Linkuri accesibilitate

Ştiri

Rusia a anunţat că va relua livrările de energie electrică pentru Belarus, pentru că Minskul şi-a plătit datoria scadentă

Rusia a anunţat că va relua livrările de energie electrică pentru Belarus, întrucât Minskul şi-a plătit până la urmă o datorie scadentă. Purtătorul de cuvânt al concernului rusesc RAO UES, Anton Nazarov, a spus că livrările vor fi readuse la nivelul normal în cel mult două zile. Întreruperea a avut loc la miezul nopţii, fiind motivată de ruşi prin faptul că Minskul nu a plătit facturile pentru martie şi mai. Ministrul energiei din Belarus Liudmila Zenkovich a spus că societatea de stat Belenergo a plătit astăzi a doua tranşă din datorie. Republica Belarus importă din Rusia cam 12% din energia electrică.

Vezi ultimele știri ale zilei

Premierul Ion Chicu prognozează o reducere a deficitului bugetar

Premierul Ion Chicu în Parlament, aprilie 2020

Proiectul de buget pentru 2021, examinat de guvernul Ion Chicu, include „subvenționarea sau rambursarea TVA pe intern”, un sprijin pentru agricultori care ar urma să continue „până la 30 septembrie 2021”. Totodată, este inclus un program care să încurajeze revenirea acasă a moldovenilor din diaspora, a spus premierul Ion Chicu într-un interviu pentru Europa Liberă: „Am alocat 200 de milioane acum în bugetul 2021 pentru subvenționarea impozitelor salariale anume pentru ei. Dacă au revenit în țară și sunt angajați la serviciu, statul plătește pentru ei acele impozite salariale. Știți că acestea sunt 42% - 45% din fondul de salarii”. Guvernul vrea să continue și investițiile masive în infrastructură, toate măsuri „anti-ciclice”, într-o perioadă de criză economică, provocată de pandemia de coronavirus.

Premierul se așteaptă de asemenea ca deficitul bugetar, prognozat încă la 12 miliarde de lei la rectificarea din septembrie, să fie de numai 10 miliarde.

„Eu am spus foarte clar că din august s-au restabilit veniturile bugetare, avem cu mult mai multe venituri decât este în rectificarea din septembrie 2020, de aceea, dacă cu o lună în urmă spuneam că nu vor fi 17 milioane, vor fi 12 deficitul bugetar, acum mă aventurez să spun că chiar va fi în jur de 10.”

Trump despre rezultatele alegerilor: „Opinia mea nu se va schimba”

Donald Trump

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că nu va ceda niciodată în fața lui Joe Biden, chiar dacă o renumărare a voturilor în Wisconsin îl reconfirmă drept câștigător în acest stat, aplicând încă o lovitură eforturilor lui Trump de a anula rezultatele alegerilor.

Într-un interviu telefonic pentru Fox News, Trump a repetat acuzațiile nedovedite că alegerile au fost „trucate” și „fraudate total”. A fost prima sa apariție la televiziune, după scrutinul prezidențial din 3 noiembrie. Trump a promis că va continua să conteste rezultatele alegerilor, spunând că nu se va răzgândi. În timp ce președintele a repetat pretinsele acuzații de fraudă, echipa sa juridică nu a furnizat deocamdată nicio dovadă în instanțe, marea majoritate a petițiilor depuse fiind respinse.

Renumărarea parțială a voturilor în Wisconsin, duminică, a confirmat victoria lui Biden, cu peste 20 de mii de voturi față de Trump. Rezultatele din Wisconsin pot fi contestate în justiție, deși echipa juridică a lui Trump a pierdut deja procese în Arizona, Georgia, Michigan, Nevada și Pennsylvania. Trump a mai declarat că, în ceea ce privește cauzele pierdute, echipa sa va face recurs la Curtea Supremă.

Proiectul bugetului pentru anul viitor, pe agenda Guvernului

Premierul Ion Chicu intenționează luni, 30 noiembrie, să treacă prin guvern proiectul noului buget și al politicii fiscale pentru anul 2021, după care, pe 1 decembrie, să le trimită în Parlament, unde însă nu are, în acest moment, o majoritate clară.

Într-un interviu cu Europa Liberă, săptămâna trecută, premierul declara: „Sper că vom reuși luni să aprobăm aceste proiecte, marți să le remitem în parlament, astfel încât deputații să aibă timp să le examineze, să le voteze în prima lectură, dacă vor binevoi și dacă va fi susținere, iar apoi, între prima și a doua lectură, tot vor avea cred că în jur de două săptămâni, astfel încât să fie timp pentru amendamente, pentru descusut, pentru decizii dacă mai țin guvernul sau nu etc.”

Chicu a recunoscut că în actualul Parlament există pericolul ca proiectul de buget și politica sa fiscală să fie respinse.

„Nu există majoritate parlamentară, am revenit la acel statu-quo care a fost la 14 noiembrie 2019, cu guvern minoritar, susținut oficial și declarat de Partidul Socialiștilor, mai departe se votează conform deciziilor deputaților, dacă ei consideră că este util sau nu, (...) riscul că aceste proiecte nu vor fi votate este mare”, a mai spus premierul Ion Chicu.

„Alegeri” fără surprize și minim istoric al prezenței la vot în regiunea transnistreană

La Tiraspol

Pe 29 noiembrie, în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova au avut loc „alegeri” în Sovietul suprem, așa numitul legislativ de la Tiraspol. Potrivit pretinselor autorități electorale din stânga Nistrului, prezența la vot a fost de 27,79%, cea mai slabă din istoria regiunii, ceea ce înseamnă 113.916 alegători. Dar așa zilele alegeri au fost oricum validate, pentru că pragul electoral a fost anulat.

În două treimi din circumscripții a concurat un singur candidat. Alegerile fără concurență nu promit surprize – controlul regiunii separatiste a Republicii Moldova rămâne la partidul Obnovlenie și holdingul Sheriff.

R. Moldova: De luni restaurantele, barurile și cafenelele vor închide cel mai târziu la 10 seara

Începând de luni, restaurantele, barurile și cafenelele din R. Moldova vor fi nevoite să se închidă cel mai târziu la ora zece seara, în baza noilor măsuri impuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Este una din prevederile adoptate la 27 noiembrie de Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică, care a prelungit starea de urgență în sănătate publică până la 15 ianuarie 2021. Începând de sâmbătă a fost interzisă activitatea cluburilor de noapte și ringurilor de dans. Pe toată durata stării de urgență se interzic majoritatea activităților publice, inclusiv cele sportive sau culturale – cum sunt concertele sau reprezentațiile de teatru. Persoanele mai vârstnice de 63 de ani ar urma să nu iasă din casă decât pentru necesități stringente. La fel, în continuare se restricționează aflarea în locurile publice (păduri, parcuri, alei, plaje etc.) în grupuri mai mari de 3 persoane.

Peste 130 de protestatari arestați în Belarus în timpul demonstrațiilor împotriva lui Lukașenka

Susținătorii opoziției din Belarus participă la un marș anti-Lukașenka la Minsk, 29 noiembrie 2020

Autoritățile din Belarus au reținut zeci de protestatari la noi demonstrații împotriva liderului autoritar al țării, Alexandr Lukașenka. S-a relatat că la Minsk și Barauliany au fost reținute la 29 noiembrie peste 130 de persoane. Au avut loc rețineri și în alte localități. Pentru a doua săptămână la rând, demonstrațiile din Belarus s-au ținut sub genericul „Marșul vecinilor”, o formă de protest care îngreunează efortul poliției de a aresta oameni. Serviciul din Belarus al Europei Libere a relatat că forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și grenade paralizante. La Minsk a fost blocat internetul mobil, iar stațiile de metrou din centru au fost închise. Demonstrații s-au ținut aproape în toate sectoarele capitalei. În Belarus au loc proteste masive începând din 9 august, când Lukașenka a pretins că a câștigat un nou mandat prezidențial.

Amânarea Olimpiadei de la Tokio pe anul viitor va costa aproape 2 miliarde de dolari, spun organizatorii

Organizatorii Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, care trebuiau să se țină în vara anului curent, dar au fost amânate cu un an din cauza pandemiei, spun că amânarea îi va costa cam 200 de miliarde de yeni, adică aproape 2 miliarde de dolari. Citând comitetul de organizare, ziarul nipon Yomiuri a scris la 29 noiembrie că cheltuielile suplimentare vor fi provocate mai ales de plata salariilor și de crearea unor sisteme de înapoiere a banilor pe bilete. Înaintea amânării, organizatorii apreciau costul găzduirii Jocurilor la 13 miliarde de dolari. Mai devreme, când Japonia a obținut dreptul de a găzdui evenimentul, costul era estimat la 7,3 miliarde de dolari. Jocurile Olimpice de la Tokio ar urma să înceapă la 23 iulie, 2021, iar Jocurile Paraolimpice, la 24 august.

Cel puțin 30 de membri ai forțelor de securitate afgane au fost uciși de o explozie

La locul atacului, în provincia Ghazni 29 noiembrie 2020

Cel puțin 30 de membri ai forțelor de securitate afgane au fost uciși de explozia unui vehicul cu bombă la o bază militară din provincia Ghazni, din estul Afganistanului. Alți cel puțin 24 au fost răniți în explozia produsă la 29 noiembrie, la ora 8 dimineață. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne afgan a confirmat atacul, dar nu a furnizat informații despre victime. Nimeni nu și-a asumat imediat răspunderea. În provincia Ghazni au avut loc periodic, mai ales în ultimele 10 luni, ciocniri între forțele de securitate afgane și militanții Taliban. Cam 10 din cele 19 districte ale regiunii sunt în prezent sub controlul milițiilor islamiste. Tot la 29 noiembrie, un atac sinucigaș cu o mașină încărcată cu explozivi a lovit convoiul de mașini al unui oficial local din Zubal, în sudul Afganistanului, omorând cel puțin trei oameni și rănind 12.

Construcția gazoductului Nord Stream 2 va fi reluată în prima parte a lunii decembrie

Conducte pentru Nord Stream 2 depozitate în portul Mukran din Sassnitz, 10 septembrie 2020

Construcția gazoductului Nord Stream 2, care va merge pe sub Marea Baltică din Rusia în Germania, se va relua în prima parte a lunii decembrie, după o pauză de un an datorată sancțiunilor americane impuse împotriva navelor elvețiene care participau la lucrări. Un post de radio german a spus că data reluării lucrărilor ar fi 5 decembrie. Pentru ca gazoductul de 1.230 km să fie complet, lipsesc în momentul actual două segmente: unul de 16 km în apele germane și 60 km în ape daneze. Germania se așteaptă să poată dubla importurile de gaze rusești grație noului gazoduct. Proiectul este criticat aspru atât de oficiali americani, care oferă europenilor exporturi de gaz lichefiat american și avertizează asupra riscurilor politice ale dependenței energetice de Moscova, cât și de unele țări est-europene. Polonia, țările baltice sau Ucraina, mai ales, nu văd cu ochi buni intensificarea cooperării vest-europene cu sectorul energetic rusesc și „ocolirea” lor în acest efort.

Poliția rusă a amendat peste un milion de oameni pentru încălcarea restricțiilor anti-pandemie

Poliția în fața Muzeului de Istorie din Piața Roșie

Poliția din Rusia spune că a amendat peste un milion de oameni pentru încălcarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Bilanțul a fost făcut public la 28 noiembrie de Ministerul de Interne, citat de TASS. Rusia are al patrulea cel mai mare număr din lume de persoane infectate cu COVID-19, anume peste 2,2 milioane. 39.000 de oameni au murit în Rusia din cauza virusului. Acestea sunt datele oficiale, dar presa scrie că adevăratul bilanț ar fi încă și mai mare. În ciuda unei accelerări a pandemiei în ultimele săptămâni, autoritățile ruse au evitat să impună restricții dure, cum s-au luat în unele țări europene, și a lăsat la latitudinea regiunilor dacă să ia sau nu unele măsuri.

Șeful muzeului literaturii din Ungaria criticat pentru că l-a comparat George Soros cu naziștii

George Soros

Filiala central-europeană a unei mari organizații evreiești a condamnat un articol în care șeful muzeului literaturii din Ungaria l-a comparat pe omul de afaceri și filantropul american George Soros cu naziștii. Szilard Demeter, directorul Muzeului Petofi din Budapesta, a scris că Soros este „un fuhrer liberal”, care transformă Europa centrală într-o „cameră de gazare”. Soros, născut în Ungaria din părinți evrei, este supraviețuitorul Holocaustului. În protestul său, organizația American Jewish Committee in Central Europe a calificat cuvintele lui Szilard Demeter drept „oribile”. În același articol, intelectualul maghiar a scris că Ungaria și Polonia, aflate în dispută cu UE din cauza erodării democrațiilor lor, sunt „noii evrei”, adică noii persecutați în Europa.

Guvernul din Muntenegru l-a declarat persona non grata pe ambasadorul Serbiei

Vladimir Bozovic, ambasadorul Serbiei în Muntenegru și președintele mutenegrean Milo Djukanovic

Guvernul din Muntenegru l-a declarat persona non grata pe ambasadorul Serbiei vecine în legătură cu comentarii despre trecutul comun al celor două țări. Ambasadorul Vladimir Bozovic spusese că decizia Muntenegrului de a se alătura regatului dominat de sârbi în 1918 ar fi fost un act de „eliberare” și „liberă voință” din partea muntenegrenilor. Parlamentul Muntenegrului independent a declarat în 2018 nul și neavenit actul din 1918, spunând că le-a luat muntenegrenilor suveranitatea. Guvernul Serbiei a răspuns cu aceeași monedă la expulzarea ambasadorului său la Podgorica, cerând sâmbătă ambasadorului muntenegrean să părăsească Serbia în termen de 72 de ore.

„E inadmisibilă obligarea studenților din regiunea transnistreană să prezinte rezultatele testelor Covid-19”

Punctul de trecere de la Pervomaisk-Cuciurgan

„Biroul politici de reintegrare consideră ca fiind inadmisibilă obligarea studenților, originari din regiunea transnistreană, care își fac studiile în partea dreaptă a Nistrului, să prezinte rezultatele testelor pentru diagnosticarea Covid-19, efectuate din cont propriu, pentru a traversa linia administrativă”, se spune într-o declarație a Biroului de reintegrare din cadrul Guvernului de la Chişinău, publicată sâmbătă după amiaza.

Sute de studenți originari din stânga Nistrului care își fac studiile la Chişinău au fost obligați de administrația de la Tiraspol să aibă un test Covid nu mai vechi de două săptămâni pentru a fi lăsați să meargă acasă, în regiunea transnistreană. În lipsa acestuia, studenții nu vor fi lăsați să traverseze frontiera administrativă. Studenții ar urma să-și facă testul din cont propriu. Un test costă, în laboratoarele private, între 800 și 1200 de lei. Tiraspolul spune că are în evidență 519 studenți care fac naveta, cel mai probabil, însă, numărul real de studenți afectați de această nouă restricție este mult mai mare. Decizia afectează și mai mulți tineri din autonomia găgăuză care își fac studiile la universitățile transnistrene.

Comunicatul Biroului de reintegrare spune că „această practică creează presiuni financiare suplimentare asupra cetățenilor Republicii Moldova, instituie noi bariere artificiale în calea liberei circulații și îngreunează realizarea dreptului inalienabil la educație”. Comunicatul mai spune că un demers adresat Tiraspolului solicitată înlăturarea impedimentelor în calea liberei circulații a studenților și a elevilor, mai ales că în a doua decadă a lunii decembrie va începe sesiunea de iarnă în instituțiile universitare.

Europa: Numărul morților de COVID-19 a trecut de 400 000

Morțile provocate de coronavirus au depășit cifra de 400.000 în Europa, a doua cea mai greu încercată regiune de pe planetă. În lumea întreagă, pandemia a ucis din decembrie 2019 cel puțin 1.444.426 de oameni, potrivit bilanțului publicat de Agenția France Presse sâmbătă la prânz. Tot la nivel global s-au înregistrat oficial 61,6 milioane de cazuri de infectare, iar 39 de milioane de oameni sunt considerați tratați.

Sute de oameni au demonstrat împotriva rasismului în orașul vest-german Kalkar

Pancartă anti-AfD la Berlin

Sute de oameni au demonstrat sâmbătă împotriva rasismului în orașul vest-german Kalkar, aproape de granița olandeză, unde își ține conferința partidul de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). La protestul împotriva formațiunii anti-imigraționiste au participat și reprezentanții tuturor partidelor politice importante germane, sub genericul „Ridicați-vă împotriva rasismului!”. Mitingul s-a încheiat fără incidente. Între timp, la conferința AfD s-au făcut auzite mai ales critici la adresa felului cum guvernează criza de coronavirus guvernul cancelarului Angela Merkel. Atât protestatarii, cât și delegații la conferință au purtat măști.

În Franța, protest împotriva interzicerii publicării de informații despre abuzurile Poliției

Manifestație împotriva încercării de îngrădi libertatea de expresie a jurnaliștilor.

În Franța mii de oameni au protestat în zeci de localități împotriva unei legi noi care ar interzice popularizarea, de pildă pe rețele, a imaginii polițiștilor în exercițiul funcțiunii, cu scopul de a-i vătăma fizic sau psihologic. Grupurile pentru apărarea drepturilor omului și jurnaliștii, mai ales, se tem că prevederea ar putea favoriza impunitatea în rândul apărătorilor legii. La Paris, câteva mii de oameni au protestat în Piața Republicii și pe străzile adiacente, cerând și demisia ministrului de interne, Gerald Darmanin. Chestiunea a revenit în actualitate în Franța în ultimele zile, după ce s-au publicat imagini cu polițiști francezi bătând un bărbat de culoare, și un alt video, cu polițiști bătându-l pe producătorul muzical Michel Zecler.

Ion Chicu respinge obiecțiile privind plafonarea sau excluderea taxelor percepute la nivel local

Premierul Ion Chicu respinge obiecțiile primarilor privind un plan de plafonare sau excludere a taxelor percepute la nivel local, spunând că măsura este necesară pentru încurajarea investițiilor. „Atragerea investitorilor (...) nu este posibilă fără o previzibilitate clară în materie de taxe si impozite”, a scris Chicu într-o postare pe Facebook, semnalată de Ziarul de Gardă. Premierul repetă în acest fel argumentele dintr-un apel către guvern al cercurilor de afaceri, contrazicând oficialii locali care au protestat de mai multe ori împotriva inițiativei Ministerului Finanțelor. Vineri, primarii și alți oficiali locali au spus din nou, la o demonstrație în capitală, că plafonarea taxelor locale nu este decât în avantajul companiilor, mai ales al celor mari, defavorizând administrația locală și dezvoltarea regiunilor.

Negociatorul-șef pentru Brexit al Uniunii Europene a sosit la Londra

Michel Barnier la 10 Downing Street, sediul prim ministrului britanic

Negociatorul-șef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, a sosit sâmbătă la Londra pentru noi discuții directe cu omologul său britanic, David Frost, privind reglementarea comerțului bilateral după încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, la 31 decembrie. David Frost a spus vineri că încă este posibil să se ajungă la un acord comercial acceptabil cu Uniunea Europeană, chiar dacă nu mai este mult timp, iar divergențe mari rămân. „Este târziu, dar încă este posibil un acord, și voi continua să negociez până ce va deveni limpede că nu sunt șanse”, a scris Frost pe Twitter, după ce omologul său european, Michel Barnier, a confirmat că va merge din nou la Londra, la negocieri. Principalele obstacole în calea acordului sunt legate în prezent de accesul vaselor de pescuit din UE în apele teritoriale britanice. Potrivit Reuters, ultima ofertă a Bruxelles-ului este ca europenii să înapoieze Marii Britanii 15-18% din valoarea cotelor de pește capturate de ei în apele britanice.

Susținătorii unui cleric irakian radical au ucis cu focuri de armă cinci oameni

Muqtada al-Sadr și generalul Qasem Soleimani la Teheran, 10 septembrie 2019

Susținătorii unui cleric irakian radical au ucis cu focuri de armă cinci oameni sâmbătă, pe fondul unor ciocniri cu protestatari anti-guvernamentali în sudul Irakului. Demonstranții anti-guvernamentali au încercat să blocheze marșul susținătorilor liderului musulman șiit Muqtada al-Sadr, care au ripostat violent, omorând și rănind oameni. Ciocnirile au avut loc într-o piață centrală din orașul Nasiriya, epicentrul unei mișcări conduse de tinerii care se opun elitelor sectare aflate la conducerea țării. Al-Sadr conduce un bloc politic puternic în parlamentul irakian, iar suporterii lui organizează demonstrații de sprijin înaintea alegerilor de la anul. Al-Sadr a sprijinit în trecut, sporadic, mișcarea de tineret, dar în ultimele luni activiștii acesteia s-au plâns că el le-ar fi tot mai ostil.

Hassan Rohani: Iranul va riposta „la timpul potrivit” față de uciderea celui mai important savant nuclear iranian

Mașina lui Mohsen Fakhrizadeh după atacul care a avut loc vineri lângă Teheran, 27 noiembrie 2020

Președintele Iranului, Hassan Rohani, a spus că țara sa va riposta „la timpul potrivit” față de uciderea vineri a celui mai important savant nuclear iranian. Într-o postare pe net, sâmbătă, Rohani a spus că asasinatul petrecut în apropiere de Teheran a fost efectuat de Israel la comanda Statelor Unite.

Potrivit presei de stat iraniene, Mohsen Fakhrizadeh, șeful departamentului pentru cercetare și inovație al Ministerului apărării, a fost rănit grav de indivizi înarmați care i-au atacat mai întâi mașina cu o bombă și s-au angajat într-un schimb de focuri cu bodyguarzii.

El a murit la spital.

Fakhrizadeh conducea programul iranian nuclear Amad (Speranța), despre care Occidentul susține că ar avea menirea să testeze posibilitatea asamblării bombei atomice. Teheranul neagă acuzația.

Agenția atomică ONU spune că programul Amad s-a încheiat la începutul anilor 2000.

Israelul este suspectat de multă vreme că ar fi pus la cale o serie de asasinări de savanți nucleari iranieni în urmă cu un deceniu.

Ministrul de externe iranian Javad Zarif a spus că există „indicii clare” privind o implicare israeliană în asasinat.

Israelul nu a comentat imediat moartea savantului iranian, pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu îl menționase la o conferință de presă recentă, adăugând: „Țineți minte acest nume”.

Incidentul nu a fost comentat nici de Statele Unite.

A murit proeminentul savant nuclear iranian Mohsen Fakhrizadeh

Mașina savantului Mohsen Fakhrizadeh a fost ținta unui atac cu armă.

Cel mai important savant nuclear iranian a fost asasinat în apropierea Teheranului, într-un atac despre care Iranul spune că are caracteristicile unei operațiuni israeliene.

Mohsen Fakhrizadeh, șeful departamentului pentru cercetare și inovație al Ministerului apărării, a fost rănit grav de „teroriști înarmați” care i-au atacat mașina și s-au angajat într-un schimb de focuri cu bodyguarzii, s-a anunțat într-o declarație oficială iraniană.

„Din păcate, echipa de medici nu a reușit să-l readucă la viață”, se mai spune în declarație.

Fakhrizadeh conducea programul iranian nuclear Amad (Speranța), despre care occidentul susține că ar avea menirea să testeze posibilitatea asamblării bombei atomice. Teheranul neagă acuzația.

Agenția atomică ONU spune că programul Amad s-a încheiat la începutul anilor 2000.

Israelul este suspectat de multă vreme că ar fi pus la cale o serie de asasinări de savanți nucleari iranieni în urmă cu un deceniu.

Un consilier militar al liderului suprem spiritual iranian, Ayatolah Ali Khamenei, a acuzat Israelul că l-a ucis pe savant ca să provoace un război.

Israelul nu a comentat imediat moartea savantului iranian, pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu îl menționase la o conferință de presă recentă, adăugând: „Țineți minte acest nume”.

Pentru alegerile parlamentare din România, moldovenii cu pașapoarte românești vor vota la 30 de secții de pe teritoriul R. Moldova

Moldovenii cu pașapoarte românești vor putea vota la alegerile românești din 5-6 decembrie la 30 de secții de votare în R. Moldova, dintre care 7 la Chișinău. La o conferință de presă, vineri, ambasadorul Daniel Ioniță a spus cu titlu de noutate că în capitală nu se mai vota de data aceasta la ambasadă, dar se vor deschide secții noi, în apropiere.

Potrivit relatării IPN, ambasada României recomandă alegătorilor să poarte măști, să își dezinfecteze mâinile la intrarea în localul de vot, după fiecare contact cu alte persoane sau cu obiecte care ar putea fi atinse și de alte persoane, precum și la ieșirea din secție. Se recomandă păstrarea distanței de minimum un metru față de ceilalți atât la coadă, cât și odată intrat în secție.

COVID-19 în R. Moldova: 1246 de noi infectări

În R. Moldova va fi stare de urgență în sănătate publică de la 30 noiembrie până la 15 ianuarie, cu alertă de „cod roșu”. Prelungirea a fost anunțată vineri de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP). Începând de mâine se închid cluburile de noapte, iar de luni restaurantele și barurile trebuie să se închidă la 10 seara. În R. Moldova s-au confirmat vineri încă 1246 de infectări cu COVID-19 și 21 de decese.

În parlamentul R. Moldova s-a creat o comisie de anchetă a „laundromatului rusesc”

În Parlamentul R. Moldova s-a creat vineri o comisie de anchetare a spălării banilor prin bănci moldovene în scandalul cunoscut ca „laundromatul rusesc”. Comisia va fi condusă de deputata Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Inga Grigoriu, care este și autoarea inițiativei, transmite IPN. Potrivit investigațiilor de presă, organizații criminale, oameni de afaceri din domeniul imobiliar și din sectorul bancar din Federația Rusă au transferat peste 20 de miliarde de dolari din fonduri ilicite, prin „complexul de spălătorie”, format din zeci de companii offshore, bănci și agenți proxy. Comisia Ingăi Grigoriu, în care sunt reprezentate toate formațiunile politice parlamentare, ar urma să prezinte în parlament în termen de 120 de zile un raport despre „componenta moldoveană” a scandalului.

Alexei Navalnîi a cerut UE să sancționeze „banda de criminali” din anturajul lui Vladimir Putin

Alexei Navalnîi audiat online de Comitetul pentru afaceri externe al Parlamentului European, Bruxelles, 27 noiembrie 2020

Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi a cerut Uniunii Europene să își îndrepte sancțiunile împotriva „bandei de criminali” din anturajul președintelui rus Vladimir Putin. Vorbind vineri, 27 noiembrie, la o conferință online cu membrii Parlamentului European, Navalnîi a spus că oligarhii ruși „au acaparat temporar puterea”, iar UE trebuie să elaboreze o nouă strategie în relația sa cu Moscova. În mod concret, Navalnîi a cerut UE să cerceteze sursele europene de venituri ale unor miliardari ruși ca Roman Abramovici, Alișer Usmanov și Arkadi Rotenberg, care au, tustrei, legături strânse cu Kremlinul. „Atâta vreme cât iahturile lui Usmanov sunt la Barcelona sau Monaco, nimeni nu va lua la Kremlin în serios sancțiunile (europene)”, a spus Navalnîi.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG