Ştiri
Intrevederi astăzi la Chișinău între ministrul de externe al Moldovei și Israelului
Lieberman, care s-a născut la Chișinău și a emigrat în Israel în 1978, a anunțat ieri, după discuții cu președintele interimar Marian Lupu, că de la 1 septembrie moldovenii pot obține vize pentru Israel în mod gratuit.
În ajunul vizitei oficialului israelian, presa moldoveană a speculat că Israelul ar putea renunța cu totul la vizele de scurtă ședere, așa cum a făcut-o deja în cazul altor țări est-europene.
Vezi ultimele știri ale zilei
Ambasadorul american la Moscova revine în SUA
Ambasadorul american în Rusia, John Sullivan, a anunțat că se va întoarce săptămâna aceasta în Statele Unite pentru consultări, pe fondul creșterii tensiunilor dintre Washington și Moscova. Relațiile ruso-americane s-au tensionat și mai mult după ce președintele american Joe Biden a anunțat recent noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru atacuri cibernetice, amestec în alegerile prezidențiale de anul trecut și acțiuni dușmănoase la adresa soldaților americani în Afganistan. Se adaugă problemele legate de starea sănătății opozantului Alexei Navalnîi, aflat într-un spital penitenciar, masarea de trupe la granița Rusiei cu Ucraina și în Crimeea, peninsulă anexată abuziv de la Ucraina în 2014.
Anunțul lui Sullivan vine după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat, la începutul acestei săptămâni, că principalul consilier al președintelui Putin pe probleme de politică externă, Iuri Ușakov i-a recomandat ambasadorului american să plece la Washington pentru „consultări serioase” cu administrația Biden.
Ambasadorul Rusiei în Statele Unite s-a întors luna trecută la Moscova, pentru consultări după ce președintele Biden sugerase că Putin ar fi un criminal.
Plecarea anunțată a lui Sullivan vine, de asemenea, la o zi după ce Consilierul american pentru Securitate Națională, Jake Sullivan (n.r.: nici o relație de familie cu ambasadorul), a discutat cu omologul său rus Nikolai Patrușev despre starea relațiilor bilaterale, „probleme regionale și globale de interes comun”, precum și perspectiva unui summit între președinții celor două țări. Inițiativa îi aparține președintelui american, liderul de la Kremlin nu a acceptat încă. „Mă voi întoarce la Moscova în următoarele săptămâni, înainte de orice întâlnire între președinții Biden și Putin”, a declarat ambasadorul Sullivan.
ASP sugerează că pașaportul folosit în Cehia de un presupus spion rus este fals
Agenția Servicii Publice (ASP) spune că nu a emis pașaportul moldovean publicat de presă, cu care s-ar fi identificat în Cehia un presupus agent al spionajului militar rus, GRU, sugerând că este un document fals. Autoritățile cehe au spus săptămâna trecută că presupusul agent rus a folosit un pașaport moldovean pe numele Nicolai Popa, născut pe 17.07.1979, pentru a obține acces la un depozit de armament de la Vrbětice, în perioada în care acesta a fost aruncat în aer, în octombrie 2014. „În Registrul de stat al populației al Republicii Moldova nu este luată în evidență persoana cu datele identificatoare menționate”, se spune într-un comunicat al ASP trimis, marți, și Europei Libere. În comunicat se precizează că „pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu numărul A3194368 a fost eliberat pe numele altei persoane”, dar identitatea ei nu poate fi făcută publică pentru că reprezintă date cu caracter personal.
Pe 17 aprilie, Cehia a anunțat că expulzează 18 diplomați ruși acuzați de spionaj, după ce serviciile speciale au obținut „dovezi indubitabile” ale rolului jucat de Rusia în deflagrația din 2014, când au fost detonate 50 de tone de muniții, două persoane fiind ucise. Potrivit relatărilor presei cehe, armamentul distrus fusese achiziționat de un intermediar bulgar, fiind destinat Ucrainei aflată în război cu separatiștii pro-ruși din estul țării. Rusia a răspuns, expulzând 20 de diplomați cehi, în cel mai grav incident din relația celor două țări de la căderea comunismului.
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a cerut și a primit primit pază de stat
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a cerut și a primit pază de stat, săptămâna trecută, ca urmare a unor amenințări la adresa sa după ce instanța a dat undă verde dizolvării parlamentului, relatează Ziarul de Gardă. Demersul a fost făcut de secretariatul Curții Constituționale și adresat șefei statului, Maia Sandu, în subordinea căreia se află Serviciul Protecție și Pază de Stat. Într-un răspuns al secretariatului instanței, citat de Ziarul de Gardă, se precizează că la baza demersului s-au aflat amenințări primite de Manole pe rețelele de socializare online declarații „cel puțin nepotrivite ale unor politicieni”, dar și un apel anonim despre amplasarea unei bombe la sediul instanței. Manole și alți doi judecători au sprijinit, pe 15 aprilie, avizul prin care CC a constatat întrunirea condițiilor necesare pentru dizolvarea parlamentului. Președinta Maia Sandu, care l-a cerut, nu poate emite deocamdată decretul de dizolvare, fiind în așteptarea altei decizii a instanței privind legalitatea stării de urgență antiepidemice în vigoare până pe 30 mai.
Maia Sandu se vede la București cu Klaus Iohannis și cu premierul României, Florin Cîțu
Președinta moldoveană Maia Sandu este așteptată, marți seara, la București pentru convorbiri cu omologul său român, Klaus Iohannis, și premierul României, Florin Cîțu. Anunțul a fost făcut de administrația prezidențială de la București, precizându-se că Sandu va face escala pe drumul de întoarcere spre Chișinău în urma vizitei sale de luni la Strasbourg. Va fi a doua întâlnire a celor doi lideri, după vizita președintelui României la Chișinău, pe 29 decembrie, care a fost prima vizită primită de Sandu în calitate de șefă a statului. Escala va avea loc și la câteva zile după ce România a făcut o nouă donație de vaccinuri anti COVID-19 Republicii Moldova, depășind cantitatea de 200 de mii de doze promise de Klaus Iohannis în timpul călătoriei la Chișinău din decembrie. Autoritățile moldovene au putut începe campania de vaccinare datorită vaccinurilor donate de România, urmate de donații ale platformei COVAX.
Autoritățile ruse au refuzat ca Alexei Navalnîi să fie examinat de medici civili
Autoritățile ruse au refuzat, marți, unei echipe de medici civili să-l examineze pe Alexei Navalnîi la infirmeria penitenciarului unde este deținut politicianul de opoziție aflat în greva foamei. Medicul personal al lui Navalnîi, Anastasia Vasilieva, care conduce sindicatul Alianța Doctorilor din Rusia, a spus că grupul de medici s-a prezentat la penitenciarul din orașul Vladimir pentru a-l vedea pe opozant, dar a fost lăsată să aștepte câteva ore fără vreun rezultat. Anterior, medicilor li s-a spus că pot veni la penitenciar, a scris Vasileva pe Tweeter. În vârstă de 44 de ani, proeminentul critic al Kremlinului face greva foamei de aproape trei săptămâni, existând îngrijorări că starea sănătății sale s-a deteriorat semnificativ.
Rusia a declarat „personae non gratae” doi diplomați bulgari
Rusia a declarat „personae non gratae” doi diplomați bulgari, la o lună după expulzarea din Bulgaria a doi diplomați ruși suspectați de spionaj. Ministerul rus de externe a făcut anunțul public, marți, la scurt timp după informarea ambasadorului bulgar. Expulzarea diplomaților ruși din Bulgaria a fost calificată de Rusia drept „neîntemeiată”. Ea a avut loc pe 22 martie, când procurorii bulgari au pus sub acuzare șase cetățeni bulgari, inclusiv ofițeri de informații militare, pentru spionaj în favoarea Rusiei. Bulgaria are legături culturale, istorice și economice strânse cu Rusia, care-i este și principala furnizoare de energie. Dar relația bilaterală a fost afectată de câteva scandaluri de spionaj în ultimii ani.
Sprijin european pentru decizia CC care permite dizolvarea Parlamentului
Purtătorul de cuvânt pentru Afaceri externe și politica de securitate al Comisiei Europene, Peter Stano, a salutat decizia Curții Constituționale din R. Moldova, prin care a deschis calea pentru dizolvarea Parlamentului.
Într-un comentariu pe Twitter, Stano a scris că : „Decizia de săptămână trecută a Curții Constituționale a Republicii Moldova a creat un drum clar pentru ieșirea din criza instituțională prelungită. UE se așteaptă ca toți actorii politici să îl urmeze.”
Totodată el a criticat atacurile la adresa Curții și a diplomaților UE drept „inacceptabile, fiind o deviere de la nevoia de reforme reale”.
Duminică, liderul Socialiștilor, Igor Dodon anunța că partidul său cere alegeri prezidențiale anticipate, acuzând-o pe Președinta Maia Sandu că ar conduce un „complot antistatal”, urmărind instaurarea unui „regim de guvernare extern”. Totodată, socialiștii cer demisia celor trei judecători de la Curtea Constituțională care au sprijinit decizia din 15 aprilie privind dizolvarea Parlamentului după ce a fost examinată sesizarea depusă de președintele Maia Sandu.
Grecia va recunoaște vaccinarea cu Sputnik V
Grecia va recunoaște vaccinarea cu Sputnik V în certificatul de vaccinarea pe care-l va cere de la turiști, a asigura la Moscova, ministrul elen al turismului. Pentru moment, Sputnik V nu este omologat în Uniunea Europeană, deși unele state ca Ungaria, îl folosesc. S-ar putea ca în aceste condiții să nu fie inclus nici într-un eventual certificat european de vaccinare, care este acum în discuție la Bruxelles și care ar putea facilita călătoriile, salvând și sezonul estival.
De luni, aviația civilă elenă a anunțat ridicarea carantinei obligatorii de șapte zile aflată în vigoare până acum în Grecia pentru turiștii care sunt "rezidenți permanenți din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiul Schengen, Marea Britanie, Statele Unite, Israel, Serbia și Emiratele Arabe Unite".
Carantina va fi ridicată pentru persoanele care „au primit cele două doze de vaccin" sau pentru cele care au un test negativ de depistare a coronavirusului, „realizat în ultimele 72 de ore", se arată într-un comunicat al aviației civile din Grecia (YPA).
Peste zece țări UE și-ar putea vaccina 70% din adulți până la sfârșitul verii
Cel puțin 12 țări din Uniunea Europeană ar putea atinge țelul Comisiei Europene ca până la sfârșitul verii să fi vaccinat anti Covid-19 circa 70% la sută din populația adultă, relatează publicația Politico.eu, bazându-se pe date oficiale.
Până recent, Malta și Danemarca păreau singurele capabile să ajungă la acest procent. Totul depinde de rapiditatea campaniilor de vaccinare dar mai ales de câte vaccinuri sunt disponibile.
Marți este așteptată evaluarea Agenției Europene pentru Medicamente, privind vaccinul anti Covid-19 produs de firma americană Johnson & Johnson, singurul care se administrează într-o singură doză. Un vaccin clasic, la fel ca AstraZeneca, Johnson & Johnson este ușor de stocat și distribuit. Dar tot la fel ca AstraZeneca, s-au raportat foarte rare cazuri de tromboze, care ar putea fi legate de vaccin motiv pentru care firma americană a sistat temporar livrările spre UE.
Este de așteptat ca EMA să recomande utilizarea vaccinului fără excepții, cum a făcut și în cazul vaccinului AstraZeneca, plecând de la principiul că „beneficiul vaccinări depășește cu mult riscurile” posibilelor efecte secundare.
Anul pandemiei a dus la limitarea drastică a libertății presei (raport RSF)
„Jurnalismul, principalul vaccin împotriva dezinformării, este blocat parțial sau total în 73% din cele 180 de țări analizate ” se arată în raportul anual al organizației Reporteri fără Frontieră (RSF) privind libertatea presei în lume.
Reprimarea dură a reporterilor care au relatat despre protestelor anti-Lukașenka din Belarus și obstrucționarea relatărilor despre războiului din Nagorno-Karabakh din septembrie anul trecu,t sunt printre factorii care fac ca Europa de Est și Asia centrală să rămână la coada clasamentului privind libertatea presei. Indexul pe 2021 este bazat pe datele din 2020 și a fost dat publicității marți, 20 aprilie, de organizația internațională Reporteri fără Frontieră (RSF).
Organizația internațională cu sediul la Paris subliniază însă că evoluția cea mai îngrijorătoare este în Rusia, care și-a intensificat presiunile asupra jurnaliștilor independenți și a presei în general.
Poliția rusă a intervenit cu o duritate fără precedent, în tentativa de a limita sau bloca relatările jurnaliștilor despre protestele în sprijinul opozantului rus Alexei Navalnîi, mai arată Reporteri fără Frontiere. În clasamentul din acest an, Rusia a scăzut cu un loc la 150 în lista de 180 de țări și regiuni.
Organizația de la Paris amintește și de lupta presei independente din Rusia – atâta cât mai există – de a relata corect despre realitatea pandemiei de coronavirus și a corecta afirmațiile guvernului și cifrele eronate.
RSF susține că a existat o dorință „contagioasă” de a controla informațiile, în diferite grade, în toată Europa de Est și Asia Centrală. „După modelul rus, alte guverne au folosit nevoia de a combate dezinformarea despre COVID-19 ca pretext pentru a impune o serie de restricții suplimentare asupra libertății presei”, a spus RSF.
În indexul sau clasamentul din acest an, R. Molova a urcat două locuri, fiind clasată pe locul 89 (față de 91 în 2020).
RSF remarcă polarizarea extremă a mass-media, ca și a populației, în funcție de preferințele politice. Totodată, interesele politice sau de afaceri ale patronilor influențează puternic linia editorială, se mai arată în raportul RSF.
Conglomeratul media creat de oligarhul Vlad Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat, și-a pierdut din influență, fiind însă repede înlocuit de mediile asociate cu Partidul Socialiștilor. Iar pandemia de coronavirus a îngreunat și mai mult accesul presei la informație, se mai arată în raport.
Rosatom exclusă din licitația pentru o nouă centrală nucleară în Cehia
Guvernul ceh a anunţat luni că exclude agenţia nucleară rusă Rosatom dintr-o licitaţie de mai multe miliarde de euro pentru construirea unei noi unităţi într-o centrală nucleară locală, pe fondul tensiunilor diplomatice cu Moscova.
Decizia survine după expulzări reciproce ale diplomaţilor din ambele ţări, în timp ce Praga a acuzat serviciile secrete ruse că au fost în spatele exploziei din 2014 la un demopozit de muniții din Cehia.
Georgia: un acord mediat de UE pune capăt luptelor politice
În Georgia, partidul de guvernământ „Visul georgian” şi opoziţia au semnat luni un acord mediat de Uniunea Europeană pentru a pune capăt crizei politice care a provocat îngrijorări cu privire la stabilitatea democrației în această fostă republică sovietică. Reprezentanţii tuturor partidelor politice au semnat acordul, dar principala forţă de opoziţie, „Mişcarea Naţională Unită” (MNU), a precizat că i se va alătura atunci când liderul său, Nika Melia, va fi eliberat din închisoare, cum prevede textul.
Georgia traversează o criză politică de la alegerile legislative din octombrie, câștigate de Visul georgian, dar despre care opoziția susține că au fost fraudate. Prin urmare, ea cerea noi alegeri şi a refuzat să participe la lucrările noului parlament.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a supervizat de la Bruxelles semnarea acordului - a declarat că acesta este „doar începutul unui efort de a consolida democrația în Georgia și de a duce țara spre integrarea euro-atlantică”. Michel a anunțat că va fi astăzi, marți, la Tbilisi.
Putin o să participe la summitul pe teme climatice, organizat de administrația Biden
În pofida creșterii tensiunilor dintre Washington și Moscova legate de Ucraina, Kremlinul a anunțat că preşedintele rus Vladimir Putin va participa joi prin videoconferinţă la summitul internaţional asupra climei propus de omologul său american Joe Biden. În total, 40 de lideri mondiali au fost invitaţi la această reuniune, ce se va desfăşura în perioada 22-23 aprilie şi care va marca reîntoarcerea Washingtonului în lupta împotriva schimbărilor climatice, după dezangajarea SUA în timpul preşedinţiei lui Donald Trump.
La sfârşitul lui martie, Joe Biden i-a invitat pe Vladimir Putin şi pe preşedintele chinez Xi Jinping să participe la summit. Liderul chinez nu a confirmat încă participarea sa.
Potrivit mai multor oameni de ştiinţă, Siberia şi zona arctică rusă se numără printre regiunile cele mai expuse schimbărilor climatice. Ele au înregistrat în ultimii ani recorduri de căldură şi incendii gigantice.
SUA critică limitarea navigației în largul coastelor peninsulei Crimeea
Statele Unite au criticat luni „escaladarea neprovocată" pe care o reprezintă decizia Rusiei de a limita navigaţia navelor militare şi oficiale străine în trei zone din largul Peninsulei Crimeea. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a precizat că „aceasta decizie reprezintă o nouă escaladare neprovocată în actuala campanie desfăşurată de Moscova care urmăreşte slăbirea şi destabilizarea Ucrainei". Price a subliniat „profunda îngrijorare" a Washingtonului, în timp ce importante trupe ruse au fost desfășurate la frontiera cu Ucraina.
Rusia a anunțat vineri limitarea navigației pe șase luni „în apele teritoriale ale Federației”. Această suspendare vizează trei zone, dintre care una în largul Peninsulei Kerci, în apropierea strâmtorii cu acelaşi nume, care leagă Marea Neagră de Marea Azov şi care este de o importanţă crucială pentru exporturile de cereale sau oţel produse în Ucraina.
Tensiunile ruso-ucrainene cresc în intensitate de mai multe săptămâni. Guvernul ucrainean se teme că Moscova caută să provoace un incident pentru a încerca să justifice o operaţiune armată, în timp ce Rusia acuză Kievul că pregăteşte o ofensivă împotriva separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei.
România: slujbele în noaptea de Înviere se vor ține în afara bisericilor
În România, premierul Florin Cîțu a declarat, luni seara, la Digi 24, că slujbele din noaptea de Paști vor fi ținute în afara bisericii, cu respectarea regulilor de distanțare. El a mai spus că va mai avea miercuri o discuție cu reprezentanții cultelor religioase pentru a organiza noaptea Paștelui ortodox. Șeful Guvernului a mai spus că în localitățile în care se ajunge la o rată de 60% de persoane vaccinate ar putea să nu mai existe restricții și că trebuie să fie luate în vedere alte măsuri sub formă de premiere pentru personalul companiilor care se vaccinează.
Peste 10 mii de persoane imunizate în R. Moldova. Bulgaria limitează AstraZeneca
În R. Moldova, peste 10 mii de persoane au primit până în prezent ambele doze de vaccin împotriva Covid-19 și pot fi considerate imunizate, potrivit datelor furnizate luni seara, de Ministerul Sănătății. Totodată, peste 86 de mii de oameni au primit prima doză a serului.
Între timp, Bulgaria a suspendat utilizarea vaccinului anti-COVID19 de la AstraZeneca pentru femeile sub 60 de ani, din cauza rarelor cazuri de tromboză semnalate în lume, a declarat luni ministrul bulgar al Sănătății, Kostadin Angelov. Mai multe țări europene au luat măsuri similare iar Danemarca a anumțat săptămâna trecută că ar putea renunța total la AstraZeneca. Mai multe țări din UE și-au exprimat imediat interesul să preia dozele de vaccin neutilizate în Danemarca dar mecanismul de redistribuire în cadrul Uniunii Europene nu este încă pus la punct.
Bulgaria a vaccinat peste 630 de mii de persoane cu o primă doză, circa o treime dintre acestea cu vaccinul AstraZeneca, în una dintre cele mai lente campanii de vaccinare din UE. Cei care nu doresc să primească a doua doză de la AstraZeneca pot opta pentru un vaccin de la Pfizer-BioNTech după circa 84 de zile de la prima vaccinare, a mai spus el.
Un avocat al lui Navalnîi spune că acesta arată „prost” la aproape trei săptămâni de grevă a foamei
Un avocat al lui Aleksei Navalnîi spune că proeminentul critic al Kremlinului pe care l-a vizitat luni într-un spital pentru deținuți arată „prost” la aproape trei săptămâni de grevă a foamei. După ce a fost lăsat să-l vadă pentru câteva minute pe opozant, Alexei Liptser a spus că acesta este hotărât să continue greva foamei, chiar dacă situația sa „se înrăutățește”.
În ciuda unor cereri insistente, autoritățile penitenciare nu au permis unor doctori civili să-l examineze pe politicianul în vârstă de 44 de ani, a spus Lipster, citat de Reuters. La sfârșitul săptămânii trecute, doctorul personal al lui Navalnîi și alți trei medici inclusiv un cardiolog au solicitat Serviciului Federal al Penitenciarelor acces la opozant, spunând într-o scrisoare că acesta poate face un stop cardiac „în orice minut”. Autoritățile au spus însă că starea sănătății lui Navalnîi este „satisfăcătoare” și că a fost transferat la un spital pentru deținuți pentru tratament suplimentar cu vitamine.
Cehia a spus că expulzarea a 20 de diplomați din Rusia este o reacție mai dură decât se aștepta
Cehia a spus luni că expulzarea a 20 de diplomați ai săi din Rusia, după ce Praga a declarat persona non grata 18 diplomați ruși este o reacție mai puternică decât se aștepta, iar guvernul ceh va întreprinde noi măsuri. Ministrul de externe în exercițiu, Jan Hamáček, a declarat că le-a cerut omologilor săi din Uniunea Europeană la o întâlnire prin videoconferință să-și exprime solidaritatea cu Cehia și că fiecare țară membră poate decide asupra formei în care o va face. Șeful politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că nu există planuri de expulzare în masă a diplomaților ruși, pentru că acest lucru nu a fost cerut pe moment, dar că tensiunile în relația cu Rusia cresc „pe diferite fronturi”. Sâmbătă, Cehia a anunțat expulzarea diplomaților ruși, după ce a ajuns la concluzia că agenți ruși ar fi fost implicați în detonarea unui depozit de muniție pe teritoriul său, în 2014, soldată cu două victime. Presa a relatat că munițiile aruncate în aer la depozitul Vrbetice s-ar fi aflat în tranzit din Bulgaria înspre Ucraina, care lupta contra separatiștilor pro-ruși din estul țării. Este cel mai grav incident în relația Cehiei cu Rusia de la căderea comunismului, în 1989. Luni, guvernul ceh a anunțat că nu va permite agenției ruse Rosatom să participe la construcția unei noi unități a centralei nucleare de la Dukovany.
HRW: tratamentul aplicat de autoritățile chineze minorității uigure echivalează cu comiterea de crime împotriva umanității
Organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) spune că tratamentul aplicat de autoritățile comuniste ale Chinei minorității uigure și altor grupuri musulmane în provincia Xinjiang din nord-vestul țării echivalează cu comiterea de crime împotriva umanității. Conducerea chineză se face responsabilă între altele de aplicarea unor politici ample și sistematice de încarcerare în masă, tortură și persecuție pe criterii de apartenență culturală, se spune într-un raport difuzat pe 19 aprilie. Organizația cu sediul la New York face apel la acțiuni coordonate ale comunității internaționale pentru sancționarea celor responsabili și exercitarea de presiuni asupra Beijingului pentru a-și schimba politicile. Statele Unite au folosit termenul „genocid” pentru a descrie tratamentul aplicat uigurilor. China respinge acuzația de genocid și afirmațiile despre abuzuri, spunând că situația din Xinjiang este o chestiune a sa internă. Potrivit guvernului de la Beijing, lagărele pentru uiguri deschise în regiune oferă instruire profesională și contribuie la combaterea extremismului islamic. În raportul HRW sunt însă documentate diverse încălcări ale dreptului omului, inclusiv rețineri arbitrare în masă, tortură, supraveghere în masă, muncă forțată, violuri, încălcarea drepturilor reproductive.
UE nu planifică noi sancțiuni împotriva Rusiei
Uniunea Europeană nu planifică pe moment expulzări masive de diplomați ruși sau noi sancțiuni împotriva Rusiei, în urma concluziei Cehiei despre faptul că agenți ruși ar fi fost implicați în detonarea unui depozit de muniție pe teritoriul său, în 2014, soldată cu două victime. Declarația a fost făcută luni de șeful politicii externe și de securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, în marginea unei reuniuni virtuale a miniștrilor europeni de externe. Sâmbătă, Cehia a spus că a declarat persona non grata 18 diplomați ruși acuzați de spionaj, în urma unor „dovezi indubitabile” prezentate de serviciile speciale cehe despre rolul jucat de agenți ruși în detonarea munițiilor de la un depozit de armament din estul Cehiei. Rusia a răspuns, declarând persona non grata 20 de diplomați cehi.
Presa a relatat că munițiile de la depozitul Vrbetice aruncat în aer în 2014 s-ar fi aflat în tranzit din Bulgaria înspre Ucraina, care lupta contra separatiștilor pro-ruși din estul țării. Ministrul ceh de interne, Jan Hamáček, care exercită și funcția de ministru de externe, urma să-și informeze luni colegii din Uniunea Europeană în legătură cu expulzările, în cadrul reuniunii de luni. La aceeași reuniune, a fost audiat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba pe marginea noilor tensiuni între țara sa și cu Rusia. Josep Borrell a spus după audieri că Rusia a masat peste 150 de mii de militari la granița cu Ucraina și în peninsula ocupată Crimeea și că riscul escaladării situației este „evident”.
Președinta Maia Sandu, la APCE: alegerile anticipate vor avea loc „în curând”
Președinta Maia Sandu a declarat în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei că alegeri parlamentare anticipate vor avea loc în R. Moldova „în curând”, exprimându-și încrederea că acestea vor fi un pas către un parlament și un guvern care să o ajute să combată corupția. Șefa statului a vorbit, la Strasbourg, pentru prima dată de la alegerea sa în luna noiembrie, insistând că lupta cu mita îi este prioritatea fundamentală. Sandu a spus că parlamentarele anticipate sunt și o șansă pentru „refacerea încrederii între cetățeni și instituțiile statului”, după decenii în care criminali au lucrat mână în mână cu oficiali și judecători corupți, deposedând statul de resurse vitale. Pe 15 aprilie, Curtea Constituțională de la Chișinău a dat undă verde dizolvării parlamentului, constatând că s-au consumat deja două tentative nereușite de numire a unui nou guvern în decurs de peste trei luni. Dar Sandu nu poate dizolva deocamdată parlamentul în condițiile stării de urgență antiepidemică în vigoare până pe 30 mai.
Autoritățile ruse l-au transferat pe Aleksei Navalnîi la un spital pentru deținuți
Autoritățile penitenciare ruse l-au transferat, luni, pe Aleksei Navalnîi la un spital pentru deținuți, după ce Uniunea Europeană și Statele Unite au avertizat că vor considera Moscova responsabilă de starea de sănătate a criticului Kremlinului, care se află în greva foamei. Transferul lui Navalnîi din celula sa în spitalul unei alte închisori pentru deținuții penali din regiunea Vladimir, în apropiere de Moscova, a fost confirmat de avocatul opozantului, Alexei Liptser. Acesta a spus că a mers la penitenciar pentru o întâlnire, așteptând să fie lăsat la deținut. Navalnîi a început greva foamei pe 31 martie, spunând că protestează față de refuzul autorităților de a-i acorda îngrijiri medicale adecvate pentru dureri acute la spate și un picior. Duminică, Statele Unite au avertizat Rusia că va avea de suportat „consecințe”, dacă oponentul proeminent al președintelui rus Vladimir Putin decedează în închisoare. Luni, șeful politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Josep Borrell, a repetat cererea ca medicii aleși de Navalnîi să fie lăsați să-l examineze. Medicul personal al lui Navalnîi a spus că acesta poate face un stop cardiac „în orice minut”, dar autoritățile penitenciare ruse au spus că starea sănătății opozantului este „satisfăcătoare” și că a fost transferat pentru un tratament suplimentar cu vitamine.
Socialistul Vlad Bătrâncea a fost ales vicepreședinte al APCE
Socialistul moldovean Vlad Bătrâncea a fost ales, luni, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru anul 2021, a anunțat parlamentul moldovean. Reprezentant al celui mai mare partid parlamentar moldovean, Bătrâncea conduce și delegația moldoveană la APCE. Adunarea are în total 20 de vicepreședinți. Sesiunea de primăvară a APCE începută luni, la Strasbourg, include și un discurs al președintei moldovene Maia Sandu, aflată în conflict cu socialiștii în chestiunea dizolvării parlamentului de la Chișinău. Pe 15aprilie, Curtea Constituțională moldoveană a spus că există toate circumstanțele pentru dizolvarea parlamentului, fiind consumate deja două tentative nereușite de numire a unui nou guvern în decurs de peste trei luni. Duminică, la o ședință de partid, socialiștii au spus că decizia instanței ar fi fost luată în urma unor presiuni ale Maiei Sandu și că ar echivala cu o „lovitură de stat”. Șefa statului spune că alegeri parlamentare anticipate sunt necesare pentru a fortifica eforturile anticorupție. Dar ea nu poate dizolva deocamdată parlamentul în condițiile stării de urgență antiepidemică în vigoare până pe 30 mai.
Maia Sandu le-a spus oficialilor Consiliului Europei cum vrea să depășească criza politică
Președinta Maia Sandu spune că le-a comunicat luni, la Strasbourg, oficialilor Consiliului Europei pașii următori pentru depășirea crizei politice, primind la rândul său asigurări de sprijin pentru agenda de combatere a corupției. Sandu s-a întâlnit separat cu Hendrik Daems, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, și cu Marija Pejčinović Burić, secretarul general al Consiliului Europei. La începutul lunii, președinta parlamentului moldovean, Zinaida Greceanîi, i-a scris lui Burić că Maia Sandu ar încălca legea, încercând să dizolve parlamentul fără motiv. Dar oficiala europeană nu a dat curs solicitării lui Greceanîi de a „interveni” ca mediatoare în conflictul dintre șefa statului și parlamentul de la Chișinău. Pe 15 aprilie, Curtea Constituțională a spus că există toate circumstanțele pentru dizolvarea parlamentului, fiind consumate deja două tentative nereușite de numire a unui nou guvern în decurs de peste trei luni. Președinta Sandu spune că alegeri parlamentare anticipate sunt necesare pentru a fortifica eforturile anticorupție. Dar ea nu poate dizolva deocamdată parlamentul în condițiile stării de urgență antiepidemică în vigoare până pe 30 mai.
Summit pentru aplanarea tensiunilor ruso-ucrainene
Consilierii liderilor Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei se întâlnesc la Kiev pentru a încerca să pregătească un posibil summit cu scopul aplanării noilor tensiuni ruso-ucrainene. Consultările de luni au loc după ce liderii Ucrainei, Franței și Germaniei au cerut Rusiei, săptămâna trecută, să retragă trupele masate la granița cu Ucraina și în Crimeea ocupată. În ultimele săptămâni, a fost încălcat frecvent și un armistițiu fragil încheiat vara trecută de forțele ucrainene și cele ale separatiștilor sprijiniți de Rusia în estul Ucrainei, Kievul spunând că a pierdut în lupte 30 de militari, de la începutul anului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că dorește convorbiri la vârf în așa numitul format normand, purtând deja discuții pe această temă, la Paris, cu președintele francez Emmanuel Macron, pe 16 aprilie, celor doi alăturându-li-se prin conferință video și cancelara germană Angela Merkel. Franța și Germania sunt mediatoare în conflictul ucrainean, din 2015.
