Președintele american Joe Biden intenționează să retragă integral trupele americane din Afghanistan până pe 11 septembrie, când se vor împlini 20 de ani de la atacurile teroriste din 2001 în Statele Unite, relatează presa americană cu trimitere la surse neidentificate. Decizia pe care Biden urmează să o anunțe public pe 14 aprilie va duce la sfârșitul celui mai îndelungat război din istoria Statelor Unite, dar va amâna termenul limită al retragerii stabilit de administrația fostului președinte Donald Trump pentru data de 1 mai. Biden a avertizat în ultimele săptămâni că acel termen va fi dificil de respectat din motive logistice. Forțele conduse de Statele Unite au invadat Afganistanul în 2001 și au răsturnat regimul talibanilor, care oferise adăpost militanților Al-Qaeda, rețeaua responsabilă de atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001 care au făcut aproape trei mii de victime.

Președintele american Joe Biden i-a spus marți omologului său rus Vladimir Putin că Statele Unite sunt îngrijorate în legătură cu „masarea bruscă” de trupe ruse în Crimeea ocupată și la granița cu Ucraina, cerând Rusiei să detensioneze situația, a anunțat Casa Albă. Biden a mai spus că administrația sa dorește să construiască o relație „stabilă și previzibilă cu Rusia”, propunându-i lui Putin un summit ruso-american într-o țară terță, în următoarele luni.

Discuția a avut loc în timp ce tensiunile la granița Rusiei cu Ucraina au fost abordate, tot marți, la Bruxelles, de ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, cu miniștri de externe și ai apărării din țările NATO, inclusiv cu secretarul de stat american Antony Blinken. Acesta a exprimat sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina și a cerut Rusiei să oprească masarea de trupe.

La Moscova, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a spus că două armate și trei unități aeriene au fost redislocate în partea de vest a Rusiei în cadrul unor exerciții militare, care au fost organizate ca răspuns la ceea ce el a descris „amenințări” din partea Statelor Unite și aliații din NATO.

Rusia a anexat Crimeea, în 2014, fiind acuzată de incitarea conflictului armat din estul Ucrainei între separatiștii pro-ruși și guvernul de la Kiev, care a făcut peste 14 mii de victime în aproape șapte ani.

544 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 29 de decese au fost înregistrate în R. Moldova, marți. Rata de pozitivare a scăzut, fiind depistată pozitiv fiecare a opta persoană testată, dar rămâne ridicat numărul de decese. Marți, a fost înregistrat încă un deces printre lucrătorii medicali. Numărul total al deceselor de la începutul pandemiei a ajuns 5 438, iar cel al deceselor printre lucrătorii medicali – la 110.

Consiliul Superior al Magistraturii a amânat selectarea unui candidat la funcția vacantă de judecător al Curții Constituționale, în ciuda cererilor de a o suplini de urgență înainte de 15 aprilie, ziua când instanța urmează să pronunțe o decizie crucială despre dizolvarea parlamentului. CSM a spus că la ședința sa de marți nu a existat cvorumul necesar pentru examinarea chestiunii, după ce l-a exclus dintre participanți pe ministrul demisionar al Justiției, Fadei Nagacevschi. Acesta intenționa să ceară tocmai urgentarea procedurii de numire a noului membru al Curții Constituționale, dar CSM a spus că ministrul interimar nu poate participa din oficiul la ședințele sale, în condițiile în care guvernul condus de socialiști a demisionat în luna decembrie. Curtea Constituțională care a rămas cu cinci membri din șase după expirarea recentă a unui mandat va decide joi dacă există circumstanțele necesare pentru dizolvarea parlamentului cerută de președinta Maia Sandu. Partidului Socialiștilor se opune dizolvării parlamentului cerută de președinta Maia Sandu, iar la concursul pentru funcția vacantă de la Curtea Constituțională s-a înscris și deputatul socialist, Vasile Bolea.

Procuratura Generală a ripostat în urma cererii de suspendare din funcție a procurorului general Alexandr Stoianoglo formulată de deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, președinta unei comisii parlamentare care anchetează dosarul „Laundromat-ului rusesc”. Grigoriu a solicitat recent Consiliului Superior al Procurorilor să-l suspende pe Stoianoglo din funcție pentru a fi cercetate penal presupusele sale legături cu firme ucrainene afiliate controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Într-un comunicat al procuraturii, se spune că deputata nu ar cunoaște legea și că cererea ei s-ar baza pe o „pseudo investigație jurnalistică” publicată de un portal din Ucraina. Procuratura mai spune că cercetează deja „pretinsele investigații jurnalistice”. Și fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pe care Stoianoglo l-a suspendat din funcție în ianuarie 2020, spune că ar avea dovezi ale unor legături între familia procurorului general și firme afiliate lui Platon. Omul de afaceri a fost condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și alte crime financiare, dar a fost pus în libertate în iunie 2020 în urma unui demers al lui Stoianoglo, acesta afirmând că dosarul lui Platon a fost fabricat. Platon este considerat arhitectul „Laundromat-ului”, o schemă prin care din Rusia au fost scoase zeci de miliarde de dolari între 2010 și 2014 cu ajutorul unor bănci și decizii judecătorești moldovene.

Coordonatoarea campaniei naționale de vaccinare împotriva noului coronavirus, Ninel Revenco, a spus că vaccinul chinezesc CoronaVac este sigur și că nu cauzează boala COVID-19. Revenco a făcut declarația într-o conferință de presă, marți, după ce intenția guvernului de a achiziționa 400 de mii de doze vaccin de la producătorul chinez SinoVac a fost criticată de deputați ai opoziției. Revenco a spus că afirmațiile sale despre siguranța vaccinului se bazează pe concluziile testării acestuia în țări ca Brazilia, Turcia și Indonezia. Preparatul folosește un coronavirus inactiv pentru crearea de imunitate împotriva COVID-19. În R. Moldova sunt folosite actualmente vaccinuri de la Astra Zeneca și Pfizer-BioNTech, care au fost donate de România și Platforma COVAX sprijinită de Uniunea Europeană și Statele Unite. Guvernul interimar a început tratative directe pentru achiziția de vaccinuri, după ce niciun producător nu a făcut oferte la o licitație publică. Opoziția a cerut premierului interimar, Aureliu Ciocoi, să vină în parlament pentru a da explicații pe marginea intenției guvernului de a achiziționa CoronaVac din China.

În Statele Unite, două agenții de resort au recomandat o pauză în folosirea vaccinului anti COVID-19 de la compania Johnson & Johnson până la investigarea relatărilor despre apariția unor cheaguri de sânge la persoanele vaccinate. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Administrația pentru Alimente și Medicamente au spus într-o declarație comună că recomandă suspendarea din motive de precauție. Investigațiile încep după relatările că șase femei vaccinate au avut de suferit în urma apariției cheagurilor de sânge. Peste 6,8 milioane de oameni au fost vaccinați până acum, în Statele Unite, cu vaccin Johnson & Johnson, care se administrează într-o singură doză

Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi spune că a depus o plângere împotriva administrației penitenciarului unde este întemnițat pentru că nu îi permite lectura Coranului, cartea sfântă a musulmanilor. Într-o postare pe Instagram, pe 13 aprilie, Navalnîi a scris că i-au fost luate atât Coranul, cât și alte cărți pe care le-a adus în penitenciar la începutul lunii martie, gardienii spunând că au nevoie de trei luni pentru a verifica dacă acestea au un conținut „extremist”. Deși este creștin, studierea în profunzime a Coranului l-ar ajuta să se autoperfecționeze în timp ce se află în detenție, a mai scris opozantul. Postarea sa a fost făcută în prima zi a postului Ramazanului, în care musulmanii se abțin timp de o lună de la mâncat, băut, fumat și sex, din zori și până la apusul soarelui. Musulmanii sau persoanele care aparțin cultural lumii islamice formează aproximativ 10% din populația de 144 de milioane de oameni a Rusiei.

Secretara generală a Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, i-a scris președintei parlamentului moldovean, Zinaida Greceanîi, că instituția paneuropeană poate să „exploreze eventuale modificări constituționale” în Republica Moldova, care să ofere „răspunsuri durabile” despre cum se formează guvernul și se dizolvă parlamentul. Dar Burić a evitat să răspundă direct solicitării de a juca un rol de mediator în conflictul actual dintre președinta Maia Sandu și majoritatea parlamentară. La 1 aprilie, Greceanîi i-a cerut lui Burić să „intervină” pentru „restabilirea ordinii de drept și revenirea președintelui țării în câmpul constituțional”, acuzând-o pe Sandu de tentativă a dizolva parlamentul fără motiv. În răspunsul oficialei de la Strasbourg dat publicității marți de parlamentul moldovean, se amintește că existenței condițiilor care justifică dizolvarea Parlamentului face obiectul unei sesizări depusă de șefa satului la Curtea Constituțională. În timp ce „dizolvarea unui parlament” este o „măsură de ultim recurs care nu poate fi luată în mod facil”, toate instituțiile statului trebuie să „coopereze în mod loial” în exercitarea atribuțiilor așa cum sunt definite de Constituție și interpretate de Curtea Constituțională, se mai spune în răspunsul secretarului general al Consiliului Europei.

Ministrul ucrainean de externe spune că a cerut, marți, Alianței Nord Atlantice și Occidentului să acționeze rapid pentru a opri escaladarea noilor tensiuni între Ucraina și Rusia. Dmitro Kuleba a făcut declarația la o conferință de presă la Bruxelles, înaintea unei reuniuni de urgență a miniștrilor de externe și ai apărării din NATO, care are loc pe fundalul relatărilor despre masarea de trupe ruse la granița cu Ucraina, inclusiv în peninsula Crimeea anexată de Rusia, în 2014. Vorbind în compania secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, oficialul ucrainean a spus că este cea mai mare mișcare de trupe ruse observată de țara sa după 2014, iar Kievul are nevoie de măsuri occidentale care ar descuraja „intenții agresive” ale Rusiei. Jens Stoltenberg a cerut Moscovei să oprească masarea de trupe „în și în jurul Ucrainei, să înceteze provocările și să aplaneze escaladările imediat”. Occidentul spune că separatiștii sprijiniți de Rusia, care ocupă parțial regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, ar fi responsabili de escaladarea recentă a violențelor, în timp ce Moscova acuză Kievul.

India a autorizat vaccinului rusesc Sputnik V, al treilea vaccin împotriva COVID-19 care poate fi folosit în țara cu o populație de 1,3 miliarde de oameni. Anunțul a fost făcut de o companie indiană care va importa vaccinul rusesc. Fondul pentru Investiții Directe al Rusiei, care a finanțat elaborarea vaccinului Sputnik V, spune că are și acorduri cu cinci companii farmaceutice indiene pentru a produce peste 850 de milioane de doze de vaccin pe an atât pentru populația Indiei, cât și pentru export. A doua cea mai populată țară din lume, India a autorizat până acum vaccinul indian Covaxin și o versiune locală a vaccinului de la Astra Zeneca, administrând deja peste 100 de milioane de doze. Dar India se confruntă cu un deficit de vaccinuri și cu un nou val al infectărilor cu COVID-19.

Musulmanii au început marți, 13 aprilie, luna Ramazanului, în condițiile unor noi restricții anunțate de multe țări cu populație preponderent musulmană pentru a preveni răspândirea noului coronavirus. Impuse pentru al doilea an consecutiv, restricțiile nu sunt însă aplicate strict. Axat pe post și abstinență în timpul zilei, Ramazanul este și perioada unor întâlniri frecvente în cadrul comunității, a rugăciunilor în grup la moschee și a vizitelor de familie. Pentru a încuraja vaccinarea, mulți lideri religioși, din India până în Turcia, au spus că vaccinarea pe timp de zi nu constituie o încălcare a postului Ramazanului.

Statele Unite au cerut eliberarea corespondentului redacției ucrainene a postului nostru de radio, reținut în peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014. Totodată, și-au exprimat îngrijorarea, alături de mai multe organizații pentru drepturile omului, privind tratamentul la care este supus jurnalistul și circumstanțele care au dus la „mărturia publică” făcută de acesta în fața camerelor de televiziune.

„Suntem îngrijorați de relatările că autoritățile ruse de ocupație din Crimeea ar fi recurs la tortură pentru a obține mărturia lui Vladislav Iesipenko” a scris într-un mesaj pe Twitter purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat, Ned Price.

Pe 6 aprilie, avocatul jurnalistului a relatat că într-o audiere în spatele ușilor închise, Iesipenko a declarat că a fost bătut, supus șocurilor electrice și amenințat cu moartea, ca să „recunoască” faptul că ar fi spionat pentru Ucraina. Iesipenko a fost arestat pe 10 martie. Imediat după declarațiile avocatului, președintele postului nostru de radio, Jamie Fly s-a declarat „revoltat” de informațiile primite, cerând ca jurnalistul să fie „eliberat imediat ca să se poate întoarce la familie, în Ucraina”.

Iesipenko este pasibil de o pedeapsă cu până la șase ani închisoare, după ce Serviciului rus de Securitate, FSB, l-a acuzat nu numai de spionaj dar și de tentativa de a fabrica arme.

După o lună de „lockdown” sever, menit să reducă extinderea pandemiei de coronavirus, în Italia s-au redeschis o serie de magazine ne-esențiale, între care și saloanele de coafură. Cu toate acestea, rămâne strict limitată libertatea de mișcare în orașe și între regiuni iar la ore 22:00 intră în vigoarea interdicția de circulație pe timpul nopții. Presiunea asupra sistemului medical este în continuare ridicata, la fel rata mortalității pentru că mare parte din populația vulnerabilă nu este încă vaccinată dar Ministrul italian al Sănătății, Roberto Speranza și-a exprimat speranța că se va putea continua cu relaxarea restricțiilor în săptămânile care urmează „dacă suntem foarte atenți”.

Pe de altă parte Marea Britanie – care are una din cele mai eficiente campanii de vaccinare din Europa – înregistrează în aceste zile și unul din cele mai scăzute numere de infectări pe zi: duminică s-au raportat numai 1.730 de noi cazuri față de 34 de mii, în aceeași zi, în Franța.

Între timp, în Anglia de luni s-au ridicat o serie de restricții sanitare, pub-urile și restaurantele pot deschide terasele, s-au redeschis saloanele de coafură și o serie de magazine ne-esențiale. În Scoția și Țara Galilor, restricțiile vor fi ridicate treptat în a doua jumătate a lunii aprilie.

Germania pe de altă parte se confruntă cu o creștere continuă a numărului de noi infectări cu coronavirus, luni s-a trecut pragul de 3 milioane de la izbucnirea pandemiei.

Japonia va deversa în mare, după tratamentul corespunzător, apa provenită de la centrala nucleară avariată de la Fukushima, a anunţat marţi premierul Yoshihide Suga. Decizia, controversată mai ales în Japonia, pune capăt unei dezbateri de șapte ani privind modul de a scăpa de apa reziduală . Este vorba de circa 1,25 milioane de tone de apă contaminată , stocate în prezent în mai mult de o mie de cisterne în apropierea centralei nucleare avariate în 2011, în urma cutremurului care a provocat un imens val tsunami.

O decizie era urgentă, pentru că limitele capacităţii de stocare a apei la faţa locului ar putea fi atinse în toamna anului 2022.

Apa va fi deversată „după ce se va asigura că este la un nivel (de substanţe radioactive) semnificativ sub standardele de siguranţă", a spus Yoshihide Suga, adăugând că guvernul japonez va lua "măsuri" pentru a nu dăuna reputaţiei regiunii.

Apa destinată deversării, operaţiune care ar trebui să dureze câţiva ani, a fost filtrată de mai multe ori pentru a fi debarasată de majoritatea substanţelor sale radioactive (radionuclizi), dar nu şi de tritiu (izotop de hidrogen), care nu poate fi eliminat cu tehnicile actuale, precizează agențiile internaționale de presă.

Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko a criticat ideea liderului PSRM, Igor Dodon ca statul să ia bani din rezervele valutare ale Băncii Naționale pentru a acoperi costurile economice ale pandemiei de coronavirus, drept o inițiativă populistă și un atac la adresa independenței băncii centrale. În cadrul emisiunii Punctul pe AZi, Michalko a argmentat că Republica Moldova poate obține bani din alte surse, precum Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, bani care sunt condiționați de voință politică și reforme, relatează Radio Chișinău.

Recent, R. Moldova a pierdut cea mai mare parte din ajutorul financiar de 100 de milioane de euro oferit de România, tocmai pentru că a refuzat să accepta condiționarea banilor de realizarea unor reforme democratice, incluse și în Acordul de Asociere cu UE.

La începutul acestei luni, Igor Dodon a sugerat că guvernul ar putea lua bani din rezervele BNM, inclusiv sub formă de împrumut, pentru a ajuta cetățenii și sectorul economic în perioada pandemiei.

Banca Națională a reacționat, reamintind că legea îi interzice să împrumute guvernul, în plus asta ar spori inflația. Pe 7 aprilie, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a adăugat că instituției îi este tot mai dificil să apere reforme deja întreprinse, pe fundalul unei neînțelegeri generale a rolului unei bănci centrale din partea autorităților și a societății.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a deplâns luni faptul că lupta împotriva pandemiei COVID-19, fie că este vorba despre vaccinare sau ajutoare economice, s-a dovedit până în prezent a fi un eşec al multilateralismului.
„Sprijinirea unei riposte mondiale echitabile şi a unei redresări economice în faţa pandemiei pune multilateralismul la încercare. Până în prezent, acesta este un test la care am eşuat'', a spus Guterres într-un discurs la un forum ONU pe tema finanţării dezvoltării.

„Vaccinarea este doar un exemplu. Numai zece ţări din lume concentrează 75% din vaccinările mondiale (...). Numeroase ţări nu au început încă să-şi vaccineze personalul sanitar şi cetăţenii cei mai vulnerabili. O penurie mondială de vaccinuri ameninţă sănătatea şi bunăstarea fiecăruia'', remarcă secretarul general al ONU, insistând că „avem nevoie de un acces echitabil la vaccinuri pentru toţi, peste tot''.

„Aceeaşi lipsă de solidaritate o regăsim la capitolul ajutor economic”, a continuat Guterres. „Unele ţări au mobilizat programe de asistenţă de miliarde de dolari, în timp ce numeroase ţări în dezvoltare se confruntă cu o povară a unei datorii insuportabile, care în lipsa unei corecţii va face complet irealizabile obiectivele dezvoltării durabile'', a argumentat Guterres.

Decizia guvernului de a cumpăra 400 de mii de doze de vaccin CoronaVac din China nu este definitivă dar firma chineză Sinovac „ a fost singurul producător care a venit cu o ofertă”, a declarat Europei Libere luni, Angela Paraschiv, șefa departamentului epidemiologie în cadrul universității de medicină din Chișinău, membră a grupului de medici ce consultă comitetul ministerial de coordonare a campaniei de vaccinare.

### Vezi și... ###

Cum s-a ajuns la opțiunea vaccinului chinezesc?

„Foarte multe negocieri care au fost duse cu Pfizer, Moderna sunt doar promisiuni pentru anul 2022. Iar noi avem necesitatea să vaccinăm acum” a mai spus Angela Paraschiv în interviul cu Europa Liberă.

Licitația deschisă pentru procurarea de vaccinuri a eșuat pentru că nimeni nu s-a prezentat iar vineri, guvernul a anunțat că ar putea cumpăra – prin negocieri directe – 400 de mii de vaccinuri CoronaVac din China.

Pe de altă parte, Ministerul Sănătății a anunțat că până luni, 12 aprilie, peste 67 de mii de persoane fuseseră vaccinate anti Covid-19. Ritmul relativ lent al campanie de vaccinare se explică prin lipsa de vaccinuri – R. Moldova are asigurată, prin donații, circa 10% din necesarul de vaccinuri, restul trebuie procurat direct.

Patru colaboratori ai liderei belaruse de opoziției Svetlana Țihanovskaia s-au declarat nevinovați luni, la începutul procesului ținut în orașul Homel din R. Belarus, sub acuzații de organizare de proteste neautorizate împotriva liderului autoritar Alexandr Lukașenka. Tațiana Kaneuskaia, Iuri Ulasau, Dzmitry Ivashkou și Alexandr Șabalin au fost membrii echipei de campanie a Svetlanei Țihanovskaia în alegerile din vara trecută, înaintea cărora au fost arestați. Ei sunt acuzați în plus și de ocuparea neautorizată a unei clădiri, iar Ulasau și de insultarea în public a unui oficial. Reporterii EL au relatat că zeci de oameni au venit să-și exprime simpatia pentru cei patru activiști luni, la tribunal, dar în clădire a putut intra numai câte un reprezentat din fiecare familie, chipurile din cauza pandemiei. În sala de judecată nu s-a permis nici prezența jurnaliștilor.

Agenția Medicamentului spune că vaccinul chinezesc CoronaVac, din care R. Moldova achiziționează 400.000 de doze, este considerat sigur și eficient de experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Într-un comunicat de presă, Agenția adaugă totuși că OMS spune că mai este necesară suplimentarea cu date privind administrarea vaccinului persoanelor vârstnice și persoanelor suferind de alte maladii. CoronaVac este al doilea vaccin anti-COVID-19 produs în China. El a primit în iulie 2020 aprobare chinezească pentru administrare urgență în grupurile cu risc și este folosit în prezent în țări ca Indonezia, Turcia, Brazilia, Chile, Columbia, Uruguay și Laos. R. Moldova a primit deocamdată vaccine de producție occidentale, din donația românească și prin platforma internațională COVAX, destinată țărilor mai sărace. De asemenea, s-a anunțat că Rusia va dona aproape 200 de mii de vaccinuri Sputnik V R. Moldova, dintre care 60.000 vor ajunge în regiunea transnistreană. În R. Moldova s-au confirmat luni încă 603 cazuri noi de infectare cu COVID-19.

Chişinăul a mai transmis regiunii transnistrene încă un lot de vaccin, iar administrația de la Tiraspol a anunțat că de astăzi, 12 aprilie, începe vaccinarea generală a populației în stânga Nistrului. Timp de două săptămâni au fost vaccinați 1157 de medici transnistreni.

Biroul de reintegrare din guvernul de la Chişinău a anunțat că reprezentanții de la Tiraspol au preluat încă 120 de doze de vaccin Pfizer/BioNTech din totalul celor 942 de doze ce au fost repartizate localităților din stânga Nistrului, după ce 822 au fost ridicate pe 6 aprilie.

### Vezi și... ###

Vaccinare lentă în regiunea transnistreană

În regiunea transnistreană ar urma să mai ajungă și un al doilea lot, de 2000 de doze, de vaccin AstraZeneca donat de România. Biroul de reintegrare a anunțat că „specialiștii de profil din regiune au ridicat setul de documente însoțitor, urmând ca zilele apropiate să revină pentru definitivarea formalităților necesare, transportarea acestora și administrarea în raioanele de est ale țării”.

Odată scos din frigiderul care asigură o temperatură de păstrare de -70 de grade, vaccinul Pfizer trebuie folosit timp de cinci zile. Presa de la Tiraspol a scris vineri, 9 aprilie, că până în ziua respectivă au fost folosite 821 de doze de Pfizer și 326 de doze de AstraZeneca, în total fiind vaccinați 1147 de medici. Luni, reprezentanții administrației au declarat că au fost vaccinați 1157 de medici, fără să mai precizeze cu ce vaccin.

Tiraspolul nu are frigider care să asigure o temperatură de -70 de grade, iar șefa departamentului de sănătate de la Tiraspol, Cristina Albul, a confirmat într-un interviu pentru un post local de televiziune că vaccinul trebuie administrat timp de cinci zile, iar pentru administrarea celei de a doua doze de rapel Tiraspolul va primi o altă partidă.

Vaccinarea a început în regiunea transnistreană pe 29 martie, după ce peste 2400 de doze de vaccin AstraZeneca donat de România au fost ținute în depozite mai bine de trei săptămâni. Ritmul de vaccinare este însă unul foarte lent. Șefa departamentului de sănătate de la Tiraspol, Cristina Albul, spune că mulți medici ezită să se vaccineze cu AstraZeneca și Pfizer pentru că știu că există promisiunea că în regiunea transnistreană va veni vaccinul rusesc Sputnik V despre care mass media din Federaţia Rusă spune că este mai eficient.

Tot Cristina Albul spune că dacă nu vor exista doritori pentru a fi imunizați cu vaccinul AstraZeneca, acesta va fi în continuare ținut în depozit.

Ministerul Sănătății de la Chişinău a anunțat că Rusia este dispusă să ofere Republicii Moldova ca ajutor umanitar 182.000 de doze de vaccin Sputnik V, dintre care 62.000 doze vor fi repartizate regiunii transnistrene. Data la care ar putea veni lotul nu a fost însă anunțată și nici nu există o confirmare oficială a Moscovei pentru această promisiune.

Compania farmaceutică Johnson & Johnson a început luni livrările de vaccin anti-COVID-19 cu doză unică spre țările din Uniunea Europeană, au anunțat oficiali ai UE și compania. Firma promisese inițial să înceapă livrările la începutul lunii aprilie, dar a amânat momentul din cauza unor probleme cu producția. Compania americană s-a angajat să livreze UE 55 de milioane de doze de vaccin până la sfârșitul lunii iunie, și încă 120 de milioane în trimestrul al treilea. În total, anul acesta firma vrea să livreze 200 de milioane de doze UE, Norvegiei și Islandei. Un oficial din România a spus vineri că Bucureștiul va primi 60.000 de doze de vaccin Johnson & Johnson săptămâna aceasta. Potrivit serviciului pentru România al EL, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că vaccinul Johnson & Johnson va fi folosit cu precădere în cabinetele medicilor de familie, precum și în centrele mobile de vaccinare.

Autoritățile penitenciare ruse amenință să-l hrănească cu forța pe liderul de opoziție întemnițat Alexei Navalnîi, care a slăbit 8 kg de când face greva foamei. „Văzând seriozitatea grevei foamei, administrația amenință în fiecare zi să înceapă hrănirea cu forța”, a spus echipa lui Navalnîi într-o postare pe contul său de Twitter. Apropiații politicianului, care s-a plâns săptămâna trecută de tuse și febră, au mai spus că a fost transferat înapoi în celulă după ce s-a aflat la infirmerie. „Nu dau voie doctorului să îl vadă”, au spus ei. Navalnîi ar cântări acum doar 77 kg, față de 93, când a început să își ispășească pedeapsa, îm februarie. El a început greva foamei în semn de protest față de ceea ce a numit lipsa asistenței medicale pentru problemele sale de sănătate – dureri de spate, mai ales. Principalul opozant al președintelui rus Vladimir Putin este încarcerat la Colonia penitenciară nr 2, aflată la 100 de km depărtare de Moscova, și vestită pentru regimul său extrem de strict. Statele Unite și aliații lor au cerut eliberarea necondiționată a liderului de opoziție rus și au promis să continue încercările de a-i aduce în fața justiției pe cei răspunzători de otrăvirea lui în august anul trecut.

Ucraina spune că a cerut să discute cu Rusia escaladarea tensiunilor din Donbas, dar n-a primit răspuns – o declarație pe care Moscova o neagă. Kievul și occidentul îi învinuiesc pentru recenta intensificare a ostilităților pe separatiștii sprijiniți de Rusia, dar Moscova spune că de vină ar fi Ucraina. O acumulare recentă de fotografii, video și alte informații sugerează de asemenea existența unor mișcări importante de unități armate rusești înspre sau în apropierea graniței cu Ucraina și în peninsula ocupată Crimeea, alimentând temeri că Moscova s-ar pregăti să trimită trupe în Ucraina. Într-o declarație datată 12 aprilie, ministerul de externe ucrainean a spus că a cerut oficial părții ruse să clarifice „sporirea semnificativă” a prezenței militare rusești de-a lungul graniței în Crimeea. „Din păcate, partea rusă a refuzat să ofere informație substanțială în această privință, spunând că nu desfășoară asemenea activități”, se spune în declarația ucraineană. Dar la Moscova purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu are cunoștință de vreo asemenea solicitare din partea Kievului. Unii analiști spun că recentele mișcări de trupe rusești ar avea rostul să pună la încercare politica noii administrații americane față de Ucraina.

Iranul a amenințat să se răzbune pentru un presupus act de sabotaj la uzina sa nucleară Natanz, pus pe seama inamicului său tradițional, Israelul, și venit pe fondul eforturilor de revigorare a acordului nuclear din 2015, abandonat de fostul președinte american Donald Trump. Ali Akbar Salehi, șeful Organizației Energiei Atomice Iraniene (IAEO), a numit „act de terorism” pana de electricitate de la uzina Natanz, din 11 aprilie, venită la o zi după ce Iranul a pus în funcțiune centrifuge avansate pentru îmbogățirea mai rapidă a uraniului. Uzina Natanz este esențială pentru programul nuclear iranian, fiind monitorizată de experții Agenției ONU pentru energie atomică (IAEA). Luni, ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif a dat vina pentru incident pe Israel și a adăugat că Iranul va căuta să se răzbune. „Ne vom răzbuna pe sioniști”, a spus Zarif, folosind un termen derogatoriu obișnuit în legătură cu Israelul. Israelul nu își ascunde opoziția față de disponibilitatea noii administrații, democrate de la Washington, de a reintra în anumite condiții în acordul nuclear încheiat de Iran în 2015 cu puterile globale. New York Times, citând oficiali de securitate americani și israelieni, a relatat luni că Israelul a jucat un rol în ceea ce a descris ca o „mare explozie” produsă la 11 aprilie la Natanz.