Linkuri accesibilitate

Ştiri

Președintele Băsescu a promulgat Legea construirii unei baze pentru interceptori antirachetă în cadrul programului scutului antirachetă american

România și-a dat acordul final pentru construirea unei baze de interceptori antirachetă în cadrul unui scut antirachetă american.
Înțelegerea semnată de Statele Unite și România în septembrie a fost aprobată de Parlament într-o Lege promulgată astăzi de președintele Traian Băsescu. El a spus că de acum pot începe lucrările de construcția la Deveselu, în Oltenia.
Baza din România este al doilea element din cele patru ale noului plan american, prezentat de administrația Obama în 2009.
Rusia se opune planului, cum s-a opus și variantei dinainte, propusă de administrația Bush.

Vezi ultimele știri ale zilei

UE, îngrijorată de reținerea jurnalistului rus Roman Anin

Roman Anin

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea față de perchiziția de domiciliu, reținerea și interogatoriul la care a fost supus redactorul-șef al publicației ruse iStories, Roman Anin. Într-o declarație de presă, Peter Stano, purtător de cuvânt al Serviciului de Acțiune Externă al UE, a făcut de asemenea apel la autoritățile ruse să își onoreze obligațiile la nivel intern și internațional și să respecte libertatea presei. Apropiații ziaristului Roman Anin spun că acțiunea forțelor de ordine ar fi legată de efortul lui profesional de a dezvălui fapte de corupție la nivel înalt. Avocata lui Anin, Anna Stavițkaia, a spus că el este acuzat de „violarea vieții private prin abuzarea de atribuțiile profesionale”. Iar publicația la care lucrează Anin, iStories, a spus că incidentul ar putea avea legătură cu un caz din 2016, când Anin a publicat un articol în Novaya Gazeta, unde sugera că șeful concernului Rosneft Igor Secin ar avea legături cu un iaht în valoare de 100 de milioane de dolari.

Borell: Rusia și China subminează un răspuns unitar la puciul din Myanmar

În Myanmar continuă protestele împotriva loviturii de stat

Șeful diplomației Uniunii Europene a spus că Rusia și China subminează un răspuns internațional unitar la puciul militar din Myanmar, și că UE ar oferi mai multe avantaje economice țării sud-asiatice dacă ar reveni pe calea democrației. „Nu ne surprinde că Rusia și China blochează încercările Consiliului de Securitate ONU, de exemplu, de a impune un embargou asupra armelor”, a spus Josep Borrell într-o postare pe blog, duminică. China și Rusia au legături cu forțele armate din Myanmar și sunt primul și al doilea lor furnizor de armament. Săptămâna trecută, Consiliul de Securitate ONU a cerut eliberarea lui Suu Kyi și a altor persoane reținute de militari după puciul de la 1 februarie, dar nu a condamnat lovitura de stat.

Marea Britanie și SUA „se opun ferm campaniei Rusiei de destabilizare a Ucrainei”

Dominic Raab attends

Marea Britanie și Statele Unite „se opun ferm campaniei Rusiei de destabilizare a Ucrainei” și cer Rusiei să de-escaladeze situația, a spus duminică ministrul de externe britanic Dominic Raab. Șeful diplomației britanice a făcut remarca după discuții cu secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken. Într-o postare pe Twitter, Raab a spus el și omologul american au fost „de acord că Rusia trebuie să de-escaladeze situația și să își respecte angajamentele asumate în cadrul OSCE”. Declarația a venit la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat despre situația din estul țării sale pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan. După discuțiile de la Istanbul, Erdogan a calificat „îngrijorătoare” evoluțiile de la granița ucraineano-rusă, unde Rusia a desfășurat trupe suplimentare, ca și în peninsula Crimeea, anexată ilegal de la Ucraina.

Serbia: proteste față de poluarea mediului înconjurător

Mii de oameni au protestat la Belgrad sâmbătă în fața Parlamentului Serbiei ca să ceară o politică mai dură față de agenții economici care poluează mediul ambiant. Protestul a fost organizat de peste 60 de organizații și mișcări de mediu. Înaintea protestului, organizațiile au semnat o declarație adresată autorității de mediu, cu 13 revendicări. Printre ele se numără menținerea cursului râurilor și renunțarea la proiectele de minicentrale hidroelectrice. Organizațiile au cerut de asemenea guvernului să găsească soluții pentru problema poluării atmosferice și pentru protejarea pădurilor și zonelor verzi.

Iranul anunță despre o deficiență electrică la uzina nucleară de la Natanz

Natanz, Iran

Iranul a informat duminică despre o deficiență electrică la uzina nucleară de la Natanz, la o zi după ce Teheranul pusese în funcțiune noi centrifuge avansate care îmbogățesc mai repede uraniul. „Incidentul nu a provocat victime sau poluare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Organizației Iraniene pentru Energie Atomică, Behrouz Kamalvandi. Incidentul este raportat pe fondul noilor eforturi internaționale de a revigora acordul nuclear încheiat de iranieni cu puterile globale în 2015, dar denunțat de administrația americană a președintelui Donald Trump în 2008. Nu este primul incident de acest fel la Natanz, unde anul trecut a avut loc un incendiu despre care autoritățile au spus că ar fi fost sabotaj.

Liderul de la Tiraspol, în vizită la Moscova: Transnistria are armată capabilă să se apere

Vadim Krasnoselski

Aflat la Moscova, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat că „scenariul retragerii pacificatorilor ruși din Transnistria este imposibil în acest moment”. Krasnoselski spune că pacificatorii „nu sunt omuleți verzi și o forță militară”, ci sunt „oameni care mențin pacea, care nu admit moartea populației pașnice și care creează platforma pentru viitoarele negocieri”. „În Moldova există în continuare atacuri extremiste asupra noastră, revanșismul nu a dispărut nicăieri, iată de ce pacificatorii trebuie să-și facă treaba”, a declarat Krasnoselski presei de la Moscova.

Chişinăul a cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, dar și transformarea misiunii militare de pacificare de pe Nistru, dominată de Rusia, în una civilă cu mandat internațional.

Jurnaliștii ruși l-au întrebat pe liderul transnistrean dacă regiunea ar fi capabilă să respingă un eventual atac armat din partea Chişinăului. „Să nu aveți nicio îndoială în acest sens!”, a răspuns Vadim Krasnoselski, care a spus că „Transnistria este pașnică, dar are armată care este capabilă să-și apere țara”.

Ofițer de poliție britanic: un critic al președintelui Vladimir Putin a fost ucis în 2018, la Londra

Nikolai Glușkov (stânga) și Boris Berezovski (dreapta) la Moscova, octombrie 1994

Un ofițet de poliție judiciară britanic (coroner) a stabilit că un critic exilat al președintelui Vladimir Putin a fost ucis prin sugrumare în 2018 de o „terță parte” la locuința sa dintr-o suburbie din sud-vestul Londrei. Omul de afaceri auto-exilat Nikolai Glușkov a fost găsit mort la casa din New Malden, în Anglia, în martie 2018. Acum, coronerul șef Chinyere Inyama a declarat că Glușkov a fost „ucis prin fărădelege”, iar moartea a fost „aranjată” ca să pară sinucidere. Glușkov părăsise Rusia după ce fusese acuzat de fraudă săvârșită pe vremea când era director adjunct al liniilor aeriene rusești Aeroflot. El a primit azil politic în Regatul Unit în 2010. Glușkov fusese un prieten apropiat al oligarhului rus exilat Boris Berezovski, și el un critic al lui Putin. Berezovski a fost găsit spânzurat în locuința sa de lângă Londra, în 2013.

Polonia a comemorat 11 ani de la tragedia aviatică de la Smolensk

Polonia a comemorat la 10 aprilie a 11-a aniversare a prăbușirii avionului prezidențial polonez care încerca să aterizeze la Smolensk, în Federația Rusă. În catastrofa aviatică și-au pierdut viața 96 de oameni, inclusiv președintele polonez Lech Kaczynski, soția lui și mulți politicieni de frunte care mergeau la o ceremonie la locul masacrului de la Katyn, din timpul celui de-al doilea război mondial. Prăbușirea a fost pusă oficial pe seama vremii nefavorabile, a greșelilor de pilotaj și a semnalelor confuze de la sol, dar mulți polonezi neîncrezători în ancheta rusească cred că adevăratele cauze ar fi altele. Evenimentele celei de-a 11-a aniversări a tragediei au început sâmbătă dimineață cu depuneri de flori la monumentul victimelor și la mormintele lor.

Marș motorizat în județul Iași, în sprijinul modernizării infrastructurii rutiere

Protest la Iași, august 2019

Sute de șoferi din Moldova românească, inclusiv oameni de afaceri, au participat sâmbătă la un marș motorizat în județul Iași, în sprijinul modernizării infrastructurii rutiere din regiunea estică a țării. Protestatarii convocați de asociaţiile „Împreună pentru A8” şi „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” sunt nemulțumiți de neclaritățile privind finanțarea proiectului primei autostrăzi din nord-estul României, așteptată cu interes și de șoferii din R. Moldova. În urmă cu câteva zile, a fost semnat un contract pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pe tronsonul Târgu Neamț - Iași - Ungheni din viitoarea autostradă A8. Autostrada Unirii, de la Iași la Târgu Mureș, ar urma să aibă peste 200 de kilometri. După unele estimări, autostrada ar putea fi gata în 2030.

Ministrul apărării SUA începe un turneu în țări aliate

Lloyd Austin

Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, începe sâmbătă, 10 aprilie, o serie de vizite în țări aliate cu Statele Unite, urmând să discute printre altele situația din estul Ucrainei, relațiile cu Rusia și evoluții din Orientul Mijlociu. Într-o declarație a Pentagonului din 8 aprilie se spune că Austin se va „întâlni cu omologii săi și cu alți oficiali pentru a discuta importanța relațiilor internaționale în domeniul apărării”, urmând să „reconfirme” implicarea țării sale în efortul colectiv de apărare din NATO. Austin urmează să ajungă în Israel la 11 aprilie, și va vizita de asemenea Berlinul, Bruxelles-ul și Marea Britanie.

Mitropolia Moldovei spune că nu va întrerupe tradiția aducerii focului haric

Biserica dominantă în R. Moldova spune că nu va întrerupe tradiția aducerii focului haric de la Ierusalim, chiar dacă în țară e stare de urgență din cauza pandemiei de COVID-19. Într-un comunicat de presă, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove spune că „sfânta lumină” va fi adusă în Sâmbăta Mare, 1 mai, cu sprijinul unei companii aeriene nenumite, și va ajunge în fiecare parohie in R. Moldova. IPN amintește că Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a declarat anterior că autoritățile examinează o eventuală restricționare a slujbelor religioase, în special în noaptea Învierii. Anul acesta Paștile cad pe data de 2 mai. În R. Moldova este instituită stare de urgență până pe 30 mai, din cauza unei noi înmulțiri alarmante a numărului de infectări cu COVID-19.

Un ziarist specializat în dosare penale, asasinat la Atena

Un reporter veteran specializat în relatări despre crime a fost împușcat mortal la Atena. Ghiorghios Karaivaz, de la televiziunea Star, a fost ucis de doi indivizi pe o motocicletă, în fața casei sale din cartierul Alimos. Potrivit unui ziar elen, vecinii nu au auzit împușcăturile, ceea ce sugerează că asasinii au folosit pistoale cu surdină. Nu există informații despre posibilul motiv al crimei. O purtătoare de cuvânt a guvernului de la Atena a spus că asasinatul „a șocat pe toată lumea”, promițând că autoritățile vor da de asasini, și îi vor pedepsi. Asasinarea ziaristului elen a fost deplânsă și de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Progrese fragile în negocierile de la Viena privind acordul nuclear iranian

O primă rundă de negocieri la Viena pe tema dosarului nuclear iranian a adus unele progrese fragile, și discuțiile vor fi reluate săptămâna viitoare. Negocierile patronate de UE caută să depășească impasul dintre Iran și Statele Unite pe tema respectării de către Teheran a obligațiilor din cadrul acordului nuclear din 2015. Președintele Joe Biden și-a exprimat disponibilitatea reintrării în acordul denunțat în 2018 de predecesorul său, Donald Trump, în anumite condiții. Deși negociatorii americani și iranieni nu au purtat discuții directe, celelalte părți semnatare ale acordului, Marea Britanie, China, Franța, Germania și Rusia, au ajutat cu așa-numite „navete diplomatice” la reducerea divergențelor.

Rusia: percheziții acasă la un proeminent jurnalist de investigație

Roman Anin

În Rusia agenți de securitate au percheziționat casa unuia din cei mai proeminenți jurnaliști de investigație și l-au dus la interogatoriu. Apropiații ziaristului Roman Anin spun că acțiunea forțelor de ordine ar fi legată de efortul lui profesional de a dezvălui fapte de corupție la nivel înalt. Avocata lui Anin, Anna Stavițkaia, a spus că el este acuzat de „violarea vieții private prin abuzarea de atribuțiile profesionale”. Publicația la care lucrează Anin, Istories, a spus că incidentul ar putea avea legătură cu un caz din 2016, când Anin a publicat un articol în Novaya Gazeta, unde sugera că șeful concernului Rosneft Igor Secin ar avea legături cu un iaht în valoare de 100 de milioane de dolari.

Socialiștii invocă un aviz al Comisiei de la Veneția împotriva dizolvării Parlamentului

Moldova -- Chișinău, Curtea Constituțională, Jun2020

Președintele fracțiunii socialiste din Parlament, Corneliu Furculiță, a spus că formațiunea sa se va adresa comunității internaționale în eventualitatea în care Curtea Constituțională va lua o decizie contrară Constituției privind dizolvarea Parlamentului. Deputatul a mai spus că nu există temei de dizolvare a Legislativului în condițiile existenței unui candidat la funcția de prim-ministru care are susținerea unei majorități parlamentare, notează IPN. Furculiță a explicat de asemenea că prin demersul Zinaidei Grecianîi adresat Curții Constituționale se cere să se ia în considerare avizul Comisiei de la Veneția dat sesizării privind dizolvarea Parlamentului din vara anului 2019. Atunci experții Comisiei de la Veneția au menționat că Legislativul nu poate fi dizolvat, dacă există o majoritate gata să-și asume actul guvernării.

R.Moldova: creștere „alarmantă” a cazurilor de COVID la copii

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a atras atenția asupra creșterii „alarmante” a numărului copiilor infectați cu COVID-19, transmite IPN. Vorbind vineri după o ședință a Centrului unic de comandă a stării de urgență, Ciocoi a spus că această creștere a numărului de cazuri este efectul tulpinii britanice COVID-19. „Până a importa tulpina britanică în Moldova, copiii practic nu manifestau boli COVID-19”, a precizat premierul interimar. IPN amintește că bilanțul cazurilor de COVID-19 în R. Moldova a depășit 240 de mii. Internați sunt mai bine de 3,6 mii de pacienți, dintre care 316 în stare extrem de gravă, 55 pacienți fiind conectați la aparate de respirație asistată. În total, mai mult de 220 de mii de oameni au fost tratați de COVID-19.

Armata ucraineană spune că nu va lansa o ofensivă împotriva rebelilor susținuți de Rusia din estul Ucrainei

Un militar ucrainean încearcă să doboare un presupus aparat de zbor fără pilot, la linia de demarcație dinapropiere de orașul Donețk controlat de rebelii pro-ruși, 9 aprilie 2021.

Armata ucraineană spune că nu va lansa o ofensivă împotriva separatiștilor susținuți de Rusia din estul Ucrainei, și a acuzat Moscova că folosește „șantajul și intimidarea cu forța militară” pentru a înrăutăți situația, în contextul temerilor crescânde legate de o escaladare majoră a conflictului.

„Eliberarea teritoriilor temporar ocupate cu forța va duce inevitabil la un mare număr de morți în rândul civililor și al militarilor, ceea ce e inacceptabil pentru Ucraina”, spus în 9 aprilie generalul Ruslan Homciak, șeful statului major al armatei ucrainene. Declarația vine după ce Kremlinul a respins apelurile occidentale de a-și retrage trupele masate la granița cu Ucraina și a avertizat că Rusia ar putea lua măsuri pentru a-i apăra pe civilii din regiune, în cazul reluării pe scară largă a operațiunilor de acolo.

Fotografii, imagini video și alte informații sugerează mișcări importante de unități rusești către sau în apropiere de granițele ucrainene și în interiorul Crimeii. Kievul și Moscova se acuză reciproc de recenta creștere în intensitate a ostilităților dintre separatiștii pro-ruși și forțele guvernamentale ucrainene din estul Ucrainei.

La Chișinău s-a decis contractarea directă a 400.000 doze de vaccin chinezesc CoronaVac

Imagine generică.

Comitetului de coordonare a imunizării împotriva COVID-19 de la Chișinău a decis contractarea directă a 400.000 doze de vaccin CoronaVac, produs de firma chineză SINOVAC. CoronaVac este aprobat în 17 țări, inclusiv în Ucraina, și se administrează intramuscular, în 2 doze, la un interval de 28 de zile.

Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate din R. Moldova a lansat două proceduri de achiziție: prin negociere fără publicare prealabilă a anunțului de participare și prin licitație deschisă, dar nu a primit nici o ofertă.

Au fost transmise invitații producătorilor de vaccin împotriva COVID-19: Pfizer Inc, Moderna Inc, Johnson & Johnson Inc, AstraZeneca PLC, Sinopharm Group Co. Ltd, Russian Direct Investment Fund, Serum Institute of India, AstraZeneca/SK Bioscience Co.Ltd, Sinovac Biotech Ltd. și CanSino Biologics Inc, relatează Radio Chișinău.

Daniel Ioniță: Bucureștiul va trimite în curând o a treia tranșă din cele 200.000 de vaccinuri promise R. Moldova

Ambasadorul României la Chișinău Daniel Ioniță. Imagine de arhivă.

Ambasadorul român la Chișinău, Daniel Ioniță, a anunțat că Bucureștiul va trimite în curând o a treia tranșă din cele 200.000 de vaccinuri promise R. Moldova. Într-o intervenție la emisiunea „În Profunzime” de la Pro TV Moldova, Ioniță a precizat că vaccinurile promise de autoritățile de la București vor ține cont „inclusiv de dinamica vaccinării în R.Moldova pe de-o parte, și pe de alta de disponibilitatea noastră, pentru că aceste vaccinuri sînt donate din doza României”.

Referindu-se la solicitarea organizației non-profit Expert Forum de la București ca guvernul român să ia în calcul includerea tuturor cerățenilor moldoveni în programul românesc de vaccinare, Daniel Ioniță a spus că scrisoarea celor de la Expert Forum a ajuns la autoritățile române, care o vor analiza și „vor vedea în ce măsură este posibil un astfel de gest.”

Majoritatea parlamentară de la Chișinău  a votat din nou inițiativa de abrogare a așa-numitei „legi a miliardului”

Majoritatea parlamentară de la Chișinău a votat vineri din nou inițiativa legislativă de abrogare a așa-numitei „legi a miliardului”, prin care deficitul rezultat din frauda bancară a fost transformată în datorie de stat. Proiectul a fost votat în prima lectură.

Inițiativa de abrogare a aparține deputaților socialiști, care consideră că legea respectivă face presiuni asupra bugetului și nu pot fi finanțate proiecte sociale. Inițiativa a fost criticată de opoziție. Deputații socialiști și aliații lor au votat aceeași inițiativă la sfârșitul anului trecut, dar propunerea a fost declarată neconstituțional de Curtea Constituțională.

„Legea miliardului” a fost adoptată în 2016, și prevede ca cele 13,3 miliarde de lei garantați de Guvern pentru a acoperi deficitul creat de frauda bancare din 2014, au fost transformați în datorie de stat pe care statul o achită Băncii Naționale cu dobândă pe un termen de 25 de ani, suma finală depășind 24 de miliarde de lei.

Posibila legătură între vaccinul AstraZeneca și rarele cazuri de tromboză a perturbat masiv campaniile de vaccinare cu acest ser

Centrul de vaccinare anti-COVID-19 de pe Arena O2 de la Praga, 9 aprilie 2021.

În întreaga lume se înregistrează noi cifre record de decese cauzate de COVID-19 și de infectări cu noi variante ale coronavirsului care se răspândesc cu rapiditate, în timp ce posibila legătură între vaccinul AstraZeneca și rarele cazuri de tromboză a perturbat masiv campaniile de vaccinare cu acest ser pe mapamond.

La o zi după ce Agenția Europeană a Medicamentelor - EMA a anunțat că trombozele sînt „un foarte rar efect secundar” al administării vaccinului AstraZeneca, statele din Uniunea Europeană au anunțat mai multe reguli de folosire a acestui vaccin, după încetinirea sau chiar oprirea campaniilor de imunizare cu acest ser în mai multe țări. Autoritățile din Marea Brianie și din statele membre ale Uniunii Europeană au spus, la fel ca Agenția Europeană a Medicamentelor, că beneficiile vaccinului respectiv depășesc considerabil riscurile minuscule - după unele estimări de doar 1 la 100.000 de doze administrate.

EMA a stabilit oficial că AstraZeneca poate fi administrat tututor adulților. Cu toate acestea, unele țări au început să interzică inocularea cu acest vaccin la adulți sub de 60 de ani sau sub 55 de ani.

CEDO a decis că vaccinarea copiilor este obligatorie, într-un proces contra statului ceh

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, sala de ședințe. Imagine de arhivă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că vaccinarea copiilor este obligatorie, dând cîștig de cauză guvernului de la Praga într-un proces intentat de mai mulți cetățeni cehi care au fost amendați sau ai căror copii nu au fost primiți la grădiniță din cauză că nu au fost vaccinați.

Deși a admis că obligativitatea vaccinării copiilor este o ingerință în viața privată, Curtea de la Strasbourg a subliniat că sănătatea publică are nevoie să fie apărată. Măsurile cehe „pot fi privite ca necesare într-o societate democratică”, a explicat CEDO, în prima sa decizie legată de obligativitatea vaccinării contra bolilor copilăriei. CEDO a adăugat că „obiectivul e ca fiecare copil să fie imunizat împotriva bolilor serioase, prin vaccin sau prin imunitate de turmă”.

Cazul a fost înaintat la CEDO înainte de începerea pandemiei coronavirus, dar decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului ar putea avea relevanță dacă vaccinarea copiilor împotriva COVID-19 va deveni subiect de dezbatere publică.

George Kent: a sosit timpul ca Ucraina să abordeze problema corupției și a justiției ineficiente

George Kent.

O oficialitate de la departamentul de stat american spune că a sosit timpul ca Ucraina să abordeze problema corupției și a justiției ineficiente. Declarația lui George Kent, adjunct asistentului de stat american pentru afaceri europene și eurasiatice vine după ce președintele Joe Biden a făcut din progresele Kievului în domeniul reformelor o prioritate sporită în relația bilaterală.

Vorbind la o reuniune a Consiliului de afaceri americano-ucrainean, George Kent a spus că corupția și justiția ineficientă sînt o amenințare internă în Ucraina, amenințare pe care a comparat-o cu aceea externă la adresa Kievului din partea Rusiei, care a concentrat trupe la granița cu Ucraina și în Crimeea, anexată ilegal de către Moscova în 2014, manevre care au generat temeri în rândul diplomaților occidentali cu privire la o escaladare a conflicului din estul Ucrainei vechi de șapte ani.

Ministrul american al apărării Lloyd Austin începe sâmbătă primul său turneu internațional

Lloyd Austin la o conferință de presă la Pentagon, Washington, 21 februarie 2021.

Ministrul american al apărării Lloyd Austin începe sâmbătă primul său turneu internațional, în care va discuta cu lideri guvernamentali și militari chestiuni legate de colaborarea mondială în domeniul apărării și va reitera angajamentul Statelor Unite în asigurarea securității trans-atlantice. Lloyd Austin va călători în Israel, Germania, Belgia și Marea Britanie.

În cadrul vizitei la sediul NATO de la Bruxelles, șeful Pentagonului va discuta cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Jens Stoltenberg despre cum trebuie să reacționeze alianța militară vestică la comportamentul destabilizator al Rusiei și la ascensiunea Chinei.

Turneul ministerului american al apărării se va încheia la Londra, unde va reafirma în convorbirile cu cu omologul său britanic Ben Wallace importanța cooperării americano-britanice în domeniul apărării pentru a face față provocărilor legate de securitatea globală.

Prințul Filip, soțul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a încetat din viață la 99 de ani

Regina Elisabeta și Prințul Filip, imagine de arhivă.

Prințul Filip, soțul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a încetat din viață la 99 de ani, a anunțat Palatul Buckingham, potrivit BBC.

Prințul s-a căsătorit cu prințesa Elisabeta în 1947, cu cinci ani înainte ca ea să urce pe tron, și a fost cel mai longeviv prinț consort din istoria Regatului Unit al Marii Britanii.

Într-o declarație de la Palatul Buckingham se spune: „Cu adâncă tristețe Majestatea Sa Regina a anunțat încetarea din viață a iubitului ei soț, Alteța sa Regală Prințul Filip, Duce de Edinburgh.” „Alteța sa Regală a decedat liniștit dimineața aceasta la Castelul Windsor”.

Prințul Filip și Regina Elisabeta au avut patru copii, opt nepoți și 10 strănepoți. Primul lor fiu, Charles, Prințul de Wales, s-a născut în 1948, urmat de sora sa, Prințesa Regală Anna, în 1950, Prințul Andrew, Duce de York, în 1960 și de Prințul Edward, Conte de Wessex, în 1964.

Prințul Filip s-a născut în 1921 în insula Corfu din Grecia. Tatăl său a fost Prințul Andrew al Greciei și Danemarcei, mezinul Regelui George Întîiul al Greciei. Mama sa, Prințesa Anna, a fost fiica Lordului Louis Mountbatten și stră-strănepoată a Reginei Victoria.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG