Linkuri accesibilitate

Ştiri

Regele Mihai al României a împlinit 90 de ani

Ultimul monarh al României, Regele Mihai, a împlinit 90 de ani, ocazie cu care a fost invitat să ţină un discurs în Parlamentul de la Bucureşti, prima dată după abdicarea sa în 1947. „Nu văd România ca pe o moşternire de la părinții noştri, ci ca pe o țarâ pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!", a fost declaraţia cu care s-a încheiat discursul. Fostul suveran a vorbit despre democratie şi libertate, despre criză şi viitor, dar şi despre ce înseamnă Coroana Regală: „o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Națiunii, în devenirea ei."

Vezi ultimele știri ale zilei

SUA fac apel la aplanarea tensiunilor, după ciocnirile dintre palestinieni și poliția israeliană la Ierusalim

Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de ciocnirile dintre palestinieni și poliția israeliană la Ierusalim, spunând că este crucial ca tensiunile să se aplaneze. Apelul a venit vineri seară, după ce ciocnirile din preajma moscheii Al Aqsa s-au soldat cu rănirea a peste 200 de palestinieni și a 6 polițiști israelieni. Palestinienii au protestat în ultima vreme împotriva accesului israelienilor în anumite zone ale orașului vechi în luna sfântă musulmană Ramadan, iar israelienii au evacuat palestinieni din teritorii disputate ca să facă loc așezărilor evreiești. Statele Unite au spus că violențele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât vin în ultimele zile ale Ramadanului, și au avertizat împotriva continuării acțiunilor riscante – inclusiv a evacuărilor.

Peter Michalko: Ziua Europei în 2021 marchează „solidaritatea pentru sănătate”

Ambasadorul Peter Michalko, la ceremonia de primire a unui ajutor umanitar oferit de România pentru lupta cu pandemia, Chișinău, februarie 2021

Într-un mesaj cu prilejul Zilei Europei, marcată la 9 mai, ambasadorul UE în R. Moldova, Peter Michalko, a spus că „Ziua Europei în anul 2021 marchează solidaritatea Echipei Europa pentru sănătate și pentru un viitor mai bun”, informează IPN. „Istoria ne demonstrează că omenirea depășește mai ușor orice provocare prin solidarizare, iar unitatea, respectarea drepturilor omului și guvernarea după principiile statutului de drept, piloni care stau la baza formării Uniunii Europene, ne permit să devenim mai puternici și să trăim în pace”, se mai spune în declarație. Ziua Europei se marchează a doua oară consecutiv în condiții de pandemie. De data aceasta, în UE eforturile cele mai mari sunt consacrate vaccinării populației și relansării economice post-pandemie.

UE și India vor încerca să relanseze negocierile privind acordul de liber schimb

Uniunea Europeană și India vor încerca să relanseze negocierile pe tema unui acord de liber schimb la summitul lor de sâmbătă, urmând să discute de asemenea despre combaterea pandemiei de COVID-19, care afectează în prezent grav India, mai ales. Liderii europeni se află în orașul portughez Porto, de unde discută prin video cu premierul indian Narendra Modi. El a fost nevoit să renunțe la participarea fizică la summit, datorită crizei medicale din țara sa, provocată de COVID-19. Negocierile asupra acordului comercial dintre UE și India sunt blocate din 2013.

3.500 de polițiști vor asigura ordinea publică de Paștele Blajinilor

3.500 de polițiști vor fi la datorie duminică și luni, de Paștele Blajinilor, relatează IPN, citând un comunicat al IGP. Ei vor asigura ordinea publică, vor dirija circulația rutieră și vor monitoriza respectarea regulilor de prevenire a răspândirii COVID-19. Polițiștii se vor afla pe teritoriul și în preajma cimitirelor, atât în localitățile unde a fost permisă oficierea procesiunii de pomenire a răposaților, cât și în localitățile unde accesul în cimitire a fost interzis, mai transmite IPN. Poliția a făcut un nou apel către oameni să evite aglomerația la morminte. Polițiștii vor monitoriza respectarea distanței sociale și echiparea corespunzătoare a cetățenilor cu măști și mănuși.

OMS a acordat autorizația de urgență pentru utilizarea vaccinului chinezesc Sinopharm anti-COVID

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a acordat, vineri, autorizație de urgență pentru utilizarea vaccinului chinezesc Sinopharm împotriva COVID-19. Produs de un institut de la Beijing al Grupului Național Biotec al Chinei, Sinopharm este unul din principalele două vaccinuri chinezești și primul dezvoltat de o țară non-occidentală care a fost autorizat de OMS. La sfârșitul lunii aprilie, R. Moldova a primit 150 mii de doze vaccin Sinopharm donate de China. Și-a făcut acest vaccin și premierul interimar, Aureliu Ciocoi. Vineri, au anunțat că s-au vaccinat cu Sinopharm trei deputați ai Partidului Socialiștilor.

Amnesty International a decis să-l redesemneze pe Aleksei Navalnîi drept deținut politic

Organizația Amnesty International a decis să-l redesemneze pe Aleksei Navalnîi drept deținut politic, după ce încetase să-i atribuie acest calificativ politicianului rus de opoziție din cauza unor declarații controversate ale acestuia. Vineri, organizația pentru drepturile omului a spus că Navalnîi a fost întemnițat în Rusia pentru că a „revendicat dreptul la participare egală în viața publică” și pentru că a cerut un guvern necorupt. În februarie, organizația cu sediul la Londra a spus că Navalnîi a făcut declarații care pot fi considerate discurs al urii, retrăgându-i calificativul „prizonier de conștiință”. Revizuindu-și această decizie, Amnesty International a mai spus că vrea să sublinieze „nevoia stringentă” de a i se asigura respectarea drepturilor lui Navalnîi, inclusiv accesul la medic. Opozantul ispășește o pedeapsă de 2,5 ani de detenție pentru presupuse crime primită într-un proces despre care spune că a fost motivat politic.

Ministerul sănătății: 260 de noi cazuri de COVID-19 și 17 decese printre cei infectați

Ministerul Sănătății spune că 260 de cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în R. Moldova, vineri. Au fost confirmate și 17 decese ale bolnavilor de COVID-19, inclusiv al unei lucrătoare medicale, ridicând numărul total de la începutul pandemiei la 5 929. Numărul cazurilor noi de infectare s-a redus semnificativ în ultimele săptămâni, pe fundalul unei campanii de vaccinare tot mai ample. Vineri, au fost administrate încă aproape 11 mii de doze, primind prima doză de vaccin Astra Zeneca și președinta Maia Sandu. De la începutul campaniei de imunizare, pe 2 martie, au fost administrate peste 182 de mii de doze de vaccin, preponderent de la Astra Zeneca donate de România și Platforma COVAX. Vineri, R. Moldova a primit din partea României o nouă donație de pe 100 de mii de doze, numărul total depășind 300 de mii.

Campania de vaccinare se va deschide gradual pentru mai multe categorii de populație

Comitetul Național de Coordonare a Imunizării s-au pronunțat, joi, pentru deschiderea graduală și organizată a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 pentru mai multe categorii de populație, a anunțat ministerul Sănătății. Noi contigente urmează să fie aprobate pe 11 mai, când va fi lansată și o platformă națională de înregistrare pentru vaccinare. Campania de imunizare se află în R. Moldova în prima și a doua etapă, care presupun imunizarea lucrătorilor medicali, persoanelor cu vârsta de peste 60 ani și persoanelor cu comorbidități. De la începutul vaccinării contra COVID-19, pe 2 martie, au fost administrate 171 820 de doze de vaccin, preponderent de la Astra Zeneca, din donații ale României și Platformei COVAX.

Radio Europa Liberă/Radio Libertatea a cerut Rusiei să oprească hărțuirea jurnaliștilor săi

Postul Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) a cerut Rusiei să oprească hărțuirea jurnaliștilor săi, după ce o corespondentă din orașul Pskov a pierdut procesul în justiție cu autoritățile are au inclus-o în registrul „agenților străini”. Pe 5 mai, tribunalul orășenesc din Pskov a spus că Liudmila Savițkaia a fost inclusă legal de ministerul rus al Justiției pe lista controversată. „Facem apel la guvernul rus să înceteze atacarea jurnaliștilor și blocarea accesului la informație pentru ruși”, a spus într-o declarație președintele RFE/RL Jamie Fly. Adoptată în 2012 și modificată de câteva ori, legislația rusă privind așa numiții „agenți străini” permite aplicarea acestei etichete și impunerea de restricții organizațiilor neguvernamentale, instituțiilor de presă și jurnaliștilor individuali care primesc sponsorizări din străinătate. Criticii spun că legislația este folosită selectiv pentru hârțuirea și „demonizarea” vocilor independente.

S-ar putea renunța la interdicția de acces în cimitirele din Capitală de Paștele Blajinilor

Autoritățile municipale din Chișinău au semnalat, joi, că pot reveni asupra deciziei de a interzice accesul în masă în cimitirele din capitală de Paștele Blajinilor din rațiuni sanitare, anunțând că va avea loc o nouă ședință a Comisia Extraordinare pentru Sănătate Publică. La ședința de sâmbătă, se va discuta despre organizarea procesului de studiu după încheierea vacanței de Paște, dar și despre „solicitările publice făcute în adresa Primăriei, referitor la subiecte de interes public”, se spune într-un comunicat. Mitropolitul Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, a cerut într-o scrisoare adresată primarului capitalei Ion Ceban să fie permisă oficierea slujbelor religioase de pomenire a morților în cimitire. Ministerul Sănătății a spus că riscul de infectare cu COVID-19 este „iminent” în cazul serbării în masă, la cimitire, a Paștelui Blajinilor și a îndemnat oamenii să stea acasă. Restricțiile antiepidemice nu se impun la nivel central, ci raional sau municipal, în funcție de incidența COVID-19 pe plan local.

A început a patra rundă de convorbiri pentru revenirea SUA în acordul nuclear cu Iranul

Delegațiile participante la negocieri, Viena, mai 2021

La Viena, a început, joi, a patra rundă de convorbiri la nivel înalt cu scopul revenirii Statelor Unite în acordul nuclear încheiat în 2015 de puterile internaționale cu Iranul. Administrația Biden a spus că Statele Unite doresc să revină, dar Iranul trebuie să reia îndeplinirea angajamentelor asumate. Purtate prin intermediari, convorbirile de acum au scopul elaborării unei foi de parcurs care să descrie consecutivitatea pașilor de ambele părți. Washington-ul a ieși din acord în 2018, când fostul președinte Donald Trump a spus că înțelegerea nu va împiedica Iranul să obțină arma atomică și că trebuie renegociată. Acordul prevede că Iranul își reduce activitățile nucleare în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale. La retragerea Statelor Unite, fosta administrație americană a reimpus Iranului sancțiuni, iar Iranul a reluat îmbogățirea uraniului și alte activități, încălcând acordul. Acesta a mai fost semnat de Marea Britanie, Franța, China și Rusia.

Pentagonul a trimis întăriri pentru protejarea retragerii trupelor sale și a celor internaționale din Afganistan

Lloyd Austin

Pentagonul a trimis mai multe bombardiere grele și avioane de luptă pentru protejarea trupelor americane și internaționale în procesul retragerii acestora din Afganistan, a declarat ministrul american al apărării Lloyd Austin. Vorbindu-le jurnaliștilor la Washington, el a mai spus, joi, că ultima fază a retragerii trupelor americane, care a început pe 1 mai, decurge conform planurilor, iar forțele internaționale nu s-au confruntat cu vreun atac direct. Șase bombardiere B-52 și 12 avioane F-18 au fost antrenate în misiunea de asigurare a retragerii, a precizat șeful de stat major al Pentagonului, Mark Milley. Cei doi oficiali americani au făcut declarațiile pe fundalul știrilor despre intensificarea bruscă a atacurilor talibanilor asupra forțelor guvernamentale afgane, după 1 mai. Retragerea ultimilor 2 500 de militari americani și 16 000 de personal civil urmează să se încheie pe 11 septembrie, la aproape 20 de ani de la invadarea Afganistanului de către Statele Unite pentru răsturnarea talibanilor, ca răspuns la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 ale rețelei Al-Qaeda.

Liderii UE se adună la un summit de două zile în Portugalia

Acțiune Amnesty International la Porto, în ajunul summitului UE

Liderii Uniunii Europene se adună, vineri, la un summit de două zile în Portugalia, primul summit cu prezență fizică de anul acesta, urmând să discute, între altele, despre căile de combatere a efectelor epidemiei de coronavirus. Pe agenda convorbirilor a fost inclusă și propunerea recentă a Statelor Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinurilor anti COVID-19 pentru a spori producția globală.

Sâmbătă, liderii europeni vor avea și un summit cu premierul indian Narendra Modi, al cărui țară se confruntă cu o intensificare dramatică a pandemiei, având nevoie stringentă de ajutor internațional. În ciuda unui start defectuos al campanei de vaccinare, numărul dozelor de vaccin administrate în Uniunea Europeană a depășit săptămâna aceasta 150 de milioane, estimându-se că un „nivelul suficient al imunității colective” va fi atins în două luni.

În R. Moldova sunt așteptate încă 100.800 de doze de vaccin anticovid donate de România

În R. Moldova sunt așteptate, vineri, încă 100 800 de doze de vaccin Astra Zeneca împotriva COVID-19 donate de România. Anterior, România mai donase peste 200 de mii de doze, fiind cel mai mare donator și făcând posibilă începerea campaniei de imunizare în R. Moldova, pe 2 martie. Vineri, și-a făcut prima doză de vaccin Astra Zeneca și președinta Maia Sandu. Ministerul Sănătății spune că, în total, au fost administrate peste 171 de mii de doze ale diferitor vaccinuri primite ca donații din partea României, platformei COVAX, Rusiei, Emiratelor Arabe Unite, sau achiziționate de guvernul de la Chișinău.

Șeful delegației UE speră că, după anticipate, Moldova va avea cât mai curând un guvern care să continue agenda reformelor

Peter Michalko

Șeful delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că viitorul Parlament al Republicii Moldova „trebuie să fie credibil și să susțină un guvern care va implementa programul de reforme cerute și așteptate de cetățeni”, inclusiv reforma justiției.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Michalko a spus că cetățenii moldoveni vor decide asupra componenței viitorului Parlament, iar UE și alți parteneri ai Republicii Moldova speră că un nou guvern, care va continua implementarea Acordului de Asociere, va fi instalat după alegeri cât mai curând „ca să putem și noi cât mai mult să susținem Republica Moldova și cetățenii ei”.

Parlamentul actual a fost „produsul unui sistem electoral mixt”, criticat de instituții europene, iar riscurile asupra cărora acestea au indicat, „din păcate, s-au adeverit”, a spus șeful delegației UE: „riscul de a vedea interese particulare controlând unele elemente din Parlament”.

Peter Michalko a mai spus că Republica Moldova a beneficiat până acum din plin de avantajele Acordului de Asociere cu UE, dar potențialul acestuia rămâne încă „foarte mare”. Potrivit lui, actualmente, 70% din exporturile moldovene ajung pe piața UE, dar Chișinăul mai are de îndeplinit condițiile pentru exportul de produse de origine animalieră, ceea ce-i va deschide și mai multe posibilități de exporturi.

Oficialul european a menționat, între altele, că Acordul de Asociere s-a dovedit a fi salvator pentru economia Moldovei în perioada pandemiei, „a ajutat economia Republicii Moldova să poată să supraviețuiască, pentru că scăderea exporturilor care s-a văzut la general a fost mult mai mică în ceea ce privește exportul către Uniunea Europeană”.

Maia Sandu a primit prima doză de ser anticovid. Moldova așteaptă un nou lot din România

Președinta Maia Sandu a primit prima doză de ser anticovid AstraZeneca, în cadrul unui eveniment public, vineri, 7 mai, la Policlinica de Stat din Chișinău. „Sunt aici să îi încurajez pe toți care nu s-au vaccinat, să facă acest lucru”, a declarat presei Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a anunțat că astăzi în Republica Moldova urmează să ajungă un nou lot de vaccin donat de România.

Guvernul de la București a adoptat, miercuri, 5 mai, o hotărâre prin care România va dona Republicii Moldova alte 100 000 de doze de vaccin AstraZeneca. Premierul român Florin Cîțu a declarat că „de săptămâna aceasta putem vinde și 200 000 de doze de vaccin către Republica Moldova”.

Președinta Maia Sandu a salutat anunțul. „Suntem profund recunoscători României pentru solidaritatea fără margini. De asemenea, autoritățile de la Bucureşti au aprobat decizia de a oferi Republicii Moldova spre revânzare câte 200.000 de doze de vaccin pe lună. Astfel, începând cu această lună, vom putea cumpăra cantitățile necesare de vaccin din loturile disponibile în România, la prețul negociat de Uniunea Europeană”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. Totodată, șefa statului a cerut Guvernului să anunțe „posibilitatea de a se vaccina pentru toate categoriile de cetățeni”.

După ședința de guvern de miercuri, premierul Florin Cîțu a mai anunțat că România este pregătită să ofere și 100.000 de doze de vaccin AstraZeneca în calitate de ajutor umanitar Ucrainei.

SUA nu vor mai face alte concesii la discuțiile privind acordul nuclear iranian

Reprezentanți ai Germaniei, Franței, Marii Britanii, Chinei, Rusiei și Iranului la discuțiile de la Viena, de pe 1 mai 2021

Statele Unite au prezentat toate concesiile pe care sunt pregătite să le facă pentru a se realătura acordului nuclear din 2015 dintre Iran și marile puteri, a declarat un înalt oficial al administrației, în ajunul unei noi runde de discuții privind revenirea deplină a Washingtonului și Teheranului la respectarea prevederilor acordului. Oficialul, care a vorbit reporterilor într-o conferință telefonică pe 6 mai, a declarat că Iranul nu ar trebui să se aștepte la noi concesii majore, iar succesul sau eșecul depind acum de faptul dacă Iranul va lua decizia politică de a accepta aceste concesii și de a reveni la respectarea acordului. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat într-un interviu la NBC că nu este limpede dacă Iranul este pregătit să ia deciziile necesare, de vreme ce a continuat să ia măsuri pentru relansarea unor părți periculoase ale programului său nuclear pe care acordul le-a oprit. Discuțiile de la Viena sunt axate pe elaborarea unei foi de parcurs prin care Washingtonul ar urma să ridice sancțiunile împotriva Iranului, iar Teheranul să-și limiteze din nou programul său nuclear, așa cum prevedea acordul inițial.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi: bugetul cerut de CEC pentru alegeri este exagerat

Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a declarat că în Fondul de rezervă al Guvernului nu există suficienți bani pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate de pe 11 iulie și că Ministerul Finanțelor încearcă să identifice fonduri pentru a asigura buna desfășurare a scrutinului, transmite IPN. Primul ministru a spus că suma de 125 de milioane de lei, solicitată de CEC, este exagerată și cere să fie diminuată. „La ora actuală, în Fondul de rezervă, pentru că putem transfera banii către Comisia Electorală Centrală exclusiv din Fondul de rezervă, nu din alte capitole ale bugetului, avem 98 de milioane de lei. Însă ca un prim-ministru interimar responsabil nu pot lăsa țara cu zero lei în Fondul de rezervă”, a spus Aureliu Ciocoi, joi seara, într-o emisiune la Jurnal TV. Premierul interimat a menționat că ultimele alegeri prezidențiale, ambele tururi, au costat 165 de milioane de lei, de aceea Guvernul a propus suma de 80 de milioane pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. „Am propus membrilor CEC să transferăm o primă tranșă în mărime de 50-60 de milioane de lei, ca ei să înceapă activitățile de organizare a alegerilor, urmând ca pe viitor să mai vedem de unde mai putem strânge bani. Însă președintele CEC ne-a spus că trebuie să existe certitudinea că Guvernul achită integral suma sau mai bine deloc. Am cerut Ministerului Finanțelor să identifice posibilități de a suplini Fondul de Rezervă”, a mai spus Aureliu Ciocoi.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a spus că instituția pe care o conduce nu a primit deocamdată niciun leu pentru organizarea scrutinului din 11 iulie și că din această cauză procedurile de achiziții publice necesare sunt deja în întârziere. Până acum, a spus Cimil, CEC a adoptat măsuri ce nu necesitau cheltuieli – a aprobat planul calendaristic pentru organizarea alegerilor și a invitat observatori -, dar acum s-a ajuns la faza care „necesită acoperire financiară”. „Suntem și vom fi în întârziere cu procedurile de achiziție pentru bunurile și serviciile necesare organizării campaniei electorale”, a spus Dorin Cimil, care și-a exprimat speranța că discuțiile care au loc acum între CEC, Guvern și Președinție vor conduce la „rezolvarea acestei chestiuni” săptămâna aceasta sau, cel târziu, la începutul săptămânii viitoare.

Lideri europeni susțin propunerea SUA de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile anti-COVID

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Mai mulți lideri europeni s-au alăturat propunerii Statelor Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19, sperându-se că acest lucru poate impulsiona producția globală. Președinta Comisiei Europene a spus că blocul comunitar este dispus să discute ideea sprijinită de președintele american Joe Biden, după ce aceasta a mai fost îmbrățișată de liderul francez Emmanuel Macron și de alții. A spus că o sprijină și liderul rus Vladimir Putin. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că anunțul de miercuri al Statelor Unite despre faptul că sunt pentru ridicarea drepturilor de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19 reprezintă „un moment istoric”. Criticii spun că o asemenea decizie nu poate rezolva problema accesului la vaccinuri în regiuni mai sărace ale lumii, pentru că producători din acele regiuni nu dispun de echipamentele necesare pentru a le produce.

Blinken, la Kiev: SUA examinează cererea Ucrainei pentru sprijin militar suplimentar

Antony Blinken

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat, la Kiev, că Statele Unite examinează cererea Ucrainei pentru asistență militară adițională și a cerut Rusiei să pună capăt „acțiunilor nechibzuite și agresive” la granița ucraineană. Într-un interviu cu serviciul ucrainean al Europei Libere, Blinken a spus că Pentagonul examinează ce fel de asistență poate fi utilă Ucrainei în afară de „asistența foarte semnificativă, inclusiv echipamente” furnizată deja. Statele Unite au acordat Ucrainei ajutoare în valoare de 5 miliarde de dolari, inclusiv armament și arme antitanc, după ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014, și a sprijinit separatiștii pro-ruși din Donbas într-un război contra forțelor guvernamentale ucrainene care durează de șapte ani. Prima vizită lui Blinken la Kiev în calitate de șef al diplomației americane are loc după o dislocare masivă de forțe rusești la granițele Ucrainei. La o conferință de presă în compania președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, oficialul american a mai spus că, în ciuda anunțului Rusiei despre faptul că și-a retras forțele, un număr mare de trupe și arme au rămas în apropierea Ucrainei.

Partidul Comuniștilor va negocia cu socialiștii crearea unui bloc electoral comun

Vladimir Voronin, Zinaida Grecianîi și Igor Dodon, octombrie 2008

Partidul Comuniștilor a anunțat, joi, că liderul său, Vladimir Voronin, va negocia cu cel al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, crearea unui bloc electoral comun, în ciuda animozităților dintre cei doi. În urma unei ședințe a conducerii de partid, comuniștii au spus că decizia le este dictată de „pericolul” ca puterea să fie câștigată la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie de „forțele unioniste de dreapta”. Dodon a părăsit Partidul Comuniștilor, în 2011, iar Voronin l-a numit ulterior „trădător”, l-a acuzat că ar fi primit bani și a spus că nu-i va ierta „trădarea”. Sondajele de opinie sugerează că PCRM nu are șanse să intre în parlament în mod independent și că popularitatea PSRM a scăzut, după ce Dodon și-a încheiat mandatul de șef al statului, în luna decembrie.

Ministerul sănătății îndeamnă populația să nu meargă la cimitir de Paștele Blajinilor

Ministerul Sănătății a îndemnat populația să se abțină de la mersul la cimitir de Paștele Blajinilor, spunând, într-un apel pe site-ul său, că riscul de infectare cu noul coronavirus este „iminent”. Restricțiile antiepidemice nu se impun la nivel central, ci raional, în funcție de incidența COVID-19. În unele raioane, comisiile locale de sănătate publică au permis ritualurile religioase de pomenire a morților în masă. La Chișinău, unde se află și unul din cele mai mare cimitire din Europa de sud-est, Sf. Lazăr, autoritățile municipale au interzis accesul vizitatorilor în cimitire, pentru evitarea aglomerației. Restricția a fost menținută în ciuda unei scrisori a mitropolitului Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, care a cerut ca ritualurile de pomenire în cimitire să fie permise pentru că au loc în aer liber.

Cel puțin 155 de milioane de oameni din lumea întreagă au suferit de foame severă anul trecut

Cel puțin 155 de milioane de oameni din lumea întreagă au suferit de foame severă anul trecut, ca urmare a conflictelor, impactului economic al pandemiei de COVID-19 și fenomenelor meteo, se spune într-un Raport Global despre Crizele Alimentare elaborat sub egida ONU. Două treimi dintre cei mai afectați oameni locuiesc în zece țări, inclusiv Afganistan, Siria, Sudan sau Haiti. În prefața raportului de 307 pagini dat publicității joi, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a scris că numărul celor care suferă de foame este în creștere. În 2020, a crescut cu 20% față de anul precedent, estimându-se că va fi și mai mare în 2021.

Pact NATO pentru mobilizare militară rapidă pe teritoriul european

Uniunea Europeană a aprobat, joi, participarea Statelor Unite, Canadei și Norvegiei, țări membre ale NATO, la un proiect menit să ducă la facilitarea deplasărilor rapide de trupe și echipamente militare pe teritoriul european. Decizia a fost luată de miniștrii europeni ai apărării, care s-au întâlnit pentru prima dată în persoană, la Bruxelles, în peste un an. Cele trei țări dinafara blocului comunitar vor putea participa astfel la un proiect de 1,7 miliarde de euro lansat de Uniunea Europeană pentru a îmbunătăți mobilitatea trupelor, în urma agresiunii rusești în Ucraina. Șeful politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell, a spus că admiterea celor trei țări aliate în proiect va întări securitatea Uniunii Europene. Deplasarea rapidă a forțelor armate între țările europene se ciocnește de impedimente birocratice, dar și de probleme de infrastructură.

Forțele talibane au capturat al doilea cel mai mare baraj din Afganistan și două baze ale armatei afgane

Barajul Dahla

Forțele talibane au capturat al doilea cel mai mare baraj din Afganistan și două baze ale armatei afgane, au spus militanții și oficialii afgani. Luptele cresc în intensitate pe fundalul retragerii forțelor americane și internaționale din Afganistan. Barajul Dahla, cunoscut și ca Arghandab, este situat în provincia Kandahar din sudul țării, furnizând apă pentru irigare fermierilor, dar și apă potabilă în capitala regională. Barajul a ajuns sub controlul talibanilor după luni de lupte pentru orașul Kandahar. Oficiali locali și reprezentanți ai talibanilor au mai anunțat că două baze militare guvernamentale au fost cucerite de militanți în provincia nordică Baghlan.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG