Linkuri accesibilitate

Ştiri

Igor Dodon reafirmă că nu va vota un candidat politic al Alianței

Presa de la Chișinău îl citează pe Igor Dodon cu promisiunea făcută pe o rețea de socializare în internet de a nu vota ca Marian Lupu sau alt candidat al alianței de guvernare să devină șef al statului. Igor Dodon a părăsit fracțiunea PCRM la 4 noiembrie împreună cu deputatele Zinaida Greacenăi și Veronika Ambramciuc, anunțând că intenționează să participe la 18 noiembrie la alegerea unui șef de stat apartinic, dacă alianța de guvernare este „reformatată”.
Liderii Alianței pentru Integrarea Europeană au salutat cu precauție ruptura din PCRM, au spus că așteaptă rezultatele acestei rupturi și au sugerat că vor negocia pe tema alegerilor prezidențiale atât cu opoziția comunistă, cât și cu grupul disident.

Vezi ultimele știri ale zilei

Jurnalist din Serbia spitalizat după ce a fost atacat și bătut de necunoscuți

Jurnalistul Dasko Milinovic

Un jurnalist de radio din Serbia se află internat la spital după a fost bătut de agresori neidentificați în orașul nordic Novi Sad, în cel mai recent atac împotriva presei din țara balcanică.

Dasko Milinovic a spus într-un tweet că a fost atacat de asemenea cu gaze lacrimogene de cei doi indivizi care au fugit de la locul faptei, în incidentul petrecut vineri devreme. Atacul a fost condamnat de prim-ministra Ana Brnabic, care l-a numit „teribil și inadmisibil” și a promis că atacatorii vor fi „aspru pedepsiți”. Serbia, care dorește să adere la Uniunea Europeană, se confruntă cu presiuni crescânde din partea blocului cu 27 de membri pentru îmbunătățirea situației presei și a siguranței reporterilor, mai ales a celor care anchetează crime și corupție. Milinovic și colegul său Mladen Urdarovic sunt moderatorii unei emisiuni de radio satirice, numită „Alarma”, la radioul lor pe net.

Vladimir Putin și Alexandr Lukașenka se vor întâlni la Moscova luna aceasta

Întâlnire Vladimir Putin - Alexandr Lukașenka la Soci, 22 februarie 2021

Kremlinul spune că președintele rus Vladimir Putin și liderul autoritar din Belarus Alexandr Lukașenka au căzut de acord să se întâlnească la Moscova luna aceasta. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus vineri că cei doi lideri se vor întâlni la 22 aprilie ca să discute cooperarea dintre țările lor. „Vedeți cât de activ a fost dialogul. Vedeți de asemenea abundența de proiecte și planuri comune”, a spus Peskov. Agenția de știri din Belarus BelTa l-a citat pe Lukașenka spunându-i premierului rus Mihail Mișustin, aflat în vizită la Minsk, că se va întâlni cu Putin ca să discute „anumite probleme”. În ultimii ani, Rusia a făcut presiuni asupra Belarusului să ia măsuri pentru integrare, ca să cimenteze un acord vechi de 20 de ani de formare a unei uniune statale. Lukașenka a insistat mereu, însă, asupra apărării suveranității țării sale.

Rusia va restricționa navigația navelor străine militare și oficiale în zone din Marea Neagră

Nave rusești pe Don îndreptându-se dinspre Marea Caspică spre Marea Neagră, Rostov-pe-Don, 13 aprilie 2021

Rusia va restricționa navigația navelor străine militare și oficiale în anumite zone din Marea Neagră până în luna octombrie, a anunțat agenția RIA Novosti vineri, citând o declarație oficială a Ministerului Apărării. În declarație se spune că între 24 aprilie și 24 octombrie va fi restricționată navigația în largul extremității vestice a Crimeii, în zona litoralului sudic al peninsulei și în apropierea peninsulei Kerci. Anunțul vine pe fondul tensionării relațiilor dintre Rusia și Ucraina, de la care rușii au anexat ilegal peninsula Crimeea. În ultima vreme, Rusia a masat trupe de-a lungul granițelor de nord și de est ale Ucrainei, iar săptămâna aceasta a ținut și manevre maritime în Marea Neagră.

Igor Dodon: PSRM e pentru anticipate, dar numai după ce țara va fi depășit pandemia de COVID-19

Liderul PSRM, Igor Dodon. Chișinău, 16 martie 2021, IPN

Președintele socialiștilor, Igor Dodon, a spus că va propune Parlamentului să adopte o hotărâre privind uzurparea Curții Constituționale în interesul președintei Maia Sandu de către judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Vorbind în emisiunea sa video săptămânală, vineri, Dodon a spus că în hotărâre se va cere demisia celor trei judecători. Avertismentul vine după ce CC a constatat joi că ar fi îndeplinite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului, deschizându-i Maiei Sandu calea spre alegeri anticipate. Dodon a mai spus în emisiunea de vineri că socialiștii sunt și ei pentru alegeri anticipate, dar numai după ce Moldova va fi depășit pandemia de COVID-19.

O deputată democrată a murit din cauza complicațiilor de COVID-19, la 60 de ani neîmpliniți

Imagine generică

Deputata Partidului Democrat, Ludmila Guzun a murit la 60 de ani neîmpliniți, din cauza COVID-19, vineri, 16 aprilie. Potrivit IPN, Guzun a anunțat la 7 aprilie că a fost internată la terapie intensivă, după ce fusese depistată pozitiv cu coronavirusul de tip nou. Parlamentul a transmis un mesaj de condoleanțe. Ludmila Guzun, care a fost președinta raionului Ungheni, a devenit deputat după ce a câștigat Circumscripția nr. 16 Ungheni, la alegerile din 2019. Anterior a deținut și funcția de viceprimar al orașului Ungheni, după care a fost reprezentantă în teritoriu a SA Moldtelecom.

Oficiali de la Teheran spun că Iranul a început îmbogățirea uraniului până la o puritate de 60%

Imagine din satelit cu centrala nucleară iraniană Natanz. 7 aprilie 2021

Oficialii iranieni spun că Iranul a început îmbogățirea uraniului până la o puritate de 60%, mai mare decât oricând în trecut, în ciuda discuțiilor curente dintre Teheran și puterile globale pe tema relansării acordului nuclear din 2015. Televiziunea de stat iraniană l-a citat pe spicherul parlamentar Mohammad Bagher Qalibaf cu declarația că savanții iranieni au început operațiunea de îmbogățire a uraniului la 16 aprilie după miezul nopții la uzina Natanz. Remarca a fost confirmată de Ali Akbar Salehi, șeful Organizației pentru Energie Atomică a Iranului. Anunțul aduce tensiune în negocierile Iranului cu puterile mondiale, ținute la Viena, pe tema posibilei reveniri a Statelor Unite în cadrul acordului din 2015, denunțat în 2018 de președintele republican de atunci, Donald Trump.

România: centre de vaccinare AstraZeneca vor fi transformate în Pfizer/Biontech

Centrul de vaccinare de la Stefanesti, Botosani, 15 aprilie, 2021

În România, premierul Florin Cîțu a anunțat că mai multe centre de vaccinare AstraZeneca vor fi transformate în centre de vaccinare Pfizer/BioNTec, relatează agenția Mediafax. Centre de vaccinare vor fi organizate și în interiorul unor unități economice, a mai spus Florin Cîțu. „Vom transforma centre de vaccinare AstraZeneca în centre de vaccinare Pfizer. De asemenea, vom permite operatorilor economici să aibă centre de vaccinare”, a anunțat premierul, la Cluj-Napoca.

Premierul a mai vorbit despre HoReCa și despre creșterea capacității de vaccinare din România, invitându-i pe români să se vaccineze pentru a avea o vacanță normală în următoarea vară. „Am ajuns la 115.000 de doze pe zi și ne propunem ca pe 20 să avem 120.000 de doze în fiecare zi. Românii trebuie să se vaccineze dacă vor să revenim la normal, avem aceste două luni până la vacanța de vară. Am vorbit cu HoReCa care vrea să-și vaccineze personalul, este singura soluție ca să avem o vară normală”, a precizat Florin Cîțu.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel primește prima doză de AstraZeneca

Cacenlara Germaniei, Angela Merkel (foto arhivă).

Cancelarul german Angela Merkel va primi vineri o primă doză de vaccin împotriva COVID-19, a scris joi cotidianul Die Wel. Întrucât Angela Merkel are peste 60 de ani, ea se încadrează în grupa de vârstă pentru care vaccinul de la AstraZeneca este folosit în continuare în Germania.

Persoanelor de sub 60 de ani le-a fost interzis acest vaccin, dacă nu există o indicaţie specifică din partea unui medic. Germania traversează un al treilea val al pandemiei COVID-19, descris de Merkel drept „poate cel mai dur” de până acum.

La fel ca în multe alte ţări, utilizarea vaccinului de la AstraZeneca a fost mult dezbătută în Germania din cauza unei posibile legături cu formarea unor cheaguri de sânge, în cazuri rare.

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, în vârstă de 65 de ani, a primit în ziua de 1 aprilie o primă doză din vaccinul de la AstraZeneca împotriva COVID-19, în conformitate cu recenta decizie a Germaniei de a rezerva acest ser pentru persoanele de peste 60 de ani, a informat la momentul respectiv biroul preşedintelui.

Probabilitate „redusă” ca Rusia să atace Ucraina (comandantul trupelor SUA în Europa)

Manevre rusești la granița cu Ucraina (foto arhivă)

Probabilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina în următoarele săptămâni este „redusă, până la medie”, a estimat joi şeful forţelor americane în Europa, generalul Tod Wolters, în timp ce Moscova a masat trupe la graniţa ucraineană, relatează France Presse, preluată de Agerpres. Întrebat de o comisie a Camerei Reprezentanţilor cu privire la recenta creştere a tensiunilor între Rusia şi Ucraina, şeful comandamentului european al armatei americane (Eucom), care comandă de asemenea forţele NATO, s-a declarat „foarte îngrijorat”.

De câteva săptămâni, ciocnirile au crescut între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, în timp ce zeci de mii de soldaţi ruşi au fost desfăşuraţi în apropiere.

La Kiev, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba a declarat joi că Rusia ameninţă în mod deschis Ucraina cu distrugerea. „Ei (oficialii ruşi) ameninţă deschis Ucraina cu un război şi cu distrugerea statului ucrainean”, a declarat ministrul ucrainean în timpul unei conferinţe de presă comune cu cei trei omologi din ţările baltice, veniţi la Kiev pentru a-şi exprima solidaritatea.

Statele Unite și aliații lor occidentali au avertizat Rusia împotriva acestor demonstraţii de forţă. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îl va întâlni astăzi, vineri la Paris pe omologul său francez Emmanuel Macron. Cancelarul german Angela Merkel va participa la discuţii prin videoconferinţă. Franța și Germania sunt mediatori în așa-numitul grup de la Minsk, din care mai fac parte Ucraina și Rusia, creat în 2015 pentru a găsi o soluție pașnică crizei separatiste din estul Ucrainei.

În ajunul întrevederii, președintel Zelenski a declarat într-un interviu pentru cotidianul Le Figaro că „A sosit timpul să fim invitaţi să aderăm la UE şi NATO", denunţând o „agresiune violentă" a Rusiei împotriva ţării sale.

Rusia, pe de altă parte, susţine că „nu ameninţă pe nimeni” şi denunţă în schimb „provocările” ucrainene. Rusia a comasat în ultimele săptămâni zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina şi în Crimeea, pe care a anexat-o în 2014. Ea a afirmat că desfăşoară acolo „exerciţii militare” ca răspuns la „ameninţările” NATO, alianţă la care Kievul vrea să adere.

Noi donații de vaccin anti Covid-19 din România

Prima donație de vaccin AstraZeneca din România a sosit la Chișinău pe 27 februarie 2021.

Guvernul României a decis să mai doneze Republicii Moldova încă 132 mii de doze de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19. Primele vaccinuri primite de R. Moldova au fost din donația României , 21.600 de doze cu care pe 2 martie a fost demarată campania națională de vaccinare, după care au urmat alte 50.400de doze.

În cursul vizitei sale la Chișinău din decembrie anul trecut, făcută imediat după inaugurarea președintei Maia Sandu, președintele României Klaus Iohannia a promis în total o donație de circa 200 de mii de vaccinuri anti Covid-19.

Joi, în R. Moldova s-au înregistrat 812 cazuri noi de infectare cu coronavirus și 27 de decese legate de Covid-19.

Președinta Maia Sandu: data alegerilor anticipate va fi stabilită după decizia CC privind starea de urgență

Președinta Maia Sandu la conferința de presă la care a comentat decizia Curții Constituționale, Chișinău, 15 aprilie 2021

Curtea Constituțională a decis că există circumstanțele legale care să justifice dizolvarea Parlamentului de la Chișinău.

„Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului – imposibilitatea formării Guvernului. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial”, a spus președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, urmează să dizolve Parlamentul și să anunțe data la care urmează să fie organizate alegerile parlamentare anticipate. Joi seară, președinta Maia Sandu a spus că va semna în curând decretul de dizolvare a Parlamentului, dar mai întâi va aștepta să vadă dacă Curtea Constituțională va lăsa sau nu în vigoare starea de urgență pe care doi deputați din partidul PAS și unul neafiliat au contestat-o în instanță.

Starea de urgență, instaurată din motive sanitare, expiră la sfârșitul lunii mai. Într-un interviu cu Europa Liberă, profesorul Alexandru Arseni a explicat că în acest moment „ultimul cuvânt îi aparține șefului statului. Dat fiind că starea de urgență expiră la 30 mai, dumneaei, prin decret, poate să spună că, de 1 iunie 2021, parlamentul este dizolvat și se numesc alegeri parlamentare anticipate.”

Fostul președinte Igor Dodon, liderul celui mai mare partid din Parlament, a calificat decizia Curții drept o încercare a președintei de a uzurpa puterea în stat prin intermediul judecătorilor de la Curtea Constituțională. Imediat după pronunțarea instanței, el a spus că această decizie este o lovitură constituțională comparabilă cu cea din 2019, când oligarhul Vlad Plahotniuc a vrut să folosească o curte loială pentru dizolvarea parlamentului și nu a reușit doar grație unei reacții dure a comunității internaționale. Ar putea urma, a mai spus Igor Dodon, ceea ce s-a întâmplat în 2019, adică vot de neîncredere și cerere de demisie.

Expertul în drept constituțional, Teodor Cîrnați avertizează însă, într-un interviu cu Europa Liberă, că „socialiștii vor intra în albia încălcării Constituției și uzurpării puterii în stat” dacă nu recunosc decretul președintei de dizolvare a Parlamentului.

Domnica Manole: Nu mai subminați credibilitatea judecătorilor Curții Constituționale!

Curtea Constituțională

În ultima perioadă, dat fiind importanța avizului care urma să fie emis de Curtea Constituțională cu privire la circumstanțele de dizolvare a Parlamentului, instituția a fost supusă atacurilor din partea unor politicieni și jurnaliști. Or, atacurile la persoana judecătorilor pun în pericol poziția Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, încrederea și respectul public, a spus președinta Curții, Domnica Manole, într-un briefing susținut după emiterea hotărârii prin care au fost constatate circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, informează agenția IPN.

„Pe această cale îi rog pe reprezentanții forțelor politice, dar și pe cei ai presei să nu submineze imaginea și credibilitatea judecătorilor constituționali în societate. Săptămâna trecută asemenea practici au atins un nivel îngrijorător. Uneori, chiar dacă astfel de declarații sunt retrase sau infirmate ulterior, prejudiciul adus imaginii Curții este produs, iar efectele sunt ireversibile”, a mai spus Domnica Manole.

R. Moldova: au fost confirmate 812 cazuri noi de infectare cu COVID-19 și 27 de decese printre bolnavi

812 cazuri noi de infectare cu Covid-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova de către autoritățile sanitare.

Din numărul total de cazuri, 14 sunt lucrători medicali: 9 sunt asistenți medicali, 5 personal personal auxiliar.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 3045 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 290 în stare extrem de gravă (52 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

In ultimele 24 de ore au fost înregistrate și 27 de decese asociate COVID-19 , numărul cazurilor letale in Moldova a ajuns la 5493.

Președintele Ucrainei a avut o convorbire cu președintele CE

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și președinele Consiliului European, Charles Michel, regiunea Luhansk, Donbass, 2 martie 2021

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut astăzi o convorbire cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit unui comunicat al Uniunii Europene, domnul Charles Michel și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la marea acumulare în curs de desfășurare a forțelor militare rusești la frontiera Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal. În opinia sa, astfel de mișcări militare la scară largă reprezintă activități amenințătoare și destabilizatoare și a transmis sprijinul neclintit al UE față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute la nivel internațional. UE este unită în solidaritatea sa cu Ucraina, se mai spune in comunicatul citat.

Președintele Michel a repetat apelul către Rusia de a respecta principiile și angajamentele OSCE privind transparența mișcărilor militare. El a reamintit, de asemenea, sprijinul deplin al UE pentru eforturile din formatul Normandia și grupul de contact trilateral și a solicitat punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk ca o cale de urmat către o soluționare durabilă a conflictului.

Guvernul României aprobă achiziționare a peste 4 milioane de doze de vaccin BioNTech/Pfizer

Guvernul României a aprobat în ședința de joi încă o comandă de vaccin împotriva COVID-19 produs de compania BioNTech / Pfizer, constând în peste 4 milioane de doze.

Conform documentului, citat de agenția Mediafax, Ministerul Sănătății primește aprobarea de a încheia o nouă comandă pentru achiziționarea a 4.260.269 doze de vaccin împotriva COVID- 19 produs de compania BioNTech /Pfizer.

Un număr de 302 042 de doze vor fi disponibile din trimestrul al doilea. „Continuarea și accelerarea campaniei de vaccinare reprezintă unul dintre obiectivele importante,” a declarat Florin Cîțu, prim-ministrul României.

Ministerul de externe al României se alătură SUA condamnând atacurile cibernetice asupra platformei Orion

Ministerul de externe al României se alătură demersului SUA de condamnare a atacurilor cibernetice asupra platformei Orion a companiei SolarWinds, după ce Washingtonul a anunţat că atribuie Serviciului rus de Informaţii Externe atacurile cibernetice SolarWinds, care au vizat instituţii guvernamentale americane, informeaza agentia Mediafax citind un comunicat al externelor de la Bucuresti.

„MAE și autoritățile române cu responsabilități în domeniu reafirmă angajamentul ferm și implicarea României în sprijinul eforturilor de combatere a agresiunilor cibernetice și își exprimă interesul de a coopera cu SUA și ceilalți aliați și parteneri, astfel încât să fie întreprinse, în mod concertat, măsuri concrete și ferme în acest sens. MAE reafirmă angajamentul de a continua să coopereze pe plan internațional pentru a preveni astfel de acțiuni destabilizatoare, prin promovarea unui cadru internațional de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, bazat pe dreptul internațional,” se mai scrie în comunicatul diplomației Bucureștiului.

Washingtonul afirmă că noile sancţiuni sunt o reacţie la ingerinţele electorale ruse şi la atacurile cibernetice.

Peste 80 000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore în România

Peste 80 000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore în România conform Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Dintre cele 80.056 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, 49 797 au primit prima doză de vaccin, iar 30.259 a doua doză.

61 727 de persoane au primit vaccin de la Pfizer, 9077 de la Moderna și 9252 vaccin de la AstraZeneca.

De la începutul campaniei de vaccinare au fost vaccinate aproape doua milioane și jumătate de persioane.

Fluxurile ilicite de bani în R. Moldova sunt estimate la un miliard de dolari anual

Fluxurile ilicite de bani în Republica Moldova sunt estimate la un miliard de dolari anual, potrivit raportului „Fluxurile financiare ilicite și recuperarea activelor în R. Moldova”, realizat cu suportul Uniunii Europene și Institutului Interregional de Cercetare a Criminalității și Justiției din cadrul Organizației Națiunilor Unite, citat de Radio Chișinău.

Fluxurile ilicite de bani au reprezintat aproximativ 9% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova în anul 2020. Potrivit autorilor studiului, dacă autoritățile ar recupera doar 10% din această sumă, ar putea să achite salariile pentru 20.000 de profesori sau să mențină și să repare 40% din toate drumurile.

Potrivit studiului, corupția, evaziunea fiscală, traficul de droguri, traficul de ființe umane, contrabanda sunt principalele activități care produc mijloace financiare ilicite, iar autoritățile ar trebui să sporească eforturile în vederea asigurării funcționalității mecanismului de recuperare a acestora.

Franța își sfătuiește cetățenii și companiile să părăsească temporar Pakistanul

Susținătorii partidului radical Tehreek-e Labiak Pakistan protestând la Lahore, 15 aprilie 2021

Franța își sfătuiește cetățenii și companiile să părăsească temporar Pakistanul în urma mitingurilor violente anti-franceze din această țară

Mii de islamiști pakistanezi s-au confruntat cu poliția la începutul acestei săptămâni în timpul protestelor împotriva arestării liderului lor care ceruse expulzarea ambasadorului francez.

„Din cauza amenințărilor serioase la adresa intereselor franceze din Pakistan, cetățenii francezi și companiile franceze sunt sfătuite să părăsească temporar țara", a declarat ambasada într-un e-mail trimis rezidenților francezi din Pakistan astazi.

„Plecările vor fi efectuate de companiile aeriene comerciale existente”, se scria în e-mail.

Ministerul pakistanez de interne a dat asigurări că francezii sunt în deplină siguranță în Pakistan

Potrivit agenției AFP, forțe de securitate suplimentare au fost trimise la Ambasada Franței și containerele de transport au fost plasate ca fortificații în jurul zidului exterior. Misiunea diplomatică se află într-o enclavă diplomatică păzită și închisă publicului.

Statele Unite au impus noi sancțiuni Rusiei

Vladimir Putin (stânga) și Joe Biden (colaj)

SUA au impus o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei care vizează activitățile externe „dăunătoare” ale Moscovei. Administrația președintelui Joe Biden a anunțat astăzi expulzarea a 10 diplomați ruși și sancțiuni împotriva altor zeci de oameni și companii rusești, pentru răspunderea Kremlinului în intervenția în alegerile prezidențiale de anul trecut și atacurile cibernetice împotriva unor agenții federale. „Astăzi, președintele Biden a semnat un nou ordin executiv de sancțiuni, pentru a demonstra hotărârea Administrației de a răspunde și descuraja activitățile nocive ale Rusiei împotriva Statelor Unite ", se arată într-o declarație a Casei Albe.

Sancțiunile, pe care Rusia le-a denunțat imediat și a avertizat cu represalii, vor exacerba cu siguranță relația deja tensionată între SUA și Rusia. Ordinul executiv al președintelui Biden autorizează guvernul SUA să sancționeze orice sector al economiei ruse pentru a restricționa capacitatea Rusiei de a emite datorii suverane. De asemenea, interzice instituțiilor financiare din SUA să participe pe piața primară a obligațiunilor suverane ruse în ruble începând cu 14 iunie.

Ca reacție la sancțiunile anunțate, ambasadorul SUA în Rusia, John Sullivan, a fost convocat la Ministerul de Externe rus, care a spus că „un răspuns la sancțiuni este inevitabil”.

Chiar înainte de anunțarea sancțiunilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat agenției de presă TASS că orice sancțiuni vor fi considerate „ilegale”.

Secretarul de stat american a făcut o vizită neanunțată la Kabul

Președintele afgan Ashraf Ghani și secretarul de stat american Antony Blinken, Kabul, 15 aprilie 2021

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut o vizită neanunțată la Kabul pentru a informa oficialii afgani despre planurile Washingtonului de a retrage toate trupele americane până la 11 septembrie - când va fi a 20-a aniversare a atacurilor care au declanșat intervenția americană și a NATO în această țară. Vizita lui Blinken a venit la câteva ore după anunțul președintelui Joe Biden, din 14 aprilie, că pune capăt celui mai lung conflict al Americii, supranumit „războiul pentru totdeauna”, aducând acasă restul de 2.500 de soldați americani. Blinken s-a întâlnit cu președintele afgan Ashraf Ghani și cu înalți oficiali americani la Kabul, și i-a informat despre planul administrației Biden. „Am vrut să demonstrez cu vizita mea angajamentul continuu al Statelor Unite față de Republica Islamică și poporul din Afganistan”, a spus Blinken după întâlnirea cu Ghani, accentuind ca Statele Unite vor continua să fie un partener al Afganistanului. Blinken a sosit la Kabul de la Bruxelles, unde NATO a anunțat că aproximativ 7.000 de militari americani vor pleca din Afganistan, în câteva luni. Data de 11 septembrie, anunțată de Biden, marchează o întârziere de patru luni fașă de termenul convenit între administrația fostului președinte Donald Trump și talibani în februarie 2020 și vine în ciuda unui impas în negocierile de pace dintre grupul militant și guvernul afgan.

NATO sprijină răspunsul SUA la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg (dreapta), și secretarul de stat al SUA Antony J. Blinken (stânga)

Aliații NATO sprijină și se solidarizează cu Statele Unite, în acțiunile lor de răspuns față de activitățile destabilizatoare ale Rusiei, se arata în comunicatul Alianței Nord Atlantice, publicat astăzi. Potrivit comunicatului, Rusia continuă să demonstreze un comportament „destabilizator”, inclusiv prin încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și Georgiei și a continuat să nu isi respecte obligațiile internaționale asumate, inclusiv Memorandumul de la Budapesta.

„Ne solidarizăm cu Statele Unite. Condamnăm atacul asupra lui Alexei Navalnîi, un lider al opoziție ruse, prin utilizarea unui agent nervos interzis din grupul Noviciok. Orice utilizare a armelor chimice, în orice caz, este o încălcare evidentă a dreptului internațional și este contrară Convenției privind armele chimice. Rapoartele conform cărora Rusia a încurajat atacurile împotriva forțelor SUA și NATO în Afganistan sunt, de asemenea, îngrijorătoare, se mai arata în comunicatul NATO.

Aliații vor continua să lucreze în strânsă consultare pentru a aborda acțiunile Rusiei, care ”constituie o amenințare la adresa securității euro-atlantice. Solicităm Rusiei să înceteze imediat comportamentul său destabilizator și să își respecte obligațiile internaționale, așa cum fac aliații lor, inclusiv controlul armelor existente, dezarmarea și acordurile și angajamentele de neproliferare. De asemenea, cerem Rusiei să-și înceteze provocările și să detensioneze imediat situația de la frontierele Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal.

În comunicat se mai spune și că:

„NATO rămâne deschisă dialogului periodic, concentrat și semnificativ și unei relații constructive cu Rusia atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil. Regretăm că Rusia continuă să desconsidere invitația NATO de la începutul anului 2020 de a organiza o reuniune a Consiliului NATO-Rusia.”

UNFPA Moldova: fiecare al doilea elev din școlile profesionale a avut semne de boală mai des decât o dată pe săptămână

Aproape 38% dintre elevii din școlile profesionale, colegii și centre de excelență au raportat două și mai multe semne de boală cu incidență mai des decât o dată pe săptămână. Totodată, 11% dintre respondenți au indicat că au o boală pe termen lung, o dizabilitate sau o afecțiune medicală, cum ar fi diabetul, artrita sau paralizia cerebrală. În același timp, 26% dintre elevi au raportat săptămânal stare de apatie, 23% – nervozitate, 20% – stare de neliniște și 21% – stare de stres sporit, arată rezultatele unui studiu realizat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) Moldova, cu suportul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare, prezentat astăzi la Chișinău.

În timpul instruirii practice și la locul de muncă, tinerii au spus că se confruntă cu probleme de sănătate cum ar fi stresul sporit, inclusiv din cauza lipsei de experiență profesională, tulburări de vedere, surmenaj și obezitate. Totodată, potrivit cadrelor didactice, tinerii au acuzat dureri de spate, mâini sau picioare, oboseală intelectuală și lipsa rezistenței fizice.

În același timp, aproape 16% dintre elevii din școli profesionale, colegii și centre de excelență au consumat țigări pe bază de tutun 1-2 zile și mai mult, 13% au fost cel puțin o dată în stare de ebrietate pronunțată, 2% au consumat cannabis, 1,1% – droguri sintetice, iar 1,4% și-au injectat droguri.

Doar 11% dintre tinerii intervievați au abilități bine dezvoltate legate de angajare în câmpul muncii, 43% nu au abilitatea de a lucra eficient independent, 47% nu au deprinderea de a lucra ca parte a unei echipe, iar 55% nu au capacitatea de a lucra cu oameni cu abilități diverse și în medii diverse, informează agenția IPN, care citează rezultatele studiului UNFPA.

CC a constatat că există circumstanțe pentru dizolvarea Parlamentului

Curtea Constituțională a decis că există circumstanțele legale care să justifice dizolvarea Parlamentului de la Chișinău.

„Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului – imposibilitatea formării Guvernului. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial”, a spus președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, urmează să dizolve Parlamentul și să anunțe data la care urmează să fie organizate alegerile parlamentare anticipate.

Cu toate acestea, unii experți constituționali atrag atenție că Parlamentul nu poate fi dizolvat pe perioada stării de urgență - decretată din motive sanitare – și care se încheie la sfârșitul lunii mai.

Recent, expertul în drept constituțional, Nicolae Osmochescu, aprecia că decretual prezidențial ar putea „ fi emis la sfârșitul perioadei de urgență și va intra în vigoare în termenul respectiv: în timp de 30 de zile trebuie să stabilească data (alegerilor) și 60 de zile pentru perioada electorală.”

Odată emis și intrat în vigoare decretul prezidențial, noul parlament va trebui să fie ales în decurs de trei luni, mai spunea Osmochescu, pentru radio Europa Liberă.

Decizia Curții Constituționale a fost luata după ce președinta Moldovei a depus o cerere, ca urmare a eșecului repetat de a numi un premier care să fie acceptat de Parlament.

Cimitirele din municipiul Chișinău vor fi închise de Paștele Blajinilor

Cimitirele din municipiul Chișinău vor fi închise de Paștele Blajinilor, a anunțat primarul general al capitalei, Ion Ceban, după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău, convocată astăzi, 15 aprilie, informează agenţia IPN.

În săptămâna care precedă Blajinii, accesul la cimitire va fi permis de la ora 08.00 până la 17.00, inclusiv sâmbătă.

Primarul general a îndemnat persoanele care vor să facă curat la morminte să vină la cimitire până sau după Paștile Blajinilor. Tot la aceasta ședinta s-a decis ca elevii claselor I-a, a IV-a, a V-a, a IX-a și a XII-a, din Chișinău, să revină de luni 19 aprilie, la școală.

Ceilalți elevi vor continua studiile de la distanță.

Comisia a mai decis și revenirea copiilor în școlile de artă, atât pentru activitatea individuală, cât și activități de grup, dar și permiterea antrenamentelor tuturor loturilor care se pregătesc de competiții, nu doar loturile naționale.

Primarul capitalei a adăugat că, până astăzi, aproximativ 40% din cadrele didactice din Chișinău au fost vaccinate cu prima doză de vaccin anti-COVID-19.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG