Linkuri accesibilitate

Ştiri

Siria a deschis închisoarea principală din Damasc pentru inspectorii Crucii Roșii

Siria și-a deschis închisoarea principală din Damasc pentru inspectorii Crucii Roșii. Activiștii spun că decizia ar putea lămuri soarta a mii de oameni reținuți de forțele de securitate de la începerea protestelor antiguvernamentale în luna martie. Anunțul privind vizita experților Crucii Roșii vine după relatări că forțele de securitate și formațiuni paramilitare fidele președintelui Bashar al-Assad au ucis ieri încă zece oameni în mai multe localități siriene, în încercarea de a curma protestele și de a opri fluxul de refugiați care încearcă să ajungă în Turcia vecină.

Vezi ultimele știri ale zilei

Președintele Trump îl atacă dur pe unul din principalii săi consilieri în probleme de sănătate publică

Dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din Statele Unite.

Preşedintele american Donald Trump l-a criticat din nou luni pe doctorul Anthony Fauci, unul din cei mai respectați imunologi din America, afirmând că acesta ar fi „un dezastru” și că americanii „s-au săturat de COVID” – în timp ce în multe state americane, numărul de infecții și decese legate de noul coronavirus continuă să crească.

Fauci, care este și membru al celulei de criză de la Casa Albă pentru gestionarea pandemiei, tocmai afirmase, într-un interviu cu televiziunea CBS, că nu se miră că președintele Trump a fost infectat cu Covid-19, ținând cont de faptul că nu respectă nici cele mai simple reguli de protecție sanitară – cum ar fi purtarea măștii – și organizează reuniuni cu multă lume, la care nu se păstrează distanța socială.

„Dacă îl ascultam, am fi avut 700.000 sau 800.000 de morţi", a mai spus președintel într-o discuție la telefon cu membri ai echipei sale de campanie, apreciind totuşi că ar fi contraproductiv să-l concedieze pe Fauci în apropierea alegerilor prezidenţiale de la 3 noiembrie. Informații despre convorbirea telefonică au apărut în presa americană.

Pandemia de Covid-19 s-a soldat cu peste 219.000 de morţi în Statele Unite și este una din temele centrale ale actualei campanii prezidențiale. Contracandidatul său, democratul Joe Biden, îl acuză frecvent pe președinte că nu a reacționat adecvat la pandemie și mai ales că a încercat mereu să minimalizeze gravitatea și efectele acesteia.

Tensiunile dintre președintele Trump și Anthony Fauci sunt mai vechi, mai ales după ce doctorul Fauci a încercat să clarifice sau să corecteze, în mai multe rânduri, afirmaţiile lui Trump privind vaccinurile sau tratamentele în curs de dezvoltare împotriva COVID-19.

Șase agenți GRU inculpați în SUA pentru cele mai „distructive” atacuri cibernetice din istori

Şase agenţi ai serviciului militar de informaţii rus (GRU) au fost inculpaţi în Statele Unite pentru atacuri cibernetice mondiale, care au vizat Georgia și Ucraina, alegerile din Franţa în 2017 şi Jocurile Olimpice din 2018 din Coreea de Sud dar și o organizație internațională care anchetează Rusia pentru utilizarea de agenți chimici letali. Ar fi vorba de „cele mai distructive și costisitoare atacuri cibernetice din istorie” a apreciat adjunctul ministrului justiţiei, John Demers, responsabil pentru securitate naţională, la o conferință de presă.

Potrivit justiţiei americane, primul lor atac a vizat reţeaua electrică din Ucraina, privând populaţia de încălzire în plină iarnă.

Cei șase sunt bănuiți că fac parte dintr-o unitatea a Serviciului militar de informații rus (GRU) făcut responsabil și pentru atacul din 2016 asupra computerelor Partidului Democrat din Statele Unite, cu numai câteva luni înainte de alegerile prezidențiale de acum patru ani. Câștigate de Donald Trump în fața contracandidatei democrate Hillary Clinton.

Tot marți, 19 octombrie, ministerul britanic de externe a afirmat că ofițeri GRU avea în plan și atacuri împotriva organizatorilor Jocurilor Olimpice de la Tokyo, amânata vara aceasta din cauza pandemiei de coronavirus.

Consiliul de Securitate ONU cere încetarea luptelor în Nagorno-Karabah

Imagini video din prima linie a războiului armeano-azer din regiunea Nagorno-Karabah
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:59 0:00

Consiliul de Securitate ONU a cerut Armeniei și Azerbaidjan-ului să respecte ultimul acord de încetare a luptelor în regiunea separatista Nagorno-Karabach. După o reuniunea cu ușile închise, toate cele 15 state membre, au declarat surse diplomatice pentru AFP, au căzut de acord că situația este gravă și că ambele părți trebuie să „facă un pas înapoi” și să respecte ultimul acord de încetare a luptelor, anunțat pe 17 octombrie. Era al doilea acord de acest gen, negociat de la reizbucnit luptelor pe 27 septembrie. Iar ambasadorul Rusiei la ONU a subliniat necesitatea unui mecanism de verificare a modului în care se respectă încetarea luptelor. Acesta ar putea funcționa sub egida OSCE.

Rusia, care deține în acest moment președinția prin rotație a Consiliului de Securitate ONU, lucrează la o declarație comună privind conflictul din Nagorno-Karabah, în care se așteaptă să se ceară Armeniei și Azerbaidjanului să reia negocierilor, mediate de așa-numitul grup de la Minsk, format din Rusia, Franța și Statele Unite.

Primul acord de încetare a luptelor, mediat de Rusia, a fost încălcat imediat după ce fusese negociat.

O hartă a zonei, care include Nagorno-Karabah, regiunea separatistă din Azerbaidjan, dominată de miliții armene.
O hartă a zonei, care include Nagorno-Karabah, regiunea separatistă din Azerbaidjan, dominată de miliții armene.

Luptele din Nagorno-Karabach, regiunea separatistă din Azerbaidjan dominată de armeni, au făcut sute de victime inclusiv civili, de ambele părți de la reizbucnirea ciocnirilor în septembrie. Dar cifrele nu pot fi verificate independent.

Președinții ambelor țări, în interviuri separate cu agenția TASS, au declarat să sunt dispuși să negocieze, președintele azer afirmând chiar că este deschis unor negocieri directe cu omologul său de la Erevan, organizate la Moscova sau oriunde în altă parte.

Covid-19: Irlanda este prima țară din UE care revine la o carantină națională

La Praga, unde s-au închis toate centrele sportive în tentativa de a limita răspândirea pandemiei de coronavrus.

Irlanda este prima țară din UE care revine la o carantină națională, cu începere de miercuri noapte, în tentativa de a limita răspândirea pandemiei de coronavirus. Premierul Micheal Martin a anunțat că măsura va dura șase săptămâni, timp în care toate activităţile comerciale neesenţiale se vor închide şi barurile şi restaurantele vor servi doar alimente la pachet. Numai persoanele cu un loc de muncă considerat esenţial vor avea „permisiunea de a se deplasa la serviciu'', a spus el. Pe de altă parte, școlile şi creşele vor rămâne deschise, pentru că „ nu ne putem permite şi nu ne vom permite ca viitorul copiilor şi tinerilor noştri să fie o altă victimă a acestei boli'', a mai spus premierul irlandez.

Pe măsură ce crește alarmant numărul de noi infectări în Europa, tot mai multe guverne impun măsuri sanitare suplimentare, limitând pe cât posibil viața socială. În Italia sunt din nou afectate barurile și restaurantele, care trebuie să închidă la opt seara iar autoritățile locale au posibilitatea de impune și alte restricții, în funcție de evoluția pandemiei.

În Belgia, autoritățile vorbesc despre un adevărat „tsunami” de noi cazuri de Covid-19, în Franța, în nouă mari orașe (începând cu Parisul) este interdicție de circulație pe timpul nopții iar de miercuri, în Cehia – țara cu cea mai mare rată de creștere a numărului de noi infectări din Europa – de miercuri este obligatorie purtarea măștii sanitare afară și în spațiile închise.

SUA: s-au modificat regulile ultimei dezbateri prezidențiale

Fostul vice-președinte democrat Joe Biden și președintele republican Donald Trump.

Vineri în zorii zilei are loc a doua și ultima dezbatere prezidențială din Statele Unite înainte de alegerile din 3 noiembrie dar comitetul de organizarea a schimbat un pic regulile, pentru a evita haosul primei dezbateri, în care președintele Donald Trump l-a întrerupt constant pe contracandidatul său democrat, Joe Bide. Dezbaterea va atinge 15 subiecte iar la fiecare subiect, candidații vor avea doua minute neîntrerupte de a-și prezenta politica. În timp ce unul vorbește, microfonul contracandidatului va fi închis – o măsură despre care se vorbea de mult timp dar care era criticată de unii experți, mai ales susținători ai președintelui Trump, drept o limitare a dreptului de expresei.

Schimbarea regulilor a fost acceptată de echipele electorale ale celor doi candidați. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, mai puțin de 3% din americani se declară indeciși așa că impactul dezbaterilor televizate nu va fi foarte mare, când vine vorba de a câștiga noi alegători.

Alegerile prezidențiale americane au loc pe 3 noiembrie dar în multe state, mai ales din cauza pandemiei de coronavirus, se votează deja. Se votează și prin corespondență, după reguli care variază de la stat la stat.

Aproape toți protestatarii reținuți la protestele pro-democrație din Belarus rămân în detenție

Autoritățile belaruse au spus, luni, că majoritatea celor aproape 300 de oameni reținuți la proteste pro democrație la sfârșitul săptămânii trecute, în capitala Minsk și în alte orașe din Belarus, rămân în detenție. Zeci de mii de oameni au participat la proteste contra liderului autoritar Alexandr Lukașenka în ciuda avertismentului transmis de un oficial al ministerului de interne despre faptul că poliția va folosi „arme letale”, dacă va fi necesar. Duminică, la Minsk, autoritățile au scos în stradă camioane militare și tunuri de apă, dar nu le-au folosit. Protestele au izbucnit, în Belarus, după alegerile prezidențiale de pe 9 august, despre care Lukașenka spune că le-a câștigat, iar opoziția – că le-a falsificat. Peste 12 mii de oameni au fost reținuți în cele peste două luni de proteste, iar sute spun că au fost torturați în detenție. Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări occidentale au impus sancțiuni oficialilor belaruși acuzați de reprimarea brutală a protestatarilor, inclusiv lui Lukașenka aflat la putere de 26 de ani.

Poliția franceză desfășoară operațiuni în legătură cu asasinarea unui învățător de către un presupus islamist

Manifestație în memoria profesorului Samuel Paty, victima unui atentat, Paris, 18 octombrie 2020

Autoritățile franceze spun că poliția desfășoară mai multe operațiuni în legătură cu asasinarea unui învățător de către un presupus islamist. Învățătorul de istorie, Samuel Paty, a fost decapitat, pe 16 octombrie, îm apropierea unei școli dintr-o suburbie nordică a Parisului de către un tânăr de 18 ani împușcat mortal de poliție ulterior. Atacatorul care era etnic cecen născut în Rusia locuia la nord-vest de Paris și nu se afla în atenția serviciilor de informații. Crima asemănătoare unui atac de acum cinci ani asupra revistei satirice Charlie Hebdo pentru publicarea caricaturii profetului Mahomed a șocat Franța, fiind condamnată de președintele Emmanuel Macron și partidele politice. Ministrul de interne, Gerald Darmanin, a spus, luni, că uciderea învățătorului a fost cerută de un militant islamist, care este tatăl unei eleve de la școala lui Paty. Ministrul a mai spus că, în Franța, se află în curs de desfășurare aproximativ 80 de anchete în privința discursului de ură.

Covid 19: Bucureștiul intră în „scenariul roșu” de alertă

Elevi la o școală din București. 14 septembrie

Rata de infectare cu noul coronavirus în capitala României a depășit pragul critic de 3 cazuri la mia de locuitori, ajungând la 3.19, ceea ce pune Bucureștiul în așa-numitul „scenariu roșu” de alertă. Încă de duminică, premierul Ludovic Orban a anunțat că purtarea măștii de protecție devine obligatorie în toate spațiile publice deschise și închise din București în scopul de a reduce „cât mai mult interacțiunile între oameni”.

De asemenea, se suspendă activitatea restaurantelor și a cafenelelor, a cinematografelor și teatrelor, a mai spus premierul român care a precizat că măsurile se iau pentru o perioadă de 14 zile, urmând să se decidă apoi prelungirea sau nu, în funcție de evoluția pandemiei.

Școlile vor trece în sistemul de predare online, rămâne însă de stabilit de când, exceptate fiind creșele și after-school-urile (care sunt private).

Toate aceste măsuri suplimentare de securitate sanitară au fost confirmate luni de Consiliul Municipal pentru Situații de Urgență din București.

Județele Alba, Sălaj și Vâlcea sunt județe care se apropie de pragul de 3 infectări la mia de locuitori, relatează Digi24.

Agricultori din mai multe raioane au protestat pentru a-i reaminti guvernului promisiunile din vară

Agricultori din mai multe raioane au scos astăzi tehnica agricolă pe drumuri la noi demonstrații, pentru a le reaminti autorităților despre revendicările protestelor din timpul verii și a adăuga revendicări noi. Potrivit relatărilor presei, protestele care au loc cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din 1 noiembrie s-au desfășurat în cel puțin opt raioane. Andrei Dînga, agricultor din raionul Ștefan Vodă și unul din liderii protestelor, a spus agenției IPN că, în vreme ce autoritățile nu ar fi achitat toate compensațiile pentru pierderile cauzate de secetă în cazul roadei de cereale din prima grupă, fermierii se confruntă cu mari pierderi și în cazul celorlalte culturi. Alte revendicări includ continuarea mecanismului de rambursare a TVA în următorii 2 ani și menținerea cotei TVA de 8%. După protestele din timpul verii, guvernul a aprobat o serie de compensații, dar Agenția de Intervenție și plăți pentru Agricultură a spus că fermierii au prezentat mai puține cereri de compensații decât se anticipase, sau nu au depus cereri la timp.

Președintele în exercițiu al Kârgâzstanului a anunțat că va candida la funcția de șef al statului

Președintele în exercițiu al Kârgâzstanului, Sadîr Japarov

În Kârgâzstan, președintele în exercițiu, Sadîr Japarov, a anunțat că va candida la funcția de șef al statului, dacă un amendament constituțional elaborat de parlament îi va permite acest lucru. Constituția kârgâză interzice unui președinte în exercițiu să candideze pentru un mandat deplin, iar pentru modificarea constituției poate fi nevoie de un referendum. Fost deputat naționalist condamnat pentru răpirea unui rival politic, Japarov a devenit și prim-ministru, prin votul parlamentului, pe 14 octombrie, după zece zile de tulburări soldate cu demisia fostului președinte kârgâz Sooronbai Jeenbekov și a fostului guvern. Criza din Kârgâzstan s-a declanșat după alegerile parlamentare din 4 octombrie, despre care opoziția a spus că au fost falsificate de partidele apropiate fostului președinte Jeenbekov.

Armenii din Nagorno-Karabah și forțele azere se acuză reciproc de reluarea bombardamentelor

Forțele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah și forțele azere s-au acuzat reciproc, luni, de reluarea bombardamentelor, zădărnicind un nou acord de încetare a focului. Consiliul de Securitate al ONU urmează să examineze situația la o ședință cu ușile închise, în cursul zilei, după ce secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a condamnat atacurile asupra civililor și a îndemnat părțile să respecte armistițiul. Anunțat pe 17 octombrie, acordul a fost a doua tentativă de a pune capăt luptelor izbucnite pe 27 septembrie, care sunt cele mai grele de la războiul din anii 1990, făcând sute de victime printre militari și civili. Un prim armistițiu a fost mediat de Rusia cu o săptămână mai devreme și încălcat la scurt timp după anunțare. Oficiali din Nagorno-Karabah au spus, luni, că forțele azere ar bombarda pozițiile etnicilor armeni pe porțiunea sudică și pe cea nordică a liniei de contact. Ministerul azer al apărării a spus că forțele armene au bombardat pozițiile azere din mai multe regiuni, în timpul nopții și dimineții.

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus a depășit, la nivel global, 40 de milioane

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus a depășit, la nivel global, 40 de milioane, arată un bilanț proaspăt al universității americane Johns Hopkins. Numărul deceselor confirmate în lume printre bolnavii de COVID-19 este de peste 1,1 milioane, dare se crede că, în realitate, este mult mai mare. În Europa, unde există peste 250 de mii de decese confirmate, autoritățile din tot mai multe țări și orașe au înăsprit restricțiile pentru a încetini răspândirea infecției. În ultima săptămână, numărul cazurilor de infectare confirmate în țările europene a înregistrat o creștere de 44%. Autoritățile poloneze au anunțat că transformă în spital stadionul național de la Varșovia. Austria, a interzis adunarea a mai mult de șase oameni în interior și a mai mult de 12 în aer liber. Belgia a închis barurile și restaurantele pentru o lună și a introdus interdicție de circulație pe timpul nopții.

Alegeri prezidențiale: se înmulțesc acuzațiile de utilizare abuzivă a mijloacelor administrative

Campanie electorală la Chișinău în favoarea candidaturii președintelui Igor Dodon, octombrie 2020.

La sfârșitul săptămânii trecute s-au înmulțit plângerile împotriva președintelui Igor Dodon și a Partidului Socialiștilor, care ar utiliza resurse administrative sau metode de campanie la limita legalului în sprijinul candidaturii lui Dodon în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie.

Președintele Igor Dodon candidează ca independent, susținut de PSRM.

PAS a criticat utilizarea resurselor administrative. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a scris pe pagina sa de Facebook că la piața din Hâncești au fost distribuite șepci cu steluțe, însemne ale PSRM, iar vânzătorii ar fi au fost obligați să poarte scurte cu inscripția „Un președinte responsabil”. Echipa de campanie a președintelui a declarat că nu are nimic de a face cu această acțiune, care oricum nu este ilegală.

Tot duminică, fostul primat general al Chișinăului și candidat la prezidențiale din partea Blocului electoral UNIREA, Dorin Chirtoacă, a depus o sesizare la CEC în care denunță încălcarea legislației de către Igor Dodon, înregistrat în cursa electorală în calitate de candidat independent, dar susținut de PSRM. Dorin Chirtoacă susține că „Dodon și PSRM încalcă legea”, prin faptul că pe sediul Partidului Socialiștilor se face reclama electorală pentru Igor Dodon, ceea ce ar încălca o circulara CEC din 15 septembrie, care precizează că partidele politice nu sunt concurenți electorali și nu pot face campanie electorală pentru un candidat.

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi infectată cu noul coronavirus

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi (foto arhivă 2019)

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a fost confirmată pozitiv cu noul tip de coronavirus, a anunțat luni, 19 octombrie, Secretariatul Parlamentului.

Președintele Parlamentului se urmează tratamentul la domiciliu, sub monitorizarea medicului de familie. În utlimele luni, mai mulți deputați și angajați ai Parlamentului au fost confirmați pozitiv la COVID-19.

Belarus: zeci de mii de persoane au protestat din nou duminică

Belarus: zeci de mii de protestatari în pofida amenințării cu muniție de război
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00

Zeci de mii de persoane au protestat din nou duminică la Minsk și în alte orașe din Belarus deși forțele de ordine avertizaseră că ar putea recurge la muniție de război dacă manifestațiile degenerează în acte de violență. La Minsk au fost scoase pe străzi tunurile cu apă și vehicule blindate dar poliția nu a recurs la ele. Potrivit organizației pentru apărarea drepturilor omului Viasna, peste 200 de persoane au fost reținute la Minsk, în jur de 30 în alte orașe.

Manifestațiile provocate de ceea ce majoritatea consideră a fi măsluirea alegerilor prezidențiale, au izbucnit cu 11 săptămâni în urmă. De atunci au loc fără întrerupere deși peste 12 mii de participanți au fost reținuți, mulți dintre ei maltratați, jurnaliștii străini și-au pierdut acreditările iar internetul a fost blocat temporar.

Protestatarii cer organizarea de noi alegeri prezidențiale corecte și libere, demisia președintelui Alexandr Lukașenka care potrivit rezultatelor oficiale ar fi obținut peste 80 la sută din voturi și eliberarea deținuților politici.

Lidera opoziției, Svetlana Țihanovskaia – fostă candidată la alegerile prezidențiale din august - a fost nevoită să se exileze în Lituania și i-a cerut recent lui Alexander Lukașenka să demisioneze până pe 25 octombrie sau sindicatele și opoziția unită vor declanșa o grevă generală națională.

UE și Statele Unite au refuzat să-l recunoască pe Lukașenka drept conducătorul legitim al Belarusului, după alegerile din 9 august.

R. Moldova: săptămâna cu cele mai multe decese legate de Covid-19

Chișinău, octombrie 2020.

În ultimele șapte zile au fost raportate 123 de decese, cu 28 mai multe decât în săptămâna precedentă, când au fost raportate 95 de decese. A fost săptămâna cu cele mai multe decese legate de noul coronavirus și cu un record de 20 de cazuri, raportat sâmbătă, 18 octombrie, relatează Radio Chișinău, citând cifrele oficiale.

Numărul săptămânal al îmbolnăvirilor de COVID-19 a continuat să crească deși în perioada 12 - 18 octombrie, s-au înregistrat 4899 de cazuri confirmate de COVID-19, în scădere cu peste 670 de cazuri față de săptămâna precedentă. Este, însă, a treia săptămână consecutiv când sunt raportate aproximativ 5000 de îmbolnăviri.

Bilanțul general al îmbolnăvirilor de COVID-19 a depășit cifra de 67 de mii de cazuri înregistrate oficial în R. Moldova. Totodată, au fost raportate 1584 de decese asociate acestei maladii.

Franța: zeci de mii de persoane comemorează uciderea unui profesor într-un atentat „islamist”

Manifestație în memoria profesorului Samuel Paty, victima unui atentat, Paris, 18 octombrie 2020

Zeci de mii de persoane s-au adunat duminică în Place de la République (Piaţa Republicii) din centrul Parisului şi în alte oraşe franceze pentru a-i aduce un omagiu lui Samuel Paty, profesorul de istorie decapitat vineri în regiunea pariziană, un atentat islamist care a suscitat emoţie şi revoltă. „Je suis Samuel” (Sunt Samuel) „Libertate de expresie, libertate de a preda”, s-a scandat printre manifestanţi.

Mai multe personalităţi politice de toate orientările erau prezente duminică: prim-ministrul Jean Castex, primăriţa socialistă a capitalei, Anne Hidalgo, preşedinta de dreapta a regiunii Ile-de-France (care înglobează Parisul), Valérie Pécresse, sau liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon.

Samuel Paty, în vârstă de 47 de ani, a fost decapitat vineri după-amiază în apropierea liceului unde preda. Asasinul, Abdoullakh Anzorov, un tânăr refugiat de origine cecenă, a fost împuşcat mortal de poliţie în aceeaşi zi.

În total, 11 persoane au fost reţinute şi plasate în arest preventiv începând de vineri seară.

Alexei Navalnîi reafirmă că vrea să se întoarcă în Rusia

Alexei Navalnîi în Germania, poză făcută într-un loc neprecizat, apărută pe rețelele sociale, 11 octombrie 2020.

Alexei Navalnîi, politicianul de opoziție din Rusia care la sfârșitul lunii august a fost victima unui atentat de otrăvire cu Noviciok, susține că Moscova face orice pentru a-l determina să rămână în străinătate dar că el este decis să se întoarcă acasă.

Într-un interviu cu postul de televiziune american CBS, Navalnîi și-a reafirmat intenția de a se întoarce în Rusia, unde vrea să continue lupta cu corupția. Opozantul rus s-a declarat convins că s-a otrăvit în momentul când a atins o sticlă de apă minerală din camera de hotel din Tomsk.

Echipa sa, care reușise că recupereze sticla, a trimis-o la un la laborator din Germania. Acolo s-a constatat că pe sticlă erau urmele unui agent neurotoxic din familia Noviciok, substanță dezvoltată în era sovietică și care astăzi este interzisă ca armă chimică. A fost folosită și în 2018, în atentatul din Anglia împotriva fostului agent dublu Serghei Skripal și a fiicei acestuia.

Săptămâna trecută, Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva unor persoane și a unei instituții din Rusia pentru complicitate în atentatul împotriva lui Navalnîi. Rusia, pe de altă parte, respinge orice amestec în acest atentat.

În interviul de la CBS, Navalnîi s-a declarat din nou convins că președintele Vladimir Putin, pe care l-a criticat de nenumărate ori, se află în spatele tentativei de otrăvire. Acuzație pe care a purtătorul de cuvânt al Kremlinului a respins-o deja despre „neîntemeiată” și „inacceptabilă”.

Europa trece de 250 de mii de decese legate de Covid-19

Paris, interdicție temporară de circulație pe timpul nopții din cauza pandemiei de coronavirus, octombrie 2020.

În Europa s-a trecut de pragul de 250 de mii de decese legate de Covid-19. În ultimele zile, s-a înregistrat o creștere de 44% a numărului de noi cazuri, ceea ce a determinat multe guverne europene să impună o serie de noi măsuri sanitare drastice, dar până acum niciunde nu s-a recurs încă la o nouă carantină națională sau locală.

Statele Unite continuă de asemenea să înregistreze o creștere a numărului de noi cazuri – sâmbătă se înregistrau peste 52 de mii de cazuri noi, o creștere cu 28% față de media ultimelor două săptămâni. Numărul deceselor legate de Covid-19 a ajuns la aproape 220 de mii.

La nivel global s-a ajuns la aproape 40 de milioane de infectări cu noul coronavirus, a informat Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite, iar numărul deceselor se ridică la un milion 100 de mii.

România: capitala intră în „cod roșu” sanitar

În România, rata de infectare la București a depășit duminică pragul de 3 la mia de locuitori, potrivit datelor Grupului de Comunicare Strategică. Acest lucru plasează Bucureștiul în scenariul roșu, ceea implică restricții sanitare suplimentare, începând cu închiderea școlilor și trecerea la predarea online.

Premierul român, Ludovic Orban a anunțat, duminică că guvernul va aloca 75% pentru salariul unui părinte, ca să poată sta acasă cu copiii. Orban a mai declarat că în municipiul București au fost distribuite tabletele pentru elevi și că acestea sunt pentru copiii din familii vulnerabile.

Premierul a mai anunțat că o altă măsură este suspendarea activității teatrelor, restaurantelor și cinematografelor, iar Executivul se gândește și la alte măsuri de restricții pentru prevenirea răspândirii de COVID-19.

Pentru moment, în lipsa unei decizii a Comitetului Municipal de Situații de Urgență, ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat pentru Edupedu.ro că „școlile și grădinițele vor funcționa în scenariul doi” ceea ce însemană că cel puțin pentru luni, școala se desfășoară tot în scenariul hibrid, adică o parte la școală, o parte în sălile de clasă.

Mai multe pe: romania.europalibera.org

COVID-19 în R. Moldova: 398 de cazuri noi de infecție

În ultimele 24 de ore, în Republica Moldova au fost confirmate 398 de cazuri noi de infecție cu coronavirus, dintre care unul de import. În total, până la ziua de astăzi, în Moldova au fost înregistrate 67 050 de cazuri de COVID-19.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), din numărul total de cazuri, 23 sunt lucrători medicali.

898 de pacienți se află în stare gravă, dintre care 43 de pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată.

Au fost înregistrate încă 15 decese provocate de COVID-19, numărul morților ajungând în Republica Moldova la 1584.

O explozie în provincia Ghor, Afganistan, a ucis cel puțin 12 oameni

La scurt timp după explozia mașinei încărcate cu exploziv. Ghor, Afganistan, 18 octombrie, 2020

Ministerul Afacerilor Interne din Afganistan spune că cel puțin 12 persoane au fost ucise și zeci de răniți după explozia unei bombe în fața unui sediu al poliției locale din centrul Afganistanului.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, a declarat că o mașină încărcată cu exploziv a fost detonată în centrul Firoz Koh, capitala provinciei Ghor, duminică, în jurul orei locale 11:00. Arian spusese mai devreme că cel puțin 20 de persoane au fost ucise.

Mohammad Nasrat, medic la spitalul central din Ghor, a declarat că mulți dintre răniți se află în stare critică. Se așteptă ca numărul morților să crească. Niciun grup nu și-a asumat răspunderea pentru atac, dar atacuri similare au fost revendicate de talibani.

Ghor, este o provincie muntoasă și îndepărtată din zonele centrale din Afganistan și este una dintre cele mai sărace și instabile zone ale țării. Explozia bombei are loc în timp ce negociatorii talibanilor și ai guvernului afgan se întâlnesc în capitala Qatarului , Doha, pentru a negocia sfârșitul războiului civil de 19 ani.

Talibanii au refuzat încetarea focului la nivel național, în ciuda negocierilor de pace în curs, care au început la 12 septembrie.

COVID-19 în România: 3920 de noi cazuri de infectare

Un număr de 3.920 de cazuri noi de infectare cu coronavirus au fost raportate duminică, 18 octombrie, în România după procesarea în ultimele 24 de ore a 19.507 de teste.

În București, rata de infectare a ajuns la 3,02 la mia de locuitori, ceea ce înseamnă intrarea în scenariul roșu – toate școlile vor trece la predarea exclusiv online, purtarea măștii în toate spațiile deschise va fi obligatorie, iar restaurantele și cafenelele se închid.

De asemenea, alte 60 de persoane și-au pierdut viața pe fondul infecției cu Sars-Cov-2, în vreme ce la Terapie Intensivă a fost raportat un nou record de 749 de bolnavi. Numarul pacienților care au decedat ca urmare a infectării cu COVID 19 este în România de 5.872 . Mai multe AICI.

Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc că au încălcat o nouă întelegere de încetare a focului

Armenia și Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc că au încălcat o nouă întelegere de încetare a focului menită să oprească luptele în regiunea Nagorno-Karabah, la doar câteva ore după intrarea ei în vigoare duminică, 18 octombrie.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului Apărării din Armenia a spus că azerii au lansat atacuri de artilerie în zorii zilei. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a acuzat ulterior forțele armene că ar fi folosit artileria de-a lungul așa-numitei Linii de Contact care împarte părțile aflate în conflict. Acuzațiile au venit după ce Armenia și Azerbaidjanul anunțaseră cu câteva ore mai devreme că au fost de acord cu noua înțelegere de încetare a focului, postând declarații identice pe site-urile Ministerului de Externe de la Baku și Yerevan noaptea trecută.

Potrivit înțelegerii oprirea focului ar fi trebuit să intre în vigoare la miezul nopții trecute. Declarațiile de sâmbătă spuneau că decizia a fost luată în urma declarațiilor președinților Franței, Rusiei și Statelor Unite, care reprezintă țările așa-numitului Grup de la Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

În urma luptelor care au început pe 27 septembrie, cel puțin 600 de soldați și civili au fost omorâți. Comunitatea internațională este îngrijorată că luptele s-ar putea extinde prin implicarea masivă a Turciei – susținătoare a Azerbaijanului și a Rusiei – care sprijină Armenia.

Oficiali vamali din Kîrghistan sunt bănuiți că fac parte dintr-o filieră de scurgere a milioane de dolari

Prim-ministrul Sadir Japarov

Autoritățile kîrghize au deschis o anchetă de corupție la Agenția vamală a țării, care a fost acuzată că reprezintă o filieră de scurgere a sute de milioane de dolari din țară. Anunțul din 17 octombrie al Comitetului de Stat pentru Securitate Națională este cea mai recentă evoluție pe fundalul turbulențelor politice care au izbucnit după alegerile parlamentare din 4 octombrie, alegeri care au fost anulate.

Pe 16 octombrie, parlamentul a votat transferarea competențelor prezidențiale prim-ministru Sadir Japarov, recent votat de parlament, un fost parlamentar naționalist, condamnat anterior pentru corupție. Una dintre primele sale mișcări a fost numirea unui fost ministru al situațiilor de urgență la puternicul Comitet de stat pentru securitatea națională.

Noul șef al comitetului s-a angajat să lanseze o anchetă asupra Agenției vamale și a fostului său șef adjunct, Raimbek Matraimov. În iunie, o investigație efectuată de postul nostru de radio, împreună cu Proiectul pentru Investigarea Corupției și Crimei Organizate și site-ul de știri Kloop, a constatat că Matraimov a profitat ani de zile de contrabandă și a folosit o parte din încasări pentru a-și cumpăra influență.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG