Linkuri accesibilitate

Ştiri

În regiunea separatisă Abhazia din Georgia au loc alegeri pentru funcţia de preşedinte

În regiunea separatisă Abhazia din Georgia au loc alegeri pentru funcţia de preşedinte. Câştigătorul îl va înlocui pe Serghei Bagpash, preşedintele seoaratist care a decedat în luna mai în urma unei afecţiuni pulmonare. Toţi cei trei candidaţi înscrişi în cursă se opun reunificării cu Georgia, iar alegerile au loc în ziua când se împlinesc trei ani de la recunoaşterea de către Rusia a Abhaziei şi Osetiei de Sud ca state independente, după scurtul război purtat cu Georgia în 2008.

Vezi ultimele știri ale zilei

Proiectul socialiștilor de a scoate SIS din subordinea președintelui a fost aprobat de Comisia juridică

Vasile Bolea, unul dintre inițiatorii proiectului

Un proiect de lege propus de deputații socialiști prin care Serviciul de Informații și Securitate ar urma să fie scos din subordonarea președintelui a fost aprobat astăzi de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului.

Președinta aleasă Maia Sandu într-un briefing de presa a făcut un apel pentru ca oamenii să își apere votul din 15 noiembrie, spunând că „regimul lui Dodon merge pe urmele lui Plahotniuc și încearcă să ne fure rezultatele votului”. Cităm

Proiectul înregistrat astăzi la Parlament de deputații PSRM și ai lui Șor, prin care se propune ca SIS să fie scos din subordinea președintelui, este un abuz antidemocratic pus la cale de persoana care a pierdut alegerile și încrederea poporului. Această persoană care nu va avea curând nicio funcție publică vrea să conducă schemele de corupție. Este o tentativă de uzurpare a puterii de stat”, a spus Maia Sandu.

Potrivit deputatului PAS Sergiu Litvinenco , citat de radio Chișinău, inițiativa legislativă ar urma să fie votată mâine în două lecturi.

Autorii proiectului de lege sunt aceeași care în iunie 2019 au elaborat proiectul de modificare a Legii SIS, prin care activitatea Serviciului a trecut în coordonarea șefului statului. Este vorba despre deputații socialiști Vasile Bolea și Grigore Novac, scrie Ziarul de gardă.

Igor Dodon susține că Moldova nu are nevoie de dezghețarea conflictului transnistrean

Președintele Igor Dodon (d) și liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski (s), 28 iulie 2020

Președintele în exercițiu al Republicii Moldova, Igor Dodon, susține că Moldova nu are nevoie de dezghețarea conflictului transnistrean, iar recentele declarații pe care le-a făcut președinta aleasă, Maia Sandu, ar putea duce la destabilizări, susține Igor Dodon, citat de agenția IPN.

Aceste declarații care s-au făcut în pripă sper că nu este sub dictatul cuiva, sub aspect de interes geopolitic... Eu foarte mult sper că în urma acestor declarații nu stă un jucător geopolitic care o curtează și o conduc în declarații pe președintele ales Maia Sandu. Eu am văzut pe parcursul zilei de ieri și pe parcursul zilei de astăzi foarte multe comentarii și foarte multe acuzații reciproce. Mi-am amintit de începutul anilor 90. Cu regret, nu vreau să sperii pe nimeni, dar atâtea declarații și atâtea discuții despre destabilizare, despre război, Doamne ferește, nu-mi amintesc în ultimii ani”, a declarat Igor Dodon în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul de televiziune Moldova 1.

Președintele în exercițiu afirmă că Republica Moldova nu are nevoie de o situație de conflict, așa cum se întâmplă în prezent în mai multe regiuni din apropiere.

Poziția statului Republica Moldova a fost și este în continuare că trupele ruse trebuie să se retragă din regiunea transnistreană. De asemenea, trebuie retrase și munițiile pe care partea rusă spune că aceste trupe le păzesc. „Asta este, a fost și va rămâne poziția statului Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu în repetate rânduri și în interviul de astăzi cu Europa Liberă.

București: Institutul Cantacuzino a produs doar 942 de flacoane din suplimentul pentru întărirea imunității

Institutul Cantacuzino de la București a scos pe piață miercuri doar 942 de flacoane din suplimentul alimentar OROSTIM-HV- care ar întări sistemul imunitar. Potrivit Hotnews.ro, care citează Ministerul apărării de la București, ritmul maxim de producție pe care îl poate asigura institutul cu capacitățile pe care le are este, la acest moment, de 1000 de flacoane la un interval de 10-14 zile. Ministerul apărării a făcut un apel la firmele private să se implice pentru a fi produse cantitățile suficiente. Zeci de oameni au stat la coadă miercuri, în plină pandemie, în fața Institutului Cantacuzino, pentru a cumpăra noul supliment alimentar, care s-a epuizat în câteva ore.

România: 4916 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore

Alte 4916 de cazuri de COVID-19 au fost raportate în ultimele 24 de ore în România, în urma a 15 701 de teste, ceea ce înseamnă o rată de pozitivare de aproape 32%. Bilanțul a ajuns la 484 550, conform datelor transmise miercuri de Grupul de Comunicare Strategică. În ultima zi au decedat alte 135 de persoane, în timp ce la terapie intensivă sunt internați 1260 de pacienți, fiind atins astfel un nou record. Până astăzi în Romania au decedat 11.665 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2.

Mai multe AICI.

România: diferență de trei procente între PNL și PSD într-un sondaj IRSOP

Un sondajul IRSOP, dat publicității la București , privind intențiile de vot pentru alegerile parlamentare de la acest sfârșit de săptămână, oferă Partidului Național Liberal un avans de trei procente în fața Partidul Social Democrat în intențiile de vot ale românilor.

Liberalii sunt creditați cu 33% din voturi, în timp ce social-democrații au 30%. Alianța USR-PLUS se află la o distanța considerabilă, fiind creditată cu 17%.

Pro România ar putea obține 7%, potrivit sondajului iar UDMR 5%. PMP ar urma să nu se mai regăsească în viitorul legislativ, având un scor de 3%, potrivit sondajului IRSOP.

Mai multe AICI.

Guvernele mai multor țări anunță planuri etapizate de vaccinare anti-COVID

Pe măsură ce pandemia de coronavirus se intensifică, țările încearcă să se asigure că vor avea acces la potențialele vaccinuri și stabilesc planuri de administrarea primului vaccin care ar putea fi disponibil în următoarele săptămâni. Speranțele sunt mari că vaccinurile ar putea fi gata înainte de sfârșitul anului, cu două vaccinuri realizate de Moderna și BioNTech / Pfizer - care au solicitat deja aprobarea de urgență în Statele Unite și Europa. Un grup de consilieri de la Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au votat la 1 decembrie recomandarea ca aproximativ 21 de milioane de lucrători din domeniul sănătății și 3 milioane de rezidenți de la unitățile de îngrijire ar trebui să fie primii vaccinați. Având în vedere că numărul inițial de vaccinuri va fi limitat înainte de a fi disponibil pe scară mai largă la mijlocul anului 2021, țările acordă prioritate lucrătorilor cei mai vulnerabili, precum și cei esențiali din sistemul de sănătate. Franța intenționează să acorde prioritate celor mai vulnerabile și expuse grupuri la începutul anului 2021, urmată de o a doua rundă pentru restul populației între aprilie și iunie. În Brazilia puternic afectată, Ministerul Sănătății a dat publicității un plan preliminar în patru etape pentru imunizarea națională. Pakistanul a aprobat finanțarea de 150 de milioane de dolari pentru cumpărarea vaccinurilor, inițial pentru a-i apăra pe cei mai vulnerabili 5% din populație.

Fracțiunea PAS cere guvernului să retragă proiectul legii bugetului şi politicii fiscale

Igor Grosu, președintele fracțiunii PAS

Fracțiunea PAS cere guvernului Ion Chicu să retragă proiectul legii bugetului şi politicii fiscale şi să propună Parlamentului proiecte noi, care să corespundă nevoilor oamenilor. Președintele fracțiunii PAS, deputatul Igor Grosu, a declarat la un briefing de presă că guvernarea vine cu aceste documente importante în grabă pentru ca Igor Dodon să reuşească să le promulge în ultimele zile de mandat, informează agenția IPN.

Dodon şi Chicu au lăsat cetăţenii şi agenţii economici de izbelişte şi nu le-au acordat suport adecvat pentru menţinerea pe linia de plutire, iar acum au tupeul să vină în Parlament cu o politică bugetar fiscală şi un proiect de buget rupte de realitate, care vor continua să aprofundeze criza şi vor lăsa oamenii fără locuri de muncă”, a spus Igor Grosu.

Potrivit lui, proiectul de buget şi cel de politică fiscală, aşa cum sunt prezentate la momentul actual, vor arunca ţara într-o sărăcie şi mai mare și pot duce la scumpiri în lanţ ceea ce va duce la falimentarea multor producători locali, prin creşterea cotei TVA la producţia agricolă primară de la 8 la 12 %. Aceste măsuri vor lovi în fermieri şi procesatori locali, susține deputatul PAS.

Igor Grosu considera și că, în actualele condiții, cu acest proiect de buget, corupţia s-ar putea mări. Igor Grosu declară că, prin intermediul proiectului politicii fiscale, se introduc scheme prin care bugetul pierde sute de milioane de lei și a dat ca exemplu „schema cu ţigări a politicianului Eugen Nichiforciuc”, importatul masiv de medicamente neautorizate pe piaţa locală, facilităţile fiscale pentru pariuri și proiectul Arena naţională.

Viorel Morari susține ca Veaceslav Platon ar fi arhitectul „laundromatului rusesc”

Viorel Morari, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție

Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, afirmă că, deși nu dispune de pază de stat, așa cum este în cazul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, sau al lui Veaceslav Platon, și chiar și cu riscul continuării persecutării sale și a persoanelor apropiate, va continua să lupte cu deficiențele care apar în activitatea procuraturii. Referindu-se la Veaceslav Platon, Morari a declarat că a devenit un trend ca persoane asupra căror planează anumite suspiciuni să vorbească în locul procuraturii, informează agenția IPN.

Viorel Morari a declarat într-o conferință de presa că Veaceslav Platon a vorbit despre implicarea lui în anumite evenimente din viața socială, însă aceste declarații ar fi „aberatii” Viorel Morari a mai spus că Platon a difuzat o scrisoare adresată Delegației Uniunii Europene la Chișinău privind investigația „laundromatului”. Viorel Morari susține ca Veaceslav Platon ar fi fost arhitectul acestei scheme de fraudare.

Viorel Morari s-a referit și la conferința de presă a procurorului general din 1 decembrie, spunând că Alexandr Stoianoglo a operat doar cu informații distorsionate. Potrivit lui, actuala conducere a PG este incompetentă în a efectua investigația în dosarul furtului miliardului, iar procurorul general minte când spune că nu pornește dosare la comandă sau că nu exercită imixtiune. Potrivit lui, există erori inacceptabile și acest lucru este valabil și în cauzele penale care i-au fost intentate, inclusiv în cazul rudelor sale.

Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție l-a acuzat pe procurorul general că nici până astăzi nu s-a clarificat de ce Interpolul nu a acceptat darea în căutare internațională a lui Vlad Plahotniuc.

Potrivit IPN după declarațiile lui Viorel Morari, Procuratura Generală a venit cu o reacție, în care menționează că „libertatea de exprimare este un drept fundamental, care nu poate fi îngrădit nici inculpaților, inclusiv lui Veaceslav Platon și Viorel Morari”. Instituția mai precizează că va continua să depună eforturi pentru investigarea dosarelor în care cei doi figurează, respectându-le, concomitent, toate drepturile procesuale.

Protest al fermierilor nemulțumiți de atitudinea guvernului

Protestele agricultorilor au început din vară

Fermieri din mai multe raioane ale Republicii Moldova au organizat o acțiune de protest în Piața Marii Adunări Naționale, declarându-se nemulțumiți față de atitudinea autorităților statului, pe care o califică iresponsabilă, în raport cu problemele cu care se confruntă ei. Potrivit lor, guvernul, în loc să vină cu compensații rezonabile pentru a diminua efectele secetei, a aprobat pentru 2021 o politică bugetar-fiscală care îi împovărează și mai mult. Agricultorii protestatari au făcut apel către deputați, solicitând o întrevedere urgentă. Într-o declarație, votată în PMAN, fermierii i-au solicitat Parlamentului să oblige executivul să asigure compensații agricultorilor afectați de secetă, informează agenția IPN.

Vasile Mîrzenco, director executiv al Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, a spus că agricultura este considerată o ramură strategică a economiei naționale pentru ponderea ei în structura produsului intern brut, oferă un număr important de locuri de muncă populației de la sate, asigură cu materie primă industria de procesare, precum și asigură securitatea alimentară a statului. În pofida acestui fapt, potrivit lui, autoritățile au o abordarea superficială cu privire la problemele cu care se confruntă agricultorii.

Ion Plămădeală, de la asociația producătorilor raionului Leova, a spus că pe parcursul ultimelor trei luni, fermierii au avut multe discuții cu funcționarii de stat din diferite instituții și că autoritățile au promis că vor identifica surse financiare suficiente pentru a aloca compensații și pentru grupa a doua de cereale, iar acum spun ca nu exista resurse la buget pentru a-și respecta promisiunile.

Maia Sandu: Lupta anticorupție poate fi eficientă prin aducerea mai aproape a regiunii transnistrene de Moldova

Într-un interviu în exclusivitate cu Europa Liberă, președinta aleasă a Moldovei, Maia Sandu, a spus că o lupta împotriva corupției și a „schemelor” ar putea fi eficientă și prin aducerea mai aproape a regiunii transnistrene de Moldova. Răspunzând criticilor aduse de Moscova, prin vocea șeful diplomației ruse Serghei Lavrov, Maia Sandu a precizat că nu este nimic nou nici în poziția sa – care a fost mereu poziția Moldovei și nu e nimic nou nici în poziția Rusiei. În opinia Maiei Sandu discuțiile – care sunt necesare între Moscova și Chișinău – trebuie duse „dincolo de schimbul de replici din spațiul public” și este ceea ce va intenționează să facă. Maia Sandu spune: „Sunt deschisă pentru discuții și pe acest subiect, și pe alte subiecte care țin de agenda noastră bilaterală, pentru că sunt și alte subiecte”, precum cele economice și comerciale, subiecte de protecție socială pentru cetățenii moldoveni care muncesc sau au muncit în Federația Rusa. „Toate aceste subiecte trebuie discutate” a spus Maia Sandu care a repetat că este deschisă pentru „o politică activă și în interesul cetățenilor pe partea de Vest și pentru a avea o politica activă și în interesul cetățenilor și pe partea de Est”.

Hong Kong: activiști pro-democrație, condamnați la închisoare

Activiștii pro-democrație Ivan Lam, Joshua Wong and Agnes Chow în drum spre tribunalul unde erau judecați, Hong Kong, 23 noiembrie 2020.

Activiștii pro-democrație din Hong Kong, Joshua Wong, Agnes Chow și Ivan Lam au fost condamnați la închisoare astăzi sub acuzații legate de participarea la protestele masive antiguvernamentale neautorizate de anul trecut.

Wong a pledat vinovat de organizarea și participarea la protest în iunie anul trecut și a fost condamnat la 13 luni și jumătate de închisoare. Chow, care de asemenea și-a recunoscut vinovăția, a primit o pedeapsă de 10 luni de închisoare, iar Lam a fost condamnat la șapte luni după ce a pledat vinovat de incitare la proteste.

Mii de oameni au înconjurat sediul poliției în timpul demonstrației din 21 iunie 2019 împotriva proiectului de lege privind extrădarea în China, proiect retras acum. În iunie, China comunista a impus Hong Kong-ului - semi-autonom - o lege cuprinzătoare de securitate națională împotriva oricărei dizidențe.

Cei trei tineri, care au fost acum condamnați, au fost unii dintre cei mai vizibili critici ai guvernării Beijingului. Agnes Chow, în vârstă de 23 de ani, este condamnată la închisoare pentru prima dată. Wong, în vârstă de 24 de ani, și Lam, în vârstă de 26 de ani, fuseseră anterior închiși pentru acuzații legate de activismul lor pro-democrație.

China a intensificat represiunea împotriva opoziției și libertăților extinse garantate de Hong Kong după ce fosta colonie britanică a revenit la stăpânirea chineză în 1997. Luni de zile, zeci de mii de oameni au protestat în Hong Kong împotriva eforturilor Chinei comuniste de a le limita drepturile și libertățile democratice. Autoritățile au intervenit în forță împotriva manifestanților. Regimul de la Beijing a acuzat Statele Unite și alte țări occidentale că ar fi instigat protestele și susține că modul de a rezolva criza politică din Hong Kong este „o afacere internă a Chinei”.

Covid-19: Marea Britanie, prima țară care certifică vaccinul produs de Pfizer/BioNTech

Marea Britanie a aprobat miercuri vaccinul anti-Covid-19, produs de firmele Pfizer/BioNTech. Primele doze ar putea fi pe piață de săptămâna viitoare, a anunțat guvernul de la Londra, citat de Politico.

Vaccinul a primit o aprobare de urgență din partea autorităților sanitare britanice, în așteptarea certificării de la Agenția Europeană de Medicină. Aprobarea a fost dată „după luni de teste clinice și analize serioase ale datelor, făcute de specialiștii Agenției britanice de Medicamente și Sănătate, care au ajuns la concluzia că vaccinul corespunde standardelor de securitate, calitate și eficiență” se precizează în declarația de presă a guvernului britanic.

Marți, Pfizer/BioNTech și compania americană Moderna au cerut aprobarea pentru piața UE. Anterior ceruseră și certificarea pentru piața americană, care este așteptată în scurt timp.

Germania: 5 morți și mai mulți răniți după ce un vehicul a intrat într-o zonă pietonală din Trier

UPDATE: Un bilanț actualizat al autorităților germane arată cel puţin cinci persoane au murit, iar alte 15 au fost rănite în incidentul rutier produs marţi după-amiază în orăşelul german Trier.

Anchetatorii l-au audiat pe şoferul vehiculului, un individ în vârstă de 51 de ani, dar nu au reuşit să afle motivul atacului. "Nu pot înţelege cum ar putea avea cineva ideea să intre cu maşina într-o zonă pietonală şi să omoare oameni", a declarat primarul din Trier, Wolfram Leibe.

"În acest moment, nu există indicii că ar fi vorba de un atac cu motivaţie politică sau religioasă", a anunţat Poliţia.

Potrivit unor surse din cadrul comisiei de anchetă, şoferul vehiculului era în stare de ebrietate, iar autorităţile au aflat că fusese internat într-o clinică psihiatrică.

***

Un vehicul a intrat într-o zonă pietonală din orașul german Trier, incident ce a dus la uciderea a două persoane și rănirea altor 15. Pentru moment nu se cunoaște cauzele incidentului, scrie AFP.

Șoferul, un bărbat de 51 de ani, a fost arestat, iar vehicul confiscat, a transmis poliția din Trier.

Poliția și echipajele de salvare se aflau la fața locului, iar autoritățile au cerut oamenilor să evite centrul orașului.

Într-un videoclip postat de presa locală se prezintă momentul arestului. Forțele de ordine pot fi văzută fixând un bărbat pe trotuar lângă o mașină cu plăcuțe de înmatriculare din Trier.

Autenticitatea videoclipului nu a putut fi verificată imediat, iar filmarea a fost eliminată la scurt timp după ce poliția a solicitat pe Twitter ca oamenii să nu împărtășească fotografii și videoclipuri de la locul incidentului.

Primarul Wolfram Leibe a declarat pentru publicația SWR că, pe lângă cei doi morți, 15 persoane au suferit răni grave.

Nu au fost disponibile imediat detalii cu privire la cauza incidentului, iar poliția nu au solicitărilor la telefon sau la e-mail.

Trier se află la aproximativ 200 de kilometri vest de Frankfurt, lângă granița cu Luxemburg. Orașul de aproximativ 110.000 de oameni este cunoscut pentru poarta sa romană, Porta Nigra, care se află aproape de locul accidentului. De asemenea este cunoscut ca locul de naștere al lui Karl Marx.

Proiectul de buget al guvernului Chicu se lovește de critici dure în Parlament

Guvernul Chicu, sprijinit de PSRM, a înaintat în Parlament proiectul de buget pe 2021, adoptat luni, 30 noiebrie.

Comisiile parlamentare de resort ar urma să examineze miercuri proiectul de buget pe 2021 și politica bugetar-fiscală, aprobate luni de guvernul Chicu, urmând ca primul vot să aibă loc până la sfârșitul săptămnii. O viteză de adoptare criticată de fracțiunea parlamentară DA, care a anunțat că va cere miercuri amânarea votului. Dorim să lucrăm calitativ cu proiectele de legi, mai ales cu documentele de o asemenea importanță majoră” se arată într-o declarație de presă a fracțiunii parlamentare DA.

Într-un interviu acordat săptămâna trecută Europei Libere, premierul Ion Chicu susținea că deputații vor avea timp suficient pentru amendamente, între primul și al doilea vot în plen: „(...) să le voteze în prima lectură, dacă vor binevoi și dacă va fi susținere, iar apoi, între prima și a doua lectură, tot vor avea cred că în jur de două săptămâni, astfel încât să fie timp pentru amendamente, pentru descusut, pentru decizii dacă mai țin guvernul sau nu etc.”spunea premierul, în interviul cu Europa Liberă.

Tot miercuri, fracțiunea PAS a solicitat guvernului să retragă imediat proiectele de lege cu privire la buget și politică fiscală și să propună Parlamentului proiecte noi, care să corespundă nevoilor oamenilor. Prim-vicepreședintele PAS, deputatul Igor Grosul a denunțat încălcări fără precedent ale normelor de transparență, menționând că documentele nu au fost supuse consultărilor publice, nu s-a acordat suficient timp pentru examinarea lor, chiar dacă sunt proiecte extrem de voluminoase, de câteva sute de pagini.

Proiectul de buget și politică fiscală pe 2021 a fost criticat și de Partidul Democrat.

În interviul cu Europa Liberă, premierul Ion Chicu recunoștea că neavând o majoritatea formală în Parlament, proiectul de buget ar putea fi respins. Pe de altă parte, la o conferință de presă, președinta aleasă Maia Sandu declara că actualul guvern ar trebui să demisioneze, odată cu încheierea mandatului președintelui Iogr Dodon dar înainte să ducă la capăt sarcini cruciale, cum este bugetul de anul 2021.

Covid-19: lumea întreagă pregătește strategii de vaccinare

New York, 1 decembrie 2020.

Țările din lumea întreagă pregătesc campanii de vaccinare împotriva noului coronavirus, după ce s-a cerut deja aprobarea pentru piața americană și cea a Uniunii Europene pentru două vaccinuri, produse de Pfizer/BioNTech și Moderna.

Este de așteptat ca aprobarea pentru Statele Unite să vină în următoarele două săptămâni, după care ar urma și cea a Agenției Europene de Medicamente, de la Amsterdam.

Au apărut însă și temeri că țările sărace nu vor avea acces la vaccin, cel puțin în prima fază și că la nivel global crește scepticismul față de vaccin, pe fundalul unei politizări accentuate a procesului de dezvoltare, cum s-a întâmplat în Statele Unite pe parcursul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.

Centrele americane pentru prevenirea și controlul bolilor au decis pe 1 decembrie că prioritate să aibă peste 20 de milioane de angajați din sistemul sanitar și 3 milioane de persoane din grupele cele mai vulnerabile.

Liste similare de priorități sunt puse la punct și în UE, pentru că „un vaccin pentru toată lumea” nu este așteptat înainte de mijlocul anului viitor.

În așteptarea unui vaccin, în multe state americane s-au impus noi restricții sanitare, după ce în noiembrie s-au înregistrat 37 de mii de decese legate de Covid-19. Totalul celor infectați a ajuns a 13 milioane, cu 4 milioane numai în noiembrie. Pentru decembrie și ianuarie se așteaptă o dublare a numărului de decese la peste 75 de mii, potrivit previziunilor experților americani.

SUA: Nu există dovezi că alegerile au fost fraudate, declară ministrul Justiției

Ministrul american al Justiției, William Barr.

Ministrul american al Justiției, William Barr, a declarat marţi că nu a constatat suficiente „fraude" care ar invalida victoria democratului Joe Biden la prezidenţiale, contrar afirmaţiilor președintelui Donald Trump. Într-un interviu cu agenția Associated Press, Barr, un susţinător fidel al preşedintelui american, că toate anchetele făcute până acum legate de posibile fraude „nu au scos nimic la iveală”, ca să pună la îndoială corectitudinea alegerilor.

Donald Trump, care refuză să îşi recunoască înfrângerea, a reproşat duminică Ministerului de Justiţie şi poliţiei federale (FBI) că nu îl ajută în lupta sa pentru a dovedi existenţa fraudelor, masive în opinia sa. „S-au dat dispăruţi", a declarat el pentru canalul Fox News.


Imediat după alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, William Barr i-a autorizat pe procurorii federali să ancheteze suspiciunile de fraudă fără să aştepte certificarea rezultatelor de către state, contrar obiceiului. De atunci însă, Barr i-a îndemnat să intervină însă numai în cazul unor acuzaţii „substanţiale" şi „credibile".

Președintele ales al SUA cere Congresului să aprobe un sprijin „robust” pentru economie

Președinele ales al SUA, Joe Biden își prezintă echipa economică, Wilmington, Delaware, 1 decembrie 2020

Preşedintele ales al Statelor Unite, Joe Biden a cerut marţi Congresului american să voteze fără întârziere un plan de ajutor '„robust'' pentru economia americană care încearcă să se redreseze după criza provocată de pandemia de COVID-19, „o tragedie'' pentru mulţi americani potrivit candidatei la funcția de ministru al Finanțelor, Janet Yellen. Dacă va fi confirmată de Senat, Yellen, fosta șefă a Rezervelor Federale, va fi prima femeie care să conducă finanțele americane.

Biden și-a pezentat marți echipa de economiști care va încerca să redreseze economia, atenuând totodată diferențele majore de venituri, printr-o politică de susținere a clasei de mijloc.

Lavrov: retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului, o cerere „iresponsabilă”

Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, la Moscova, octombrie 2020.

La Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a calificat marţi drept „iresponsabil'' apelul lansat de președinta aleasă, Maia Sandu, care a cerut retragere trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova și transformarea misiunii de pacificare într-o misiune civilă, internațională.

„Este puţin probabil ca acest lucru să ajute la o soluţionare şi să putem accepta astfel de cereri, destul de iresponsabile", a spus Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă.

Tot marți, dar la Bruxelles, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a criticat anexarea Crimeei, menținerea instabilității în estul Ucrainei și felul în care Rusia menține trupe în părți din Georgia, dar și în Moldova, în Transnistria. Remarcile au fost făcute la o conferință de presă în marginea întâlnirii de marți a celor 30 de miniștri de externe ai țărilor din NATO, prima zi a unei reuniuni online.

WSJ: Un tribunal britanic a înghețat active de până la 5 miliarde de dolari legate de presupusul furt de la o bancă kazahă

Un tribunal din Marea Britanie a înghețat active în valoare de până la 5 miliarde de dolari legate de presupusul furt de miliarde de dolari de la banca BTA din Kazahstan, a informat The Wall Street Journal (WSJ), pe 1 decembrie.

Potrivit ziarului, Enterprise and Property Courts din Anglia și Țara Galilor a ordonat, pe 13 noiembrie, să înghețe activele și banii din conturile instituțiilor financiare din șase țări și o franciză Burger King din Kazahstan.

Potrivit sursei citate, hotărârea s-a bazat în cea mai mare parte pe o petiție a băncii de stat BTA, care susține de ani de zile că fostul său președinte, Mukhtar Abliazov, un critic al guvernului kazah, ar fi delapidat peste 6 miliarde de dolari.

Petiția instituției financiare kazahă acuză unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri și investitori din Kazahstan, Bolat Otemuratov, că l-a ajutat pe Abliazov să ascundă banii furați de la bancă. Otemuratov, care este cunoscut de mulți ani ca fiind un apropiat al fostului președinte Nursultan Nazarbaev și al familiei sale, a negat acuzațiile prin intermediul purtătorului său de cuvânt, care a declarat pentru WSJ că acuzațiile s-au „bazat mai ales pe documente false oferite de instituția financiară BTA”.

Boulat Otemuratov (arhivă)
Boulat Otemuratov (arhivă)

Banca BTA îl acuză, de asemenea, pe fostul oficial kazah, Viktor Hrapunov, care actualmente locuiește în Elveția, și pe membrii familiei sale că l-ar fi ajutat pe Abliazov să fure banii.

Ilias, fiul vitreg al lui Hrapunov, este căsătorit cu fiica lui Ablyazov, Madina.

Înainte de relatarea din WSJ, Abliazov a scris despre acuzațiile aduse lui Otemuratov pe Facebook, numindu-l „portofelul lui Nazarbaev”, care, în numele fostului președinte, ar deține active ale lui Nazarbaev care au o valoare de aproximativ 5 miliarde de dolari.

Potrivit lui Abliazov, acuzațiile împotriva lui Otemuratov sunt motivate politic și ar fi o încercare de „a-l distruge fizic și financiar” și de a-l scoate din scena politică a Kazahstanului.

Mukhtar Abliazov
Mukhtar Abliazov

Abliazov a mai susținut că puternicul președinte al Comitetului kazah pentru securitate națională (KNB), Karim Masimov, se află în spatele ultimei mișcări a BTA, prin care spune că Masimov vrea să-l discrediteze pe Nazarbaev și să-l lipsească de bunuri.

Compania Verny Capital a lui Otemuratov a emis o declarație în care spune că Otemuratov se afla la Nur-Sultan și a continuat să lucreze ca de obicei, concentrându-se pe activități sociale și recunoscând că el și mai mulți indivizi erau inculpați într-un dosar la un tribunal britanic.

Ilias Hrapunov a declarat la rîndul său într-un comunicat de presă că acuzațiile împotriva sa sunt „ridicole și fictive” și se bazează în principal pe „hârtii inventate”. El susține că BTA a adus in instanță cazul lui Otemuratov pentru a-l anihila ca oponent politic.

Nazarbaev, în vârstă de 80 de ani, care a renunțat în martie anul trecut, după aproape treizeci de ani la funcția de președinte, continuă să joace un rol cheie în politicile interne și externe ale țării, în calitate de lider al partidului de guvernământ Nur-Otan și de președinte al puternicului Consiliu de Securitate și se bucură de puteri aproape nelimitate ca „lider al națiunii”.

De mulți ani, Otemuratov și structurile sale de afaceri au fost considerate asociate cu Nazarbaev și cu membrii familiei sale.

Purtătoarea de cuvânt al lui Otemuratov, a declarat pentru WSJ că relatările din presa kazahă care susțin că asocierea magnatului cu Nazarbaev sunt exagerate, adăugând că averea lui Otemuratov ar fi de 3,2 miliarde de dolari.

Potrivit lui Forbes, Otemuratov este cea de-a 764-a persoană cea mai bogată din lume.

NATO: Rusia „violează dorința unor guverne” din vecinătatea Alianței menținând trupe acolo

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia „violează dorința unor guverne” din vecinătatea apropiată a Alianței Nord Atlantice, menținând trupe în părți din Georgia, dar și în Moldova, în Transnistria, sau întreținând instabilitate în estul Ucrainei, după ca a anexat Crimeea. Stoltenberg a vorbit astăzi, înainte de începerea unei videoconferințe de două zile a miniștrilor de externe din NATO, care discută despre un răspuns la consolidarea militară a Rusiei la granițele aliaților precum și viitorul prezenței militare aliate în Afganistan.

China spune că o sondă spațială fără echipaj uman a atins cu succes suprafața Lunii

O rachetă chinezească lansată de pe cosmodromul din insula Hainan

China spune că o sondă spațială fără echipaj uman a atins cu succes suprafața Lunii, urmând să colecteze și să trimită pe Pământ mostre selenare. Dacă misiunea reușește, va fi pentru prima dată în ultimele patru decenii când o țară a reușit o asemenea performanță, după ce Statele Unite și Uniunea Sovietică au făcut acest lucru în anii 1960 și 1970. Nava Chang'e-5 a decolat pe 24 noiembrie din sudul Chinei, fiind transportată de o rachetă Long March 5. Aducerea pe Pământ a aproximativ 2 kilograme de rocă selenară și sol este așteptată în decembrie, misiunea urmând să dureze 23 de zile. China a trimis pe Lună alte două sonde în 2013 și în 2019. Programul spațial chinez gestionat de armată are ambiții mari, inclusiv trimiterea oamenilor pe satelitul artificial al Pământului și construcția unei stații spațiale cu echipaj la bord.

Un lider Fidesz recunoaște că a fost la o reuniune privată la Bruxelles încălcând restricțiile antiepidemice

József Szájer, de la partidul Fidesz

Un europarlamentar al partidului de guvernământ din Ungaria care și-a depus mandatul cu două zile în urmă a recunoscut că a fost prezent la o petrecere privată la Bruxelles încheiată printr-o descindere a poliției din cauza încălcării restricțiile antiepidemice. Jozsef Szajer, membru de rang înalt al partidului Fidesz în frunte cu premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a mai spus într-o declarație că a cooperat cu poliția. Evenimentul din 27 decembrie a fost descrisă de presa belgiană drept o „petrecere sexuală” la care ar fi participat diplomați și alți membri ai Parlamentului European. O declarație a poliției sugerează că Szajer ar fi încercat să fugă de la fața locului, rânindu-se la o mână, iar asupra sa au fost găsite droguri. În propria sa declarație, politicianul maghiar a spus că participarea la lupte politice zilnice a devenit pentru el o „povară emoțională tot mai mare”, dar că demisia sa din Parlamentul European nu are legătură cu actualele „bătălii politice”, el rămânând un suporter al politicilor promovate de Orban.

R. Moldova: Încă 1 499 de cazuri de infectare cu noul coronavirus

Încă 1 499 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 19 decese printre persoanele bolnave, inclusiv al unei angajate din sistemul medical, au fost confirmate în R. Moldova, marți, spune ministerul Sănătății. A fost confirmată pozitiv aproape fiecare a doua persoană testată, o rată de pozitivare foarte înaltă care se menține de multe săptămâni. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 108 863, inclusiv 10 622 de cazuri active. Numărul deceselor confirmate este de 2 323, inclusiv 57 printre lucrătorii medicali.

Chișinăul critică prelungirea carantinei peste Nistru

Punctul de trecere de la Pervomaisk-Cuciurgan

Guvernul moldovean spune că este „îngrijorat” de o „inițiativă” a autorităților de la Tiraspol de a extinde până pe 1 februarie restricțiile de circulație între regiunea transnistreană și restul Republicii Moldova, care au fost impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Într-o declarație a Biroului Politici de Reintegrare de la Chișinău, se spune că restricțiile reprezintă „barierele artificiale” și că nu au dus la limitarea răspândirii infecției de COVID-19 în stânga Nistrului. În ultimele aproape nouă luni, mii de oameni de pe ambele maluri ale Nistrului au fost împiedicați să meargă la serviciu sau la rudele apropiate, se mai spune în declarație. Prelungirea măsurilor de carantină, inclusiv a restricțiilor de circulație, a fost propusă, pe 30 noiembrie, de liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski. Autoritățile transnistrene au permis circulația peste Nistru cu ocazia celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale moldovene din luna noiembrie, când zeci de mii alegători transnistreni au venit la secțiile de votare de pe malul drept al Nistrului, votând preponderent cu președintele în exercițiu Igor Dodon, care a pierdut alegerile.

Decizia de aprobare a vaccinului Pfizer/BioNTech în UE ar putea fi luată până pe 29 decembrie

Agenția Europeană pentru Medicamente a anunțat că ar putea decide dacă recomandă aprobarea vaccinul anticoronavirus Pfizer/BioNTech până pe 29 decembrie, urmând ca decizia în privința vaccinului Moderna să fie luată până pe 12 ianuarie.

Agenția a primit marți cele două cereri de aprobare de urgență a vaccinurilor, dar calendarul anunțat pentru examinarea eficienței și siguranței lor sugerează că vaccinurile pot deveni disponibile în Uniunea Europeană mai târziu decât în Statele Unite și în Marea Britanie, unde aprobările de urgență sunt așteptate mai devreme. „Putem începe furnizările în câteva ore după primirea aprobării”, a declarat Sierk Poetting, șeful pentru operațiuni și finanțe al companiei germane BioNTech, care a elaborat vaccinul împreună cu firma farmaceutică american Pfizer. Atât vaccinul Pfizer/BioNTech, cât și vaccinul companiei americane Moderna ar fi demonstrat o eficacitate de peste 90%. În urma recomandărilor Agenției Europene a Medicamentelor, furnizarea vaccinurilor mai trebuie aprobată de Comisia Europeană.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG