Stoianoglo survin după săptămâni de speculații în presă despre faptul că Plahotniuc ar fi fost vizitat de politicieni moldoveni, inclusiv de președintele Igor Dodon, în Turcia și Cipru. Plahotniuc a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a pierdut puterea, plecând în Statele Unite. În ianuarie 2020, secretarul de stat american l-a declarat neeligibil pentru obținerea vizei americane din cauza suspiciunilor de corupție, dar Plahotniuc a atacat demersul în justiție. Ulterior, Statele Unite au spus că Plahotniuc a părăsit teritoriul american în luna august, dar că a plecat benevol și că nu a fost deportat.

Rusia și Iranul resping acuzațiile că s-ar amesteca în alegerile prezidențiale americane

Imagine generică

Rusia și Iranul au respinsa afirmațiile Statelor Unite despre faptul că s-ar amesteca în alegerile prezidențiale americane de luna viitoare. Moscova a spus că acuzațiile sunt „total neîntemeiate”, iar Iranul a transmis o notă de protest ambasadorului elvețian care reprezintă Statele Unite în lipsa unor relații diplomatice între Teheran și Washington. Dezmințirile survin la o zi după ce șefii serviciilor de informații americane au spus că atât Iranul, cât și Rusia au obținut, separat, informații personale privind alegători americani și ar încerca să influențeze opinia publică înaintea alegerilor de pe 3 noiembrie. Vorbind miercuri la o conferință de presă la Washington, directorul Serviciilor Naționale de Informații, John Ratcliff, și directorul Biroului Federal de Investigații, Chris Wray, au mai dat însă asigurări că procesul electoral va decurge normal, în timp ce țările care încearcă să-l pericliteze vor avea de plătit „din greu”.

Miniștrii apărării din țările NATO urmează să aprobe crearea unui centru spațial la Ramstein, Germania

Baza aeriană Ramstein. 9 iunie 2020

Miniștrii apărării din țările NATO urmează să aprobe, săptămâna aceasta, crearea unui centru spațial la baza aeriană Ramstein din sudul Germaniei pentru coordonarea comunicațiilor prin satelit și altor operațiuni militare ale alianței în lume. Vorbind joi, înaintea reuniunii de două zile a miniștrilor, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianța militară occidentală se adaptează la schimbările din spațiu, unde țări ca China și Rusia dezvoltă sisteme care pot orbi, scoate din acțiune sau doborî sateliți. Oficialul a spus că pe orbită există actualmente peste două mii de sateliți, care fac posibile numeroase activități, de la comunicații la prognoza meteo, mai mult de jumătate fiind ai țărilor NATO. Potrivit lui Stoltenberg, ținta nu este militarizarea spațiului, ci pregătirea alianței pentru a face față unor pericole ca doborârea unor sateliți.

Maia Sandu îi cere lui Igor Dodon să participe la o dezbatere publică cu ea pe 27 octombrie

Maia Sandu și Igor Dodon

Candidata prezidențială Maia Sandu creditată în sondajele de opinie cu șansele cele mai mari de a-l învinge pe președintele Igor Dodon la alegerile din 1 noiembrie i-a cerut repetat șefului statului să participe la o dezbatere publică cu ea, pe 27 octombrie. Dodon s-a separat de ceilalți șapte candidați, spunând că nu va participa la dezbateri înainte de primul tur și că preferă să se întâlnească cu alegătorii. Partidul Maiei Sandu, PAS, și alți concurenți electorali spun că președintele evită dezbaterile pentru a nu răspunde unor întrebări incomode despre primii patru ani de președinție și despre relațiile sale cu fostul oligarh fugar Vlad Plahotniuc.

Opoziția din Republica Belarus a primit Premiul Saharov pentru libertatea conștiinței 2020

Svetlana Țihanoskaia, Veranika Țepkala și Maria Kalesnikava

Parlamentul European a acordat opoziției din Republica Belarus Premiul Saharov pentru libertatea conștiinței 2020. Anunțul a fost făcut de președintele instituției europene, David Sassoli. Ceremonia de înmânare a distincției urmează să aibă loc pe 16 decembrie. Principalele trei grupuri politice din Parlamentul European au sprijinit decizia de a decerna premiul opoziției belaruse, care protestează de aproape două luni și jumătate față de Aleksandr Lukașenka. Protestele au izbucnit după alegerile prezidențiale de pe 9 august, soldându-se cu câteva victime, sute de răniți și peste 10 mii de arestări. Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări occidentale nu recunosc victoria lui Lukașenka în alegeri, sancționându-l pe el și pe zeci de oficiali belaruși pentru represiuni împotriva protestatarilor.

12 copii au fost uciși și alții răniți într-un atac aerian asupra unei moschei din nordul Afganistanului

Luptele între talibani și trupele guvernamentale au produs refugierea a mii de familii în Takhar

Autoritățile din Afganistan spun că 12 copii au fost uciși, iar câțiva au fost răniți într-un atac aerian asupra unei moschei din provincia nordică Takhar. Atacul a avut loc pe 21 octombrie, la aproximativ 15 kilometri de capitala regiunii, în care combatanții taliban au ucis ceva mai devreme zeci de membri ai forțelor de securitate afgane. Un avion de luptă a bombardat moscheea după primirea informației că talibanii implicați în atacul asupra forțelor de securitate s-ar ascunde acolo, a spun un consilier local, Mohammad Azam Afzali. Autoritățile de securitate afgane încă nu au comentat incidentul și nu este limpede dacă bombardamentul a fost executat de un avion al forțelor afgane sau străine. Alte relatări au indicat că ținta atacului aerian ar fi fost o tabără de antrenament a talibanilor.

Parlamentul European cere SUA să elimine vizele temporare pentru români

US -- United Staes Visa

Parlamentul European și-a reînnoit solicitarea către Comisia Europeană pentru a propune reintroducerea temporară a vizelor pentru americani, din cauză că românii, ciprioții, bulgarii și croații nu pot călători fără vize în SUA, arată Biroului de Presă din București al Parlamentului European.

Parlamentul a adoptat joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri o rezoluție prin care îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

De altfel, subiectul ridicării vizelor a fost discutat și de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, cu secretarul de stat american Mike Pompeo în timpul vizitei acestuia la Washington.

„Am subliniat interesul major al României de a fi inclusă în programul Visa Waiver, dată fiind importanța întăririi legăturilor personale între oameni, dar și în domeniul afacerilor. Am căzut de acord să continuăm cooperarea și coordonarea viitoare pe acest subiect de interes comun, în beneficiul direct al cetățenilor noștri”, arăta Bogdan Aurescu.

Bulgarii, croații, ciprioții și românii sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Zece țări NATO și-au mărit la 2% din PIB cheltuielile pentru apărare

Președintele american Donald Trump și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg la summitul NATO de la Londra, 4 decembrie 2020.

Zece țări NATO și-au mărit până acum cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB-ul national, arată cifrele publicate joi de Alinața nord-atlantică, ceea ce înseamnă că două-treimi din statele membre sunt sub acest nivel, stabilit încă la summitul din 2014 și care a creat multe tensiuni între NATO și administrația Trump,

Germania, des criticată de președintele american, a ajunst la 1,57% din PIB, de la 1,36%. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de Politico.eu, a ținut să precizeze că este „al șaselea an consecutive” în care țările membre măresc cheltuielile pentru apărare. Statele Unite rămân de departe țara cu cel mai mare buget de apărare, cu aproape 4% din PIB.

Covid-19: APCE nu mai trimite observatori la alegerile prezidențiale

Din cauza restricțiilor de călătorie, impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei nu va mai trimite observatori la alegerile prezidențiale din R. Moldova, din 1 noiembrie. Anunțul a fost făcut joi, printr-o declarație de presă.

Liderii din Armenia și Azerbaidjan nu dau șanse negocierilor de pace

Pe linia frontului, militari armeni în Nagorno-Karabah, 20 octombrie 2020.

Liderii din Armenia și Azerbaidjan par deciși să continue luptele pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabach, regiune din Azerbaidjan controlată de milițiile armene deși eforturile diplomatice susținute continuă pentru a se pune capăt luptelor care riscă să transforme acest conflict local într-unul regional, cu implicarea Rusiei și a Turciei (țară NATO) de părți opuse. Premierul armean Nicol Pașinian a declarat miercuri, într-un discurs transmis live pe Facebook că pentru moment nu există nici un punct comun între cele două părți, „câmpul de bătălie” fiind singurul loc unde pot fi rezolvate problemele. O declarație similară a fost făcută miercuri și de președintele azer Ilham Aliev.

Președintele armean, Armen Sarkisian, s-a aflat miercuri la Bruxelles pentru discuții cu liderii Uniunii Europeană și ai NATO, în timp ce miniștrii azeri și armean de externe erau la Moscova pentru discuții cu Rusia, într-un impuls diplomatic pentru a pune capăt luptelor.

După Moscova, cei doi miniștri de externe sunt așteptați la Washington pentru discuții vineri, pe 23 octombrie cu secretarul de stat american, Mike Pompeo.

Statele Unite, Franța și Rusia sunt copreședinții așa-numitului grup Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care a condus până acum eforturile nereușite de a soluționa disputa privind Nagorno-Karabakh de la acordul fragil de încetare a focului din 1994. Luptele recente au reizbucnit la sfârșitul lunii septembrie, de atunci sute de militari și civili au fost uciși de ambele părți. Cifrele nu pot fi verificate independent.

Iranul și Rusia au obținut date confidențiale ale alegătorilor americani

John Ratcliffe, directorul Serviciilor Naționale de Informații americane, Washington, 5 mai 2020.

Șefii informațiilor americane au anunțat că atât Iranul cât și Rusia au obținut, separat, informații confidențiale privind alegători din Statele Unite dar au asigurat, la o conferință de presă, că procesul electoral va decurge normal, fără ingerințe din afară.

Directorul Serviciilor Naționale de Informații, John Ratcliff și directorul Biroului Federal de Investigații (FBI), Chris Wray au avertizat că țările care încearcă se influențeze alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie vor avea de plăti „din greu”.

Iranul, a precizat Ratcliff, a trimis mesaje de amenințare unor votanți democrați din două state „indecise”, în numele unei grupări de extrema dreaptă care-l sprijină deschis pe Trump, încercând astfel să submineze șansele de realegere ale președintelui. Se pare că adresele de e-mail au fost sustrase din datele electronice ale alegătorilor care s-au înscris pentru alegeri.

Rusia nu ar fi lansat o campanie similară, a mai spus Ratcliff, dar se știe că și ea a obținut datele unor alegători, cum s-a întâmplat și cu patru ani în urmă, când este acuzată că s-a amestecat în alegerile americane de partea președintelui Trump.

SUA: Democrații vor boicota votul de confirmare a noului judecător la Curtea Supremă

Amy Coney Barrett, candidata administrației Trump pentru un loc de judecător la Curtea Supremă, în cursul audierilor din comisia juridică din Senat, Washington, octombrie 2020.

Democrații din Senatul american nu pot bloca numirea, cu numai două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, a unui nou judecător la Curtea Supremă dar au anunțat că vor boicota votul de joi, din comisia juridică, care va confirmat numirea candidatei republicane Amy Coney Barrett. Votul în plenul Senatului este programat pentru 26 octombrie iar republicanii au o majoritate de 53 la 47 de voturi.

Democrații protestează împotriva faptului că administrația Trump a insistat ca această numire, care este pe viață, să fie confirmată acum, în loc de a aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale, mai ales că în 2016 au blocat o numire a administrației Obama tocmai cu argumentul că era făcută prea aproape de alegerile prezidențiale.

Cu Coney Barrett, președintele Trump a numit trei judecători la Curtea Supremă, dominată acum și pentru mulți ani în viitor de aripa conservatoare, cu 6 voturi la 3.

În cursul campaniei electorale s-a vehiculat ideea că în cazul unei victorii a democratului Joe Biden, acesta ar putea mări de la 9 la 11 numărul de judecători la Curtea Supremă, restabilind astfel un fel de echilibru între conservatori și liberali.

Barack Obama: la primul său miting electoral, critică strategia administrației Trump în combaterea pandemiei

Fostul președinte Barack Obama în campania electorală, în sprijinul lui Joe Biden, Philadelphia, 21 octombrie 2020.

Fostul președinte democrat Barack Obama a atacat dur strategia actualei administrații Trump în combaterea pandemiei de Covid-19.

Statele Unie sunt una din cele mai afectate țări din lume de pandemia de coronavirus, cu peste 8 milioane 300 de contaminări și 222 de mii de decese legate de Covid-19.

Vorbind la primul miting electoral la care a participat pentru a susține candidatura la președinție a fostului său vicepreședinte Joe Biden, Obama a criticat și încercarea administrației republicane de a elimina, în plină pandemiei, sistemul de asigurări medicale pentru „toată lumea” creat în ultimul său mandat, așa-numitul „Obama care” dar și politica economică nedreaptă a administrației Trump și modul în care a navigat cele mai recente conflicte rasiale, provocate de uciderea lui George Floyd.

Mitingul electoral a avut loc la Philadelphia, în statul Penssylvania, unul din așa-numitele state indecise, care trebuie câștigate de orice pretendent la Casa Albă. În 2016, Trump a câștigat în acest stat dar acum, sondajele de opinie îl pun pe contracandidatul democrat Joe Biden în frunte. Președintele american nu este ales direct, prin vot popular, ci de electorii desemnați din fiecare stat, ceea ce înseamnă că alegerile prezidențiale se decid la acest nivel.

Noi măsuri sanitare în Europa - Cehia în carantină parțială

Praga - podul Carol în „carantină”, fără turiști, octombrie 2020

Cehia a reintrat în carantină parțială, în tentativa de a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, după ce numărul de noi cazuri a continuat să crească vertiginos. Miercuri, premierul Andreij Babis a anunțat că toate magazinele neesențiale se închid iar cel puțin până pe 3 noiembrie, oamenii trebuie să stea în casă – dacă nu merg la lucru, la cumpărături sau la medic. Cu două zile în urmă, în Cehia se raportaseră aproape 12 mii de cazuri noi de Covid-19 la o populație de numai zece milioane 799 de mii de locuitori. Numărul deceselor a crescut la peste 1.600.

În multe țări europene s-a revenit la măsuri sanitare drastice, menite să oprească o nouă explozie de noi cazuri de contaminare cu coronavirus dar noi tratamente, dezvoltate în ultimele luni, au redus peste tot rata mortalității. Pe lângă Cehia, Franța, Spania, Italia și Rusia sunt țările care se confruntă în acest moment cu creștere spectaculoase de noi cazuri.

Fenomen care înregistrează și în Statele Unite, unde numărul de noi contaminări pe zi a crescut de la 42 de mii la începutul lunii octombrie, la peste 58 de mii, cel mai ridicat nivel din iulie, apreciază universitatea Johns Hopkins. În acest moment, cele mai afectate state americane sunt cele din centru -vest și vestul țării și se observă o creștere alarmantă de noi cazuri în zonele rurale, nu numai în marile centre urbane.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG