Linkuri accesibilitate

Moldova şi „preţul” gazelor ruseşti


Iurie Gotişan
Iurie Gotişan

Iurie Gotişan: „Dacă tarifele vor creşte treptat, cred că vom evita nişte valuri de nemulţumiri sociale”.


Autorităţile moldovene, care negociază un nou contract pe cinci ani cu Gazprom, încearcă să convingă furnizorul rus să accepte o limită maximă a preţului la gazele vândute Moldovei. O limită peste care consumatorul moldovean pur şi simplu n-ar mai putea plăti. Contractul actual semnat în 2006 expiră la sfârşitul anului. El a prevăzut majorarea treptată a preţului până la media europeană şi a adus cele mai mari scumpiri. Până la încheierea contractului pe anul viitor, tarifele interne vor mai creşte până la sfârşitul anului acesta. Valentina Ursu l-a întrebat pe economistul Iurie Gotişan cât de mult mai poate rezista buzunarul consumatorului:


Un punct de vedere de Iurie Gotişan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:03 0:00
Link direct



Iurie Gotişan: „Dacă tarifele vor creşte treptat, cred că vom evita nişte valuri de nemulţumiri sociale, dat fiind faptul că anume populaţia este şi cel mai mare consumator de gaze naturale, şi care de fapt sunt achitate cu regularitate comparativ cu unii agenţi economici, care acumulează şi datorii consistente. Tariful de majorare este de regulă cerut de către Moldovagaz, iar Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică în ultimă instanţă îl aprobă sau nu. Tariful este calculat după o formula relativ complicată, cu tot felul de coeficienţi ş.a.m.d. Problema e că s-ar putea recurge la nişte tarife diferenţiate sau subvenţionate, în special pentru categoriile de populaţie social vulnerabile. Şi cred că este de unde. Or, Moldovagaz este una din companiile de top din Republica Moldova, cu profit de milioane, se ştie, care deseori îşi permite cheltuieli destul de exagerate, ţinând cont şi de faptul că aceasta a fost recent şi ţinta unor scheme frauduloase de amploare.”

Europa Liberă: S-a tot vorbit de diversificarea surselor, dar mai nimic nu se întâmplă, nici un impact. De ce?

Iurie Gotişan
: „Eu nu cred că vom scăpa vreodată sau chiar degrabă de dependenţa de gazele ruseşti, pentru că suntem captivii unei infrastructuri create de-a lungul anilor, infrastructuri proprietatea căreia este parte şi concernul rus Gazprom. Mă refer aici chiar la reţelele interne de distribuţie a gazelor naturale. Chişinăul a avut mai multe tentative de diversificare a surselor de import a gazelor naturale, inclusiv din Turkmenistan sau Kazahstan, dar în final acestea nu au mai fost realizate. Unele probabil din cauza unor costuri destul de mari, pe care Moldova, sau bugetul acesteia, nu ar fi putut să le facă faţă. Altele chiar au fost zădărnicite de Rusia sau motivele au fost mai mult sau mai puţin diferite decât cele economice. „

Europa Liberă: Avuse cândva o ofertă tentantă şi România. A rămas doar la nivel de intenţie?

Iurie Gotişan
: „Da, doar la nivel de intenţie. Şi bineînţeles, de ce nu am putea să ne asigurăm în jur de 20-30% din consum de gaze naturale din România? Cred că ar trebui să se uite cu mare atenţie la proiecte, cum ar fi AGRI, din care fac parte Azerbaidjan, Georgia şi Romania. Adică gazul natural, care este importat anume din Azerbaidjan, sau proiectul Nabucco, pentru că o opţiune sau chiar unica noastră posibilitate să diversificăm sursele energetice este interconectarea cu sistemul românesc până la urmă. Unicul avantaj al Moldovei, dacă-l putem numi avantaj, este acea taxă de tranzit, pe care Gazpromul o oferă Moldovei, Moldova-gaz, în asigurarea tranzitului gazelor ruseşti către statele europene, în special pentru cele din regiunea balcanică, şi care actualmente este de 3 dolari pentru mia de metri cubi. Taxă care mai dintotdeauna a fost învăluită de mister pentru publicul larg. Şi cred că rolul diplomaţiei noastre economice va fi destul de important în actualele negocieri pentru un nou preţ la gazele naturale furnizate Chişinăului.”.

Europa Liberă: Este adevărat că anul 2010 a fost apogeul majorării preţurilor pentru importul de gaze ruseşti?

Iurie Gotişan
: „Aşa este, mai ales că în anul 2010 am fost martorii mai multor tulburări atât din punct de vedere politic şi economic pe plan regional şi mondial, care în parte a influenţat şi pieţele regionale şi internaţionale ale petrolului, cât şi a gazelor naturale în particular.”

Europa Liberă: Şi acum de ce a revenit în actualitate această majorare, sau aceste negocieri cu sânge pe marginea obţinerii unor contracte avantajoase?

Iurie Gotişan
: „Până la urmă ţine de competenţa şi capacitatea de negociere a fiecărui stat în parte privind furnizarea gazelor naturale, inclusiv sau în particular a celor ruseşti. Eu nu cred că noi nu avem negociatori buni, nu cred ca aici este marea problemă. Moldova nu prea are spaţiu de manevră în negocieri, dat fiind faptul că noi eminamente depindem de o singură sursă, iar acesta este şi marele dezavantaj.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG