Linkuri accesibilitate

Ştiri

Un emisar al Rusiei în Libia vorbește de o „foaie de parcurs” propusă de Moscova pentru soluționarea crizei libiene

Autorităţile libiene i-au spus emisarului Moscovei, Mihail Margelov, că liderul de la Tripoli, Moammar Gaddafi „nu este încă pregătit să” renunţe la putere. Declaraţia este citată de agenţiile ruse de ştiri, dupa întrevederile pe care emisarul Moscovei le-a avut la Tripoli cu ministrul libian de externe Abdelati al Obeidi. Margelov a vizitat si localitatea Bengazi, aflată sub controlul forţelor antiguvernamentale şi a spus că Rusia este pregătită să vina cu o „foaie de parcurs” pentru soluţionarea crizei libere. Alianţa Nord Atlantică îşi continuă operaţiunile militare împotriva forţelor guvernamentale libiene, iar secretarul general al Alianţei a spus într-un discurs în Senatul Spaniei că NATO a „împiedicat un masacru” în Libia.

Vezi ultimele știri ale zilei

Maia Sandu îi cere lui Igor Dodon să participe la o dezbatere publică cu ea pe 27 octombrie

Maia Sandu și Igor Dodon

Candidata prezidențială Maia Sandu creditată în sondajele de opinie cu șansele cele mai mari de a-l învinge pe președintele Igor Dodon la alegerile din 1 noiembrie i-a cerut repetat șefului statului să participe la o dezbatere publică cu ea, pe 27 octombrie. Dodon s-a separat de ceilalți șapte candidați, spunând că nu va participa la dezbateri înainte de primul tur și că preferă să se întâlnească cu alegătorii. Partidul Maiei Sandu, PAS, și alți concurenți electorali spun că președintele evită dezbaterile pentru a nu răspunde unor întrebări incomode despre primii patru ani de președinție și despre relațiile sale cu fostul oligarh fugar Vlad Plahotniuc.

Opoziția din Republica Belarus a primit Premiul Saharov pentru libertatea conștiinței 2020

Svetlana Țihanoskaia, Veranika Țepkala și Maria Kalesnikava

Parlamentul European a acordat opoziției din Republica Belarus Premiul Saharov pentru libertatea conștiinței 2020. Anunțul a fost făcut de președintele instituției europene, David Sassoli. Ceremonia de înmânare a distincției urmează să aibă loc pe 16 decembrie. Principalele trei grupuri politice din Parlamentul European au sprijinit decizia de a decerna premiul opoziției belaruse, care protestează de aproape două luni și jumătate față de Aleksandr Lukașenka. Protestele au izbucnit după alegerile prezidențiale de pe 9 august, soldându-se cu câteva victime, sute de răniți și peste 10 mii de arestări. Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări occidentale nu recunosc victoria lui Lukașenka în alegeri, sancționându-l pe el și pe zeci de oficiali belaruși pentru represiuni împotriva protestatarilor.

12 copii au fost uciși și alții răniți într-un atac aerian asupra unei moschei din nordul Afganistanului

Luptele între talibani și trupele guvernamentale au produs refugierea a mii de familii în Takhar

Autoritățile din Afganistan spun că 12 copii au fost uciși, iar câțiva au fost răniți într-un atac aerian asupra unei moschei din provincia nordică Takhar. Atacul a avut loc pe 21 octombrie, la aproximativ 15 kilometri de capitala regiunii, în care combatanții taliban au ucis ceva mai devreme zeci de membri ai forțelor de securitate afgane. Un avion de luptă a bombardat moscheea după primirea informației că talibanii implicați în atacul asupra forțelor de securitate s-ar ascunde acolo, a spun un consilier local, Mohammad Azam Afzali. Autoritățile de securitate afgane încă nu au comentat incidentul și nu este limpede dacă bombardamentul a fost executat de un avion al forțelor afgane sau străine. Alte relatări au indicat că ținta atacului aerian ar fi fost o tabără de antrenament a talibanilor.

Parlamentul European cere SUA să elimine vizele temporare pentru români

US -- United Staes Visa

Parlamentul European și-a reînnoit solicitarea către Comisia Europeană pentru a propune reintroducerea temporară a vizelor pentru americani, din cauză că românii, ciprioții, bulgarii și croații nu pot călători fără vize în SUA, arată Biroului de Presă din București al Parlamentului European.

Parlamentul a adoptat joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri o rezoluție prin care îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

De altfel, subiectul ridicării vizelor a fost discutat și de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, cu secretarul de stat american Mike Pompeo în timpul vizitei acestuia la Washington.

„Am subliniat interesul major al României de a fi inclusă în programul Visa Waiver, dată fiind importanța întăririi legăturilor personale între oameni, dar și în domeniul afacerilor. Am căzut de acord să continuăm cooperarea și coordonarea viitoare pe acest subiect de interes comun, în beneficiul direct al cetățenilor noștri”, arăta Bogdan Aurescu.

Bulgarii, croații, ciprioții și românii sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Zece țări NATO și-au mărit la 2% din PIB cheltuielile pentru apărare

Președintele american Donald Trump și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg la summitul NATO de la Londra, 4 decembrie 2020.

Zece țări NATO și-au mărit până acum cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB-ul national, arată cifrele publicate joi de Alinața nord-atlantică, ceea ce înseamnă că două-treimi din statele membre sunt sub acest nivel, stabilit încă la summitul din 2014 și care a creat multe tensiuni între NATO și administrația Trump,

Germania, des criticată de președintele american, a ajunst la 1,57% din PIB, de la 1,36%. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de Politico.eu, a ținut să precizeze că este „al șaselea an consecutive” în care țările membre măresc cheltuielile pentru apărare. Statele Unite rămân de departe țara cu cel mai mare buget de apărare, cu aproape 4% din PIB.

Covid-19: APCE nu mai trimite observatori la alegerile prezidențiale

Din cauza restricțiilor de călătorie, impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei nu va mai trimite observatori la alegerile prezidențiale din R. Moldova, din 1 noiembrie. Anunțul a fost făcut joi, printr-o declarație de presă.

Liderii din Armenia și Azerbaidjan nu dau șanse negocierilor de pace

Pe linia frontului, militari armeni în Nagorno-Karabah, 20 octombrie 2020.

Liderii din Armenia și Azerbaidjan par deciși să continue luptele pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabach, regiune din Azerbaidjan controlată de milițiile armene deși eforturile diplomatice susținute continuă pentru a se pune capăt luptelor care riscă să transforme acest conflict local într-unul regional, cu implicarea Rusiei și a Turciei (țară NATO) de părți opuse. Premierul armean Nicol Pașinian a declarat miercuri, într-un discurs transmis live pe Facebook că pentru moment nu există nici un punct comun între cele două părți, „câmpul de bătălie” fiind singurul loc unde pot fi rezolvate problemele. O declarație similară a fost făcută miercuri și de președintele azer Ilham Aliev.

Președintele armean, Armen Sarkisian, s-a aflat miercuri la Bruxelles pentru discuții cu liderii Uniunii Europeană și ai NATO, în timp ce miniștrii azeri și armean de externe erau la Moscova pentru discuții cu Rusia, într-un impuls diplomatic pentru a pune capăt luptelor.

După Moscova, cei doi miniștri de externe sunt așteptați la Washington pentru discuții vineri, pe 23 octombrie cu secretarul de stat american, Mike Pompeo.

Statele Unite, Franța și Rusia sunt copreședinții așa-numitului grup Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care a condus până acum eforturile nereușite de a soluționa disputa privind Nagorno-Karabakh de la acordul fragil de încetare a focului din 1994. Luptele recente au reizbucnit la sfârșitul lunii septembrie, de atunci sute de militari și civili au fost uciși de ambele părți. Cifrele nu pot fi verificate independent.

Iranul și Rusia au obținut date confidențiale ale alegătorilor americani

John Ratcliffe, directorul Serviciilor Naționale de Informații americane, Washington, 5 mai 2020.

Șefii informațiilor americane au anunțat că atât Iranul cât și Rusia au obținut, separat, informații confidențiale privind alegători din Statele Unite dar au asigurat, la o conferință de presă, că procesul electoral va decurge normal, fără ingerințe din afară.

Directorul Serviciilor Naționale de Informații, John Ratcliff și directorul Biroului Federal de Investigații (FBI), Chris Wray au avertizat că țările care încearcă se influențeze alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie vor avea de plăti „din greu”.

Iranul, a precizat Ratcliff, a trimis mesaje de amenințare unor votanți democrați din două state „indecise”, în numele unei grupări de extrema dreaptă care-l sprijină deschis pe Trump, încercând astfel să submineze șansele de realegere ale președintelui. Se pare că adresele de e-mail au fost sustrase din datele electronice ale alegătorilor care s-au înscris pentru alegeri.

Rusia nu ar fi lansat o campanie similară, a mai spus Ratcliff, dar se știe că și ea a obținut datele unor alegători, cum s-a întâmplat și cu patru ani în urmă, când este acuzată că s-a amestecat în alegerile americane de partea președintelui Trump.

SUA: Democrații vor boicota votul de confirmare a noului judecător la Curtea Supremă

Amy Coney Barrett, candidata administrației Trump pentru un loc de judecător la Curtea Supremă, în cursul audierilor din comisia juridică din Senat, Washington, octombrie 2020.

Democrații din Senatul american nu pot bloca numirea, cu numai două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, a unui nou judecător la Curtea Supremă dar au anunțat că vor boicota votul de joi, din comisia juridică, care va confirmat numirea candidatei republicane Amy Coney Barrett. Votul în plenul Senatului este programat pentru 26 octombrie iar republicanii au o majoritate de 53 la 47 de voturi.

Democrații protestează împotriva faptului că administrația Trump a insistat ca această numire, care este pe viață, să fie confirmată acum, în loc de a aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale, mai ales că în 2016 au blocat o numire a administrației Obama tocmai cu argumentul că era făcută prea aproape de alegerile prezidențiale.

Cu Coney Barrett, președintele Trump a numit trei judecători la Curtea Supremă, dominată acum și pentru mulți ani în viitor de aripa conservatoare, cu 6 voturi la 3.

În cursul campaniei electorale s-a vehiculat ideea că în cazul unei victorii a democratului Joe Biden, acesta ar putea mări de la 9 la 11 numărul de judecători la Curtea Supremă, restabilind astfel un fel de echilibru între conservatori și liberali.

Barack Obama: la primul său miting electoral, critică strategia administrației Trump în combaterea pandemiei

Fostul președinte Barack Obama în campania electorală, în sprijinul lui Joe Biden, Philadelphia, 21 octombrie 2020.

Fostul președinte democrat Barack Obama a atacat dur strategia actualei administrații Trump în combaterea pandemiei de Covid-19.

Statele Unie sunt una din cele mai afectate țări din lume de pandemia de coronavirus, cu peste 8 milioane 300 de contaminări și 222 de mii de decese legate de Covid-19.

Vorbind la primul miting electoral la care a participat pentru a susține candidatura la președinție a fostului său vicepreședinte Joe Biden, Obama a criticat și încercarea administrației republicane de a elimina, în plină pandemiei, sistemul de asigurări medicale pentru „toată lumea” creat în ultimul său mandat, așa-numitul „Obama care” dar și politica economică nedreaptă a administrației Trump și modul în care a navigat cele mai recente conflicte rasiale, provocate de uciderea lui George Floyd.

Mitingul electoral a avut loc la Philadelphia, în statul Penssylvania, unul din așa-numitele state indecise, care trebuie câștigate de orice pretendent la Casa Albă. În 2016, Trump a câștigat în acest stat dar acum, sondajele de opinie îl pun pe contracandidatul democrat Joe Biden în frunte. Președintele american nu este ales direct, prin vot popular, ci de electorii desemnați din fiecare stat, ceea ce înseamnă că alegerile prezidențiale se decid la acest nivel.

Noi măsuri sanitare în Europa - Cehia în carantină parțială

Praga - podul Carol în „carantină”, fără turiști, octombrie 2020

Cehia a reintrat în carantină parțială, în tentativa de a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, după ce numărul de noi cazuri a continuat să crească vertiginos. Miercuri, premierul Andreij Babis a anunțat că toate magazinele neesențiale se închid iar cel puțin până pe 3 noiembrie, oamenii trebuie să stea în casă – dacă nu merg la lucru, la cumpărături sau la medic. Cu două zile în urmă, în Cehia se raportaseră aproape 12 mii de cazuri noi de Covid-19 la o populație de numai zece milioane 799 de mii de locuitori. Numărul deceselor a crescut la peste 1.600.

În multe țări europene s-a revenit la măsuri sanitare drastice, menite să oprească o nouă explozie de noi cazuri de contaminare cu coronavirus dar noi tratamente, dezvoltate în ultimele luni, au redus peste tot rata mortalității. Pe lângă Cehia, Franța, Spania, Italia și Rusia sunt țările care se confruntă în acest moment cu creștere spectaculoase de noi cazuri.

Fenomen care înregistrează și în Statele Unite, unde numărul de noi contaminări pe zi a crescut de la 42 de mii la începutul lunii octombrie, la peste 58 de mii, cel mai ridicat nivel din iulie, apreciază universitatea Johns Hopkins. În acest moment, cele mai afectate state americane sunt cele din centru -vest și vestul țării și se observă o creștere alarmantă de noi cazuri în zonele rurale, nu numai în marile centre urbane.

Compania TAROM ar putea concedia până la 30% din angajați

Din cauza pandemiei de coronavirus, care a redus extrem de mult traficul aerian, compania română de stat TAROM ar putea concedia circa 30% din angajați, inclusiv piloți și stewardese, relatează Digi24. Oficial, pentru acest an sunt estimate pierderi de peste 300 de milioane de lei, însă pierderile companiei ar putea crește și mai mult în funcție de evoluția crizei sanitare. Compania ar avea șanse de revenire abia în 2024.

Papa Francisc susține parteneriatul civil între persoanele de același sex

Papa Francisc

Papa Francisc afirmă în filmul „Francesco”, lansat astăzi, că homosexualii ar trebui protejați de legile uniunii civile, într-unul dintre cele mai clare mesaje ale sale despre drepturile minorităților sexuale. Filmul documentar este realizat de regizorul Evgheni Afineevsky și este nominalizat pentru OSCAR.

Biograful papal Austen Ivereigh a declarat pentru agenția Reuters că declarațiile suveranului pontif din film au fost unele dintre cele mai clare pe care Papa Francisc le-a făcut pe această temă de la alegerea sa din 2013.

„Cine sunt eu să judec?” este sintagma care l-a făcut celebru pe Papa Francisc încă de la începutul papalității sale și care îi marchează profund atitudinea față de multe subiecte ale vieţii contemporane.

R. Moldova: 833 de noi cazuri de infectare cu coronavirus și 13 decedați

833 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în Republica Moldova în ultimele 24 de ore. Astfel, bilanțul infectărilor cu COVID-19 se ridică la 68 de mii 791 de cazuri.

Din numărul celor testați pozitiv sunt, inclusiv, 53 de lucrători medicali din 33 de instituții medico-sanitare.

Astăzi au fost raportate și 13 decese provocate de noul coronavirus, iar numărul total al celor decedați ajunge la 1630 de persoane. Numărul celor vindecați atinge cifra de 50 de mii.

Miniștrii apărării NATO negociază înființarea unui centru spațial în sud-vestul Germaniei

Se așteaptă ca miniștrii apărării din țările NATO să cadă de acord săptămâna aceasta cu privire la înființarea unui centru spațial în sud-vestul Germaniei, pe fondul îngrijorărilor cu privire la ceea ce alianța militară occidentală consideră un comportament din ce în ce mai agresiv al Rusiei și Chinei.

Înaintea întâlnirii de două zile care începe joi, 22 octombrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că noul centru spațial urmează să fie înființat la Ramstein, o bază aeriană aproape de granița cu Franța, pentru a ajuta la gestionarea comunicațiilor prin satelit și a operațiunilor militare ale alianței in jurul lumii.

Aproximativ 2000 de sateliți orbitează Pământul, dintre care mai mult de jumătate sunt operați de membri NATO, fiind folosiți de la serviciile de telefonie mobilă până la prognozele meteo.

În prezent, cel puțin 40% din comunicațiile NATO sunt prin satelit.

„Spațiul este esențial pentru capacitatea noastră de a naviga, comunica și detecta lansarea de rachete. Și comunicațiile prin satelit rapide, eficiente și sigure sunt vitale pentru trupele noastre", a spus Stoltenberg, insistând că scopul aliaților „nu este militarizarea spațiului, sporirea gradului de conștientizare al NATO cu privire la provocările din spațiu și capacitatea Alianței de a face față acestora ".

În decembrie, membrii alianței au recunoscut spațiul ca al cincilea domeniu de operațiuni în care trebuie să se apere la fel de eficient ca în aer, pe uscat, pe mare și în spațiul cibernetic.

Se așteaptă ca miniștrii apărării NATO să abordeze, de asemenea, pe 22 octombrie, ceea ce Stoltenberg a numit „provocarea reprezentată de rachetele rusești, care cresc în amploare și complexitate”.

Statele Unite și Rusia nu au finalizat încă un acord pentru prelungirea ultimului lor tratat major de control al armelor, New START, care urmează să expire în februarie.

Statele Unite și aliații săi au acuzat Rusia că a încălcat Tratatul privind Forțele Nucleare cu Interval Intermediar (INF) dintre Moscova și Washington.

Washingtonul a ieșit, de asemenea, în mod unilateral, din tratatul numit Open Skies, un tratat care permite Statelor Unite și Rusiei să efectueze zboruri de recunoaștere deasupra teritoriilor lor.

Raportorul Parlamentului European pentru R. Moldova critică ingerințele Moscovei

Dragoș Tudorache, raportorul Parlamentului European pentru R.Moldova

Dragoș Tudorache, raportorul Parlamentului European pentru R.Moldova, a făcut astăzi mai multe declarații presei despre actualul raport critic al Parlamentului European despre situația din Moldova , la 6 ani de la semnarea acordului de Asociere cu Uniunea Europeană . Tudorache a criticat dur acuzațiile recente ale Moscovei – ale șefului serviciului de securitate Serghei Narîșkin și ale șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, care au acuzat Occidentul că ar încerca să se implice în alegerile prezidențiale din Moldova. În opinia eurodeputatului de la Renew Europe, Dragoș Tudorache, aceste declarații venind de la Moscova sunt „o practică mai veche de dezinformare a Rusiei”, Uniunea Europeană fiind interesată în Moldova de alegeri libere și corecte, indiferent de ideologia candidatului ce va fi câștigător

Luare de ostatici într-o bancă din orașul georgian Zugdidi

Captură de la camerele video ale băncii din Zugdidi

Ministerul de Interne al Georgiei spune că un bărbat înarmat a luat ostatici angajații și vizitatorii unei bănci din orașul de est Zugdidi.

Un corespondent RFE / RL de la fața locului a spus că bărbatul mascat a tras cu o armă în interiorul clădirii înainte de a permite mai multor ostatici să părăsească sediul.

Se crede că cinci angajați ai băncii și un număr necunoscut de clienți se află încă în bancă.

Zona din jurul băncii a fost înconjurată de poliție și este în desfășurare o operațiune de soluționare a crizei.

Un deputat socialist a lansat o carte care atacă dur societatea civilă din R. Moldova

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea

Deputatul Partidului Socialiștilor Bogdan Țîrdea a lansat în cartea sa, intitulată: „Societatea civilă în Republica Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale”, un atac dur la adresa societăţii civile din Moldova. Deputatul socialist acuza cele mai prestigioase organizaţii neguvernamentale ale Moldovei că ar fi plătite „pentru a denigra anumiți politicieni, partide și pentru a-i susține pe alții”, informează agenția IPN.

Autorul a analizat mai multe organizaţii neguvernamentale importante ale societăţii civile din Moldova: Fundația Europeană pentru Democrație, National Endowment for Democracy, Fundația Soros și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Asociaţia pentru Democraţie Participativă Adept, Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice, Centrul de informaţii Genderdoc-M, Transparency International, Institutul pentru Politici si Reforme Europene, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Promo-LEX.

În replică, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, condamnă atacurile pe care le consideră „caracteristice regimurilor politice nedemocratice, corupte și autoritare”. „Ele trebuie oprite imediat de autorități naționale competente”, a spus Groza.

Pentru directorul executiv al centrului Expert-Grup, Adrian Lupușor: „Atacurile asupra societății civile sunt specifice regimurilor nedemocratice, corupte și autoritare, pentru care este incomodă o societate civilă independentă și vibrantă. Anume în aceasta direcție se îndreaptă țara”.

Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a scris pe Facebook că, în opinia sa; „Doar hoții și tiranii luptă cu ONG-urile”.

Potrivit directorului Asociației Presei Independente, Petru Macovei, cartea lansată de către unul dintre fruntașii Partidului Socialiștilor din Moldova, Bogdan Țîrdea, este un fals și o manipulare „prin care se încearcă distragerea atenției publice de la probleme foarte grave și acuzații grave care sunt lansate în adresa unor candidați spre, vezi Doamne, activitatea asociațiilor obștești, care, regretă Bogdan Țîrdea, nu sunt asociate agenților străini, așa cum se întâmplă în Rusia”, considera Petru Macovei, citat de agenția IPN.

Președintele interimar al Kârgâzstanului anunță o „amnistie economică” pentru foști oficiali îmbogățiți ilegal

Președintele interimar al Kârgâzstanului Sadîr Japarov

Președintele interimar al Kârgâzstanului Sadîr Japarov a anunțat o „amnistie economică” pentru foști oficiali care s-au îmbogățit ilegal prin corupție, la doar o zi după ce fostul șef adjunct al serviciului vamal, Raimbek Matraimov, a fost reținut și plasat în arest la domiciliu sub suspiciunea de corupție. Potrivit unui anunț al lui Japarov de astazi , amnistia îi va afecta pe toți foștii oficiali care au servit în „sectorul energetic, vamal, fiscal, farmaceutic, mineri sau au acordat licențe, ” cît și din alte sectoare ale economiei și care prin acte de corupție auobținut bunuri in mod ilegal. Japarov a acordat 30 de zile pentru foști oficiali care au săvârșit astfel de acțiuni ilegale să dezvaluie schemele de corupție pe care le-au folosit și să dea înapoi banii obșinuiți astfel pentru a li se acorda „iertări administrative și economice”. Miscarea vine la o zi după ce Comitetul de Stat pentru Securitate Națională din Kârgâzstan (UKMK) a declarat că l-a reținut pe Matraimov, un aliat al fostului președinte Sooronbai Jeenbekov, ca parte a unei anchete de corupție.

În Kazahstan, alegerile pentru Camera inferioară a Parlamentului vor avea loc pe 10 ianuarie 2021

Președintele Kazahstanului Qasim-Zomart Tokaev

Președintele kazah Qasim-Zomart Tokaev a stabilit data alegerilor pentru Camera inferioară a Parlamentului pentru 10 ianuarie 2021. Decretul, semnat pe 21 octombrie, deschide calea pentru primele alegeri parlamentare ale țării de când Tokaev i-a succedat lui Nursultan Nazarbaev la președinție anul trecut. Nazarbaev păstrează încă poziții cheie în Kazahstan , fiind șeful Consiliului de Securitate al țării și liderul partidul aflat la putere , Nur Otan. Observatorii alegerilor internaționale spun că alegerile din Kazahstan nu au fost nici libere, nici corecte, vorbind despre faude electorale extinse, precum reprimarea candidaților opoziției și restricții privind libertatea presei. În prezent, Majlis – parlamentul din Kazahstan - cu 107 locuri, este dominat de partidul Nur Otan al lui Nazarbaev, care are 84 de deputați. Partidul popular comunist pro-guvernamental din Kazahstan și partidul liberal Ak Zol au fiecare cite șapte locuri. Celelalte nouă locuri sunt numite de Adunarea Poporului din Kazahstan, un organism consultativ controlat tot de Nazarbaev.

România: Alegerea lui Florin Iordache ca președinte al Consiliului Legislativ, contestată la CCR

Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, și Florin Iordache

Parlamentarii PNL și USR vor depune separat câte o sesizare la Curtea Constituțională referitoare alegerea parlamentarului PSD Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ.

„Grupul parlamentar PNL va depune o sesizare la CCR referitoare la neconstituționalitatea alegerii domnului Florin Iordache, în fruntea Consiliului Legislativ. PNL are numărul necesar de semnături pentru atacul la CCR și dorim să venim în sprijinul colegilor de la USR, care nu au matematic numărul necesar de semnături. Nu am primit o solicitare scrisă sau verbală pentru semnături, motiv pentru care colegii juriști vor depune rapid sesizarea la CCR”, a transmis liderul deputaților liberali Florin Roman, într-un comunicat de presă.

Roman spune despre Iordache că e „autorul infamei OUG 13, cea care a scos în stradă sute de mii de români dornici să apere democrația”, motiv pentru care nu ar avea ce să caute în funcția de președinte al Consiliului Legislativ.

Și grupurile parlamentare ale USR au anunțat, miercuri, că vor sesiza Curtea Constituțională pentru alegerea lui Florin Iordache la conducerea Consiliului Legislativ. Conform USR, candidații nu au întrunit numărul de voturi cerut de lege.

Mai multe amănunte AICI

Un raport API confirmă tendințele de prezentare dezechilibrată a candidaților prezidențiali

Al treilea raport de monitorizare a 12 portaluri informaționale în campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2020 -perioada 11-17 octombrie, prezentat de Asociația Presei Independente (API), confirmă tendințele înregistrare anterior, și anume prezentarea dezechilibrată a candidaților și partizanatul politic evident al unor portaluri. Monitorizarea are loc în cadrul Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte și va continua până în ziua alegerilor, eventual, și în turul doi al scrutinului, iar API va prezenta rapoarte săptămânale.

Cele mai multe materiale pe teme politice și/sau electorale, publicate de cele 12 portaluri monitorizate au o singură sursă de informare, redacțiile publică articole dezechilibrate fără replica celor acuzați, candidații sunt prezentați selectiv, iar frecvența și contextul aparițiilor acestora indică asupra caracterului părtinitor al celor mai multe materiale analizate. Unele portaluri sunt portavoce ale candidatului Igor Dodon și chiar fac agitație electorală indirectă și directă pentru acesta (Actualitati.md, Aif.md, Kp.md, Vedomosti.md, Noi.md), și numai două portaluri – Agora.md și Newsmaker.md au un comportament editorial relativ echilibrat, prezentând campania și candidații/candidatele preponderent neutru și respectând normele deontologiei jurnalistice, se arata în cel mai recent raport de monitorizare a alegerilor realizat de Asociația Presei Independente.

Agora.md s-a remarcat în această perioadă prin cea mai echilibrată abordare a acțiunilor electorale, potrivit raportului API.

Cehia adoptă restricții severe după ce au fost raportate noi cazuri de coronavirus

Praga- Așteptând pentru un test de coronavirus

Guvernul ceh a aprobat o serie de măsuri restrictive severe după ce a fost raportat un număr record de noi cazuri de coronavirus. Prim-ministrul Andrej Babis a declarat într-o conferință de presă astăzi că măsurile privind închiderea tuturor punctelor de vânzare cu amănuntul neesențiale și limitarea circulației oamenilor doar la călătorii esențiale, cum ar fi pentru muncă, familie sau cumpărarea alimentelor, vor dura cel puțin până pe 3 noiembrie.

Babis a spus că măsurile vor intra în vigoare începând de mîine, 22 octombrie.

Marți au fost înregistrate 11 984 cazuri noi de coronavirus, un record într-o singură zi intr-o țara a cărei populație este de 10,7 milioane de oameni.

Decesele au crescut, de asemenea, la 1619, o creștere cu 464 în ultima săptămână, în timp ce spitalele și-au redus activitățile obișnuite pentru a pune la dispoziție mai multe paturi și personal pentru numărul crescut de pacienți cu COVID 19.

Ministrul Sănătății, Roman Prymula, a declarat că prognozele arată că numarul cazurilor vor crește in perioada urmatoare, cu valori maxime preconizate in jurul datei de 11 noiembrie.

Vicepremierul Jan Hamacek, care este și ministrul de interne și șeful comisiei de criză care coordonează eforturile logistice pentru combaterea pandemiei, a anunțat că este pozitiv la COVID-19.

Discuții și negocieri internaționale pentru pacea din Nagorno-Karabah

Luptele în Nagorno-Karabah continuă

Președintele armean, Armen Sarkisian, a plecat la Bruxelles pentru discuții cu liderii Uniunii Europeană și ai NATO, în timp ce miniștrii azeri și armeni de externe se află la Moscova pentru discuții cu Rusia, într-un impuls diplomatic pentru a pune capăt luptelor recente în legatură cu regiunea separatistă Nagorno-Karabah.Sute de soldați și civili au fost uciși în urma ostilităților care au început pe 27 septembrie.

După Moscova, cei doi miniștri de externe ai celor doua țări vor călători apoi la Washington pentru discuții vineri, pe 23 octombrie cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo. Statele Unite, Franța și Rusia sunt copreședinții așa-numitului grup Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care a condus până acum eforturile nereușite de a soluționa disputa privind Nagorno-Karabakh de la acordul fragil de încetare a focului din 1994.

Astăzi, ambele părți au raportat noi lupte în și în jurul regiunii Nagorno-Karabakh, enclava cu o populație majoritar armeana din Azerbaijan. Oficialii din Nagorno-Karabakh au vorbit despre bombardamente cu artilerie, luptele fiind deosebit de intense în zonele sudice ale zonei de conflict.

Azerbaidjanul a negat că unul dintre avioanele sale de război ar fi fost doborât.

Comunitatea internațională este îngrijorată că acest reînnoit conflict s-ar putea extinde, atrăgând si Rusia si Turcia – fiecare susținând câte o parte.

Sarkisian are pe agendă întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, și cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

„Se așteaptă ca conducerea NATO și a organizațiilor europene să facă tot posibilul pentru a opri acțiunile militare ale Azerbaidjanului și ale Turciei, membre NATO, ceea ce va ajuta la aducerea la viață a acordurilor de încetare a focului", se rata într-un comunicat al președinției armene.

Armenia, care are un pact de apărare cu Rusia, în organizația regională Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, a acuzat Turcia că a trimis mercenari să lupte de partea azeră. Turcia, membru NATO, a respins acuzația, spunând că nu are un rol direct în lupte.

România: un nou antirecord, 4 848 cazuri de COVID

În România, alte 4.848 de noi cazuri de coronavirus - un nou record absolut - au fost raportate în ultimele 24 de ore, în urma a peste 37.000 de teste. Bilanțul infectărilor cu COVID-19 de la începutul pandemiei a ajuns la 191.102, potrivit datelor publicate miercuri de Grupul de Comunicare Strategică. Cele mai multe îmbolnăviri noi se înregistraseră vineri - 4.026. În ultima zi, s-au înregistrat alte 69 de decese. Până astăzi, în Romania au decedat 6.065 de persoane diagnosticate cu COVID-19.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG