Linkuri accesibilitate

Ştiri

Aproape 30 de oameni au fost arestaţi într-o amplă operaţiune de combatere a traficului de droguri în Balcani

Aproape 30 de oameni au fost arestaţi astăzi într-o amplă operaţiune de combatere a traficului de droguri desfăşurată concomitent în câteva ţări din regiunea Balcanilor. Poliţia din Muntenegru a anunţat arestarea a 16 traficanţi de droguri în colaborare cu poliţia din albaneză şi bosniacă, iar alţi 13 traficanţi au fost arestaţi în Croaţia. Au fost confiscate şi 367 de kilograme de substanţe narcotice. Balcanii sunt consideraţi o zonă de tranzit pentru traficul de droguri din Orientul Apropiat spre Europa.

Vezi ultimele știri ale zilei

OMS a acordat autorizația de urgență pentru utilizarea vaccinului chinezesc Sinopharm anti-COVID

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a acordat, vineri, autorizație de urgență pentru utilizarea vaccinului chinezesc Sinopharm împotriva COVID-19. Produs de un institut de la Beijing al Grupului Național Biotec al Chinei, Sinopharm este unul din principalele două vaccinuri chinezești și primul dezvoltat de o țară non-occidentală care a fost autorizat de OMS. La sfârșitul lunii aprilie, R. Moldova a primit 150 mii de doze vaccin Sinopharm donate de China. Și-a făcut acest vaccin și premierul interimar, Aureliu Ciocoi. Vineri, au anunțat că s-au vaccinat cu Sinopharm trei deputați ai Partidului Socialiștilor.

Amnesty International a decis să-l redesemneze pe Aleksei Navalnîi drept deținut politic

Organizația Amnesty International a decis să-l redesemneze pe Aleksei Navalnîi drept deținut politic, după ce încetase să-i atribuie acest calificativ politicianului rus de opoziție din cauza unor declarații controversate ale acestuia. Vineri, organizația pentru drepturile omului a spus că Navalnîi a fost întemnițat în Rusia pentru că a „revendicat dreptul la participare egală în viața publică” și pentru că a cerut un guvern necorupt. În februarie, organizația cu sediul la Londra a spus că Navalnîi a făcut declarații care pot fi considerate discurs al urii, retrăgându-i calificativul „prizonier de conștiință”. Revizuindu-și această decizie, Amnesty International a mai spus că vrea să sublinieze „nevoia stringentă” de a i se asigura respectarea drepturilor lui Navalnîi, inclusiv accesul la medic. Opozantul ispășește o pedeapsă de 2,5 ani de detenție pentru presupuse crime primită într-un proces despre care spune că a fost motivat politic.

Ministerul sănătății: 260 de noi cazuri de COVID-19 și 17 decese printre cei infectați

Ministerul Sănătății spune că 260 de cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în R. Moldova, vineri. Au fost confirmate și 17 decese ale bolnavilor de COVID-19, inclusiv al unei lucrătoare medicale, ridicând numărul total de la începutul pandemiei la 5 929. Numărul cazurilor noi de infectare s-a redus semnificativ în ultimele săptămâni, pe fundalul unei campanii de vaccinare tot mai ample. Vineri, au fost administrate încă aproape 11 mii de doze, primind prima doză de vaccin Astra Zeneca și președinta Maia Sandu. De la începutul campaniei de imunizare, pe 2 martie, au fost administrate peste 182 de mii de doze de vaccin, preponderent de la Astra Zeneca donate de România și Platforma COVAX. Vineri, R. Moldova a primit din partea României o nouă donație de pe 100 de mii de doze, numărul total depășind 300 de mii.

Campania de vaccinare se va deschide gradual pentru mai multe categorii de populație

Comitetul Național de Coordonare a Imunizării s-au pronunțat, joi, pentru deschiderea graduală și organizată a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 pentru mai multe categorii de populație, a anunțat ministerul Sănătății. Noi contigente urmează să fie aprobate pe 11 mai, când va fi lansată și o platformă națională de înregistrare pentru vaccinare. Campania de imunizare se află în R. Moldova în prima și a doua etapă, care presupun imunizarea lucrătorilor medicali, persoanelor cu vârsta de peste 60 ani și persoanelor cu comorbidități. De la începutul vaccinării contra COVID-19, pe 2 martie, au fost administrate 171 820 de doze de vaccin, preponderent de la Astra Zeneca, din donații ale României și Platformei COVAX.

Radio Europa Liberă/Radio Libertatea a cerut Rusiei să oprească hărțuirea jurnaliștilor săi

Postul Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) a cerut Rusiei să oprească hărțuirea jurnaliștilor săi, după ce o corespondentă din orașul Pskov a pierdut procesul în justiție cu autoritățile are au inclus-o în registrul „agenților străini”. Pe 5 mai, tribunalul orășenesc din Pskov a spus că Liudmila Savițkaia a fost inclusă legal de ministerul rus al Justiției pe lista controversată. „Facem apel la guvernul rus să înceteze atacarea jurnaliștilor și blocarea accesului la informație pentru ruși”, a spus într-o declarație președintele RFE/RL Jamie Fly. Adoptată în 2012 și modificată de câteva ori, legislația rusă privind așa numiții „agenți străini” permite aplicarea acestei etichete și impunerea de restricții organizațiilor neguvernamentale, instituțiilor de presă și jurnaliștilor individuali care primesc sponsorizări din străinătate. Criticii spun că legislația este folosită selectiv pentru hârțuirea și „demonizarea” vocilor independente.

S-ar putea renunța la interdicția de acces în cimitirele din Capitală de Paștele Blajinilor

Autoritățile municipale din Chișinău au semnalat, joi, că pot reveni asupra deciziei de a interzice accesul în masă în cimitirele din capitală de Paștele Blajinilor din rațiuni sanitare, anunțând că va avea loc o nouă ședință a Comisia Extraordinare pentru Sănătate Publică. La ședința de sâmbătă, se va discuta despre organizarea procesului de studiu după încheierea vacanței de Paște, dar și despre „solicitările publice făcute în adresa Primăriei, referitor la subiecte de interes public”, se spune într-un comunicat. Mitropolitul Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, a cerut într-o scrisoare adresată primarului capitalei Ion Ceban să fie permisă oficierea slujbelor religioase de pomenire a morților în cimitire. Ministerul Sănătății a spus că riscul de infectare cu COVID-19 este „iminent” în cazul serbării în masă, la cimitire, a Paștelui Blajinilor și a îndemnat oamenii să stea acasă. Restricțiile antiepidemice nu se impun la nivel central, ci raional sau municipal, în funcție de incidența COVID-19 pe plan local.

A început a patra rundă de convorbiri pentru revenirea SUA în acordul nuclear cu Iranul

Delegațiile participante la negocieri, Viena, mai 2021

La Viena, a început, joi, a patra rundă de convorbiri la nivel înalt cu scopul revenirii Statelor Unite în acordul nuclear încheiat în 2015 de puterile internaționale cu Iranul. Administrația Biden a spus că Statele Unite doresc să revină, dar Iranul trebuie să reia îndeplinirea angajamentelor asumate. Purtate prin intermediari, convorbirile de acum au scopul elaborării unei foi de parcurs care să descrie consecutivitatea pașilor de ambele părți. Washington-ul a ieși din acord în 2018, când fostul președinte Donald Trump a spus că înțelegerea nu va împiedica Iranul să obțină arma atomică și că trebuie renegociată. Acordul prevede că Iranul își reduce activitățile nucleare în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale. La retragerea Statelor Unite, fosta administrație americană a reimpus Iranului sancțiuni, iar Iranul a reluat îmbogățirea uraniului și alte activități, încălcând acordul. Acesta a mai fost semnat de Marea Britanie, Franța, China și Rusia.

Pentagonul a trimis întăriri pentru protejarea retragerii trupelor sale și a celor internaționale din Afganistan

Lloyd Austin

Pentagonul a trimis mai multe bombardiere grele și avioane de luptă pentru protejarea trupelor americane și internaționale în procesul retragerii acestora din Afganistan, a declarat ministrul american al apărării Lloyd Austin. Vorbindu-le jurnaliștilor la Washington, el a mai spus, joi, că ultima fază a retragerii trupelor americane, care a început pe 1 mai, decurge conform planurilor, iar forțele internaționale nu s-au confruntat cu vreun atac direct. Șase bombardiere B-52 și 12 avioane F-18 au fost antrenate în misiunea de asigurare a retragerii, a precizat șeful de stat major al Pentagonului, Mark Milley. Cei doi oficiali americani au făcut declarațiile pe fundalul știrilor despre intensificarea bruscă a atacurilor talibanilor asupra forțelor guvernamentale afgane, după 1 mai. Retragerea ultimilor 2 500 de militari americani și 16 000 de personal civil urmează să se încheie pe 11 septembrie, la aproape 20 de ani de la invadarea Afganistanului de către Statele Unite pentru răsturnarea talibanilor, ca răspuns la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 ale rețelei Al-Qaeda.

Liderii UE se adună la un summit de două zile în Portugalia

Acțiune Amnesty International la Porto, în ajunul summitului UE

Liderii Uniunii Europene se adună, vineri, la un summit de două zile în Portugalia, primul summit cu prezență fizică de anul acesta, urmând să discute, între altele, despre căile de combatere a efectelor epidemiei de coronavirus. Pe agenda convorbirilor a fost inclusă și propunerea recentă a Statelor Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinurilor anti COVID-19 pentru a spori producția globală.

Sâmbătă, liderii europeni vor avea și un summit cu premierul indian Narendra Modi, al cărui țară se confruntă cu o intensificare dramatică a pandemiei, având nevoie stringentă de ajutor internațional. În ciuda unui start defectuos al campanei de vaccinare, numărul dozelor de vaccin administrate în Uniunea Europeană a depășit săptămâna aceasta 150 de milioane, estimându-se că un „nivelul suficient al imunității colective” va fi atins în două luni.

În R. Moldova sunt așteptate încă 100.800 de doze de vaccin anticovid donate de România

În R. Moldova sunt așteptate, vineri, încă 100 800 de doze de vaccin Astra Zeneca împotriva COVID-19 donate de România. Anterior, România mai donase peste 200 de mii de doze, fiind cel mai mare donator și făcând posibilă începerea campaniei de imunizare în R. Moldova, pe 2 martie. Vineri, și-a făcut prima doză de vaccin Astra Zeneca și președinta Maia Sandu. Ministerul Sănătății spune că, în total, au fost administrate peste 171 de mii de doze ale diferitor vaccinuri primite ca donații din partea României, platformei COVAX, Rusiei, Emiratelor Arabe Unite, sau achiziționate de guvernul de la Chișinău.

Șeful delegației UE speră că, după anticipate, Moldova va avea cât mai curând un guvern care să continue agenda reformelor

Peter Michalko

Șeful delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că viitorul Parlament al Republicii Moldova „trebuie să fie credibil și să susțină un guvern care va implementa programul de reforme cerute și așteptate de cetățeni”, inclusiv reforma justiției.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Michalko a spus că cetățenii moldoveni vor decide asupra componenței viitorului Parlament, iar UE și alți parteneri ai Republicii Moldova speră că un nou guvern, care va continua implementarea Acordului de Asociere, va fi instalat după alegeri cât mai curând „ca să putem și noi cât mai mult să susținem Republica Moldova și cetățenii ei”.

Parlamentul actual a fost „produsul unui sistem electoral mixt”, criticat de instituții europene, iar riscurile asupra cărora acestea au indicat, „din păcate, s-au adeverit”, a spus șeful delegației UE: „riscul de a vedea interese particulare controlând unele elemente din Parlament”.

Peter Michalko a mai spus că Republica Moldova a beneficiat până acum din plin de avantajele Acordului de Asociere cu UE, dar potențialul acestuia rămâne încă „foarte mare”. Potrivit lui, actualmente, 70% din exporturile moldovene ajung pe piața UE, dar Chișinăul mai are de îndeplinit condițiile pentru exportul de produse de origine animalieră, ceea ce-i va deschide și mai multe posibilități de exporturi.

Oficialul european a menționat, între altele, că Acordul de Asociere s-a dovedit a fi salvator pentru economia Moldovei în perioada pandemiei, „a ajutat economia Republicii Moldova să poată să supraviețuiască, pentru că scăderea exporturilor care s-a văzut la general a fost mult mai mică în ceea ce privește exportul către Uniunea Europeană”.

Maia Sandu a primit prima doză de ser anticovid. Moldova așteaptă un nou lot din România

Președinta Maia Sandu a primit prima doză de ser anticovid AstraZeneca, în cadrul unui eveniment public, vineri, 7 mai, la Policlinica de Stat din Chișinău. „Sunt aici să îi încurajez pe toți care nu s-au vaccinat, să facă acest lucru”, a declarat presei Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a anunțat că astăzi în Republica Moldova urmează să ajungă un nou lot de vaccin donat de România.

Guvernul de la București a adoptat, miercuri, 5 mai, o hotărâre prin care România va dona Republicii Moldova alte 100 000 de doze de vaccin AstraZeneca. Premierul român Florin Cîțu a declarat că „de săptămâna aceasta putem vinde și 200 000 de doze de vaccin către Republica Moldova”.

Președinta Maia Sandu a salutat anunțul. „Suntem profund recunoscători României pentru solidaritatea fără margini. De asemenea, autoritățile de la Bucureşti au aprobat decizia de a oferi Republicii Moldova spre revânzare câte 200.000 de doze de vaccin pe lună. Astfel, începând cu această lună, vom putea cumpăra cantitățile necesare de vaccin din loturile disponibile în România, la prețul negociat de Uniunea Europeană”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. Totodată, șefa statului a cerut Guvernului să anunțe „posibilitatea de a se vaccina pentru toate categoriile de cetățeni”.

După ședința de guvern de miercuri, premierul Florin Cîțu a mai anunțat că România este pregătită să ofere și 100.000 de doze de vaccin AstraZeneca în calitate de ajutor umanitar Ucrainei.

SUA nu vor mai face alte concesii la discuțiile privind acordul nuclear iranian

Reprezentanți ai Germaniei, Franței, Marii Britanii, Chinei, Rusiei și Iranului la discuțiile de la Viena, de pe 1 mai 2021

Statele Unite au prezentat toate concesiile pe care sunt pregătite să le facă pentru a se realătura acordului nuclear din 2015 dintre Iran și marile puteri, a declarat un înalt oficial al administrației, în ajunul unei noi runde de discuții privind revenirea deplină a Washingtonului și Teheranului la respectarea prevederilor acordului. Oficialul, care a vorbit reporterilor într-o conferință telefonică pe 6 mai, a declarat că Iranul nu ar trebui să se aștepte la noi concesii majore, iar succesul sau eșecul depind acum de faptul dacă Iranul va lua decizia politică de a accepta aceste concesii și de a reveni la respectarea acordului. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat într-un interviu la NBC că nu este limpede dacă Iranul este pregătit să ia deciziile necesare, de vreme ce a continuat să ia măsuri pentru relansarea unor părți periculoase ale programului său nuclear pe care acordul le-a oprit. Discuțiile de la Viena sunt axate pe elaborarea unei foi de parcurs prin care Washingtonul ar urma să ridice sancțiunile împotriva Iranului, iar Teheranul să-și limiteze din nou programul său nuclear, așa cum prevedea acordul inițial.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi: bugetul cerut de CEC pentru alegeri este exagerat

Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a declarat că în Fondul de rezervă al Guvernului nu există suficienți bani pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate de pe 11 iulie și că Ministerul Finanțelor încearcă să identifice fonduri pentru a asigura buna desfășurare a scrutinului, transmite IPN. Primul ministru a spus că suma de 125 de milioane de lei, solicitată de CEC, este exagerată și cere să fie diminuată. „La ora actuală, în Fondul de rezervă, pentru că putem transfera banii către Comisia Electorală Centrală exclusiv din Fondul de rezervă, nu din alte capitole ale bugetului, avem 98 de milioane de lei. Însă ca un prim-ministru interimar responsabil nu pot lăsa țara cu zero lei în Fondul de rezervă”, a spus Aureliu Ciocoi, joi seara, într-o emisiune la Jurnal TV. Premierul interimat a menționat că ultimele alegeri prezidențiale, ambele tururi, au costat 165 de milioane de lei, de aceea Guvernul a propus suma de 80 de milioane pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. „Am propus membrilor CEC să transferăm o primă tranșă în mărime de 50-60 de milioane de lei, ca ei să înceapă activitățile de organizare a alegerilor, urmând ca pe viitor să mai vedem de unde mai putem strânge bani. Însă președintele CEC ne-a spus că trebuie să existe certitudinea că Guvernul achită integral suma sau mai bine deloc. Am cerut Ministerului Finanțelor să identifice posibilități de a suplini Fondul de Rezervă”, a mai spus Aureliu Ciocoi.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a spus că instituția pe care o conduce nu a primit deocamdată niciun leu pentru organizarea scrutinului din 11 iulie și că din această cauză procedurile de achiziții publice necesare sunt deja în întârziere. Până acum, a spus Cimil, CEC a adoptat măsuri ce nu necesitau cheltuieli – a aprobat planul calendaristic pentru organizarea alegerilor și a invitat observatori -, dar acum s-a ajuns la faza care „necesită acoperire financiară”. „Suntem și vom fi în întârziere cu procedurile de achiziție pentru bunurile și serviciile necesare organizării campaniei electorale”, a spus Dorin Cimil, care și-a exprimat speranța că discuțiile care au loc acum între CEC, Guvern și Președinție vor conduce la „rezolvarea acestei chestiuni” săptămâna aceasta sau, cel târziu, la începutul săptămânii viitoare.

Lideri europeni susțin propunerea SUA de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile anti-COVID

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Mai mulți lideri europeni s-au alăturat propunerii Statelor Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19, sperându-se că acest lucru poate impulsiona producția globală. Președinta Comisiei Europene a spus că blocul comunitar este dispus să discute ideea sprijinită de președintele american Joe Biden, după ce aceasta a mai fost îmbrățișată de liderul francez Emmanuel Macron și de alții. A spus că o sprijină și liderul rus Vladimir Putin. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că anunțul de miercuri al Statelor Unite despre faptul că sunt pentru ridicarea drepturilor de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19 reprezintă „un moment istoric”. Criticii spun că o asemenea decizie nu poate rezolva problema accesului la vaccinuri în regiuni mai sărace ale lumii, pentru că producători din acele regiuni nu dispun de echipamentele necesare pentru a le produce.

Blinken, la Kiev: SUA examinează cererea Ucrainei pentru sprijin militar suplimentar

Antony Blinken

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat, la Kiev, că Statele Unite examinează cererea Ucrainei pentru asistență militară adițională și a cerut Rusiei să pună capăt „acțiunilor nechibzuite și agresive” la granița ucraineană. Într-un interviu cu serviciul ucrainean al Europei Libere, Blinken a spus că Pentagonul examinează ce fel de asistență poate fi utilă Ucrainei în afară de „asistența foarte semnificativă, inclusiv echipamente” furnizată deja. Statele Unite au acordat Ucrainei ajutoare în valoare de 5 miliarde de dolari, inclusiv armament și arme antitanc, după ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014, și a sprijinit separatiștii pro-ruși din Donbas într-un război contra forțelor guvernamentale ucrainene care durează de șapte ani. Prima vizită lui Blinken la Kiev în calitate de șef al diplomației americane are loc după o dislocare masivă de forțe rusești la granițele Ucrainei. La o conferință de presă în compania președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, oficialul american a mai spus că, în ciuda anunțului Rusiei despre faptul că și-a retras forțele, un număr mare de trupe și arme au rămas în apropierea Ucrainei.

Partidul Comuniștilor va negocia cu socialiștii crearea unui bloc electoral comun

Vladimir Voronin, Zinaida Grecianîi și Igor Dodon, octombrie 2008

Partidul Comuniștilor a anunțat, joi, că liderul său, Vladimir Voronin, va negocia cu cel al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, crearea unui bloc electoral comun, în ciuda animozităților dintre cei doi. În urma unei ședințe a conducerii de partid, comuniștii au spus că decizia le este dictată de „pericolul” ca puterea să fie câștigată la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie de „forțele unioniste de dreapta”. Dodon a părăsit Partidul Comuniștilor, în 2011, iar Voronin l-a numit ulterior „trădător”, l-a acuzat că ar fi primit bani și a spus că nu-i va ierta „trădarea”. Sondajele de opinie sugerează că PCRM nu are șanse să intre în parlament în mod independent și că popularitatea PSRM a scăzut, după ce Dodon și-a încheiat mandatul de șef al statului, în luna decembrie.

Ministerul sănătății îndeamnă populația să nu meargă la cimitir de Paștele Blajinilor

Ministerul Sănătății a îndemnat populația să se abțină de la mersul la cimitir de Paștele Blajinilor, spunând, într-un apel pe site-ul său, că riscul de infectare cu noul coronavirus este „iminent”. Restricțiile antiepidemice nu se impun la nivel central, ci raional, în funcție de incidența COVID-19. În unele raioane, comisiile locale de sănătate publică au permis ritualurile religioase de pomenire a morților în masă. La Chișinău, unde se află și unul din cele mai mare cimitire din Europa de sud-est, Sf. Lazăr, autoritățile municipale au interzis accesul vizitatorilor în cimitire, pentru evitarea aglomerației. Restricția a fost menținută în ciuda unei scrisori a mitropolitului Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, care a cerut ca ritualurile de pomenire în cimitire să fie permise pentru că au loc în aer liber.

Cel puțin 155 de milioane de oameni din lumea întreagă au suferit de foame severă anul trecut

Cel puțin 155 de milioane de oameni din lumea întreagă au suferit de foame severă anul trecut, ca urmare a conflictelor, impactului economic al pandemiei de COVID-19 și fenomenelor meteo, se spune într-un Raport Global despre Crizele Alimentare elaborat sub egida ONU. Două treimi dintre cei mai afectați oameni locuiesc în zece țări, inclusiv Afganistan, Siria, Sudan sau Haiti. În prefața raportului de 307 pagini dat publicității joi, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a scris că numărul celor care suferă de foame este în creștere. În 2020, a crescut cu 20% față de anul precedent, estimându-se că va fi și mai mare în 2021.

Pact NATO pentru mobilizare militară rapidă pe teritoriul european

Uniunea Europeană a aprobat, joi, participarea Statelor Unite, Canadei și Norvegiei, țări membre ale NATO, la un proiect menit să ducă la facilitarea deplasărilor rapide de trupe și echipamente militare pe teritoriul european. Decizia a fost luată de miniștrii europeni ai apărării, care s-au întâlnit pentru prima dată în persoană, la Bruxelles, în peste un an. Cele trei țări dinafara blocului comunitar vor putea participa astfel la un proiect de 1,7 miliarde de euro lansat de Uniunea Europeană pentru a îmbunătăți mobilitatea trupelor, în urma agresiunii rusești în Ucraina. Șeful politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell, a spus că admiterea celor trei țări aliate în proiect va întări securitatea Uniunii Europene. Deplasarea rapidă a forțelor armate între țările europene se ciocnește de impedimente birocratice, dar și de probleme de infrastructură.

Forțele talibane au capturat al doilea cel mai mare baraj din Afganistan și două baze ale armatei afgane

Barajul Dahla

Forțele talibane au capturat al doilea cel mai mare baraj din Afganistan și două baze ale armatei afgane, au spus militanții și oficialii afgani. Luptele cresc în intensitate pe fundalul retragerii forțelor americane și internaționale din Afganistan. Barajul Dahla, cunoscut și ca Arghandab, este situat în provincia Kandahar din sudul țării, furnizând apă pentru irigare fermierilor, dar și apă potabilă în capitala regională. Barajul a ajuns sub controlul talibanilor după luni de lupte pentru orașul Kandahar. Oficiali locali și reprezentanți ai talibanilor au mai anunțat că două baze militare guvernamentale au fost cucerite de militanți în provincia nordică Baghlan.

Șefa cimitirelor din Chișinău: accesul cetățenilor la morminte de Paștele Blajinilor este un „pericol major”

Biserica din curtea cimitirului Sfântul Lazăr din Chișinău

Întreprinderea municipală care gestionează cimitirele din Chișinău i-a răspuns Mitropolitului Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, că accesul în masă al cetățenilor la morminte de Paștele Blajinilor reprezintă un „pericol major, real și iminent” de infectare cu COVID-19. ÎPS Vladimir a cerut Primăriei capitalei să permită ritualurile religioase în cimitire de Paștele Blajinilor, după ce Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău a spus că accesul cetățenilor va fi interzis, cu excepția ceremoniilor funerare, din cauza pandemiei. Șefa „Combinatului Servicii Funerare”, Ludmila Boțan, a scris într-o postare pe Facebook că respectarea normelor antiepidemice în cimitire nu va fi posibilă. Biserica ortodoxă spune că ceremoniile de pomenire în cimitire trebuie permise pentru că au loc în aer liber, riscul transmiterii infecției de COVID-19 fiind redus. Boțan a spus însă că „schimbul de pomeni și îmbulzirea în jurul mormintelor constituie premise de declanșare a unei creșteri de cazuri de îmbolnăviri”.

Autoritățile transnistrene anunță că relaxează restricțiile de acces în regiune

Moldova - punct de control la intrarea în regiunea transnistreană

Autoritățile transnistrene au anunțat, joi, că relaxează restricțiile de acces în regiune pe fundalul scăderii în intensitate a pandemiei de coronavirus. Într-o postare pe canalul său din telegram citată de presa moldoveană, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că restricțiile sunt relaxate deocamdată până pe 1 iunie, urmând ca decizia să fie revizuită în funcție de situația epidemiologică. Pentru a intra sau ieși din regiunea controlată de autoritățile secesioniste este nevoie între altele de prezentarea testului negativ la COVID-19, dar și de o permisiune a autorităților sanitare din stânga Nistrului. Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău a spus, tot joi, că autoritățile transnistrene invocă pandemia pentru a îngrădi circulația peste Nistru, inclusiv accesul unor cetățeni moldoveni la propriile case. În ciuda pandemiei, autoritățile transnistrene au suspendat restricțiile de circulație în timpul alegerilor prezidențiale moldovene din noiembrie 2020, când zeci de mii de locuitori ai regiunii au mers să voteze, pe malul drept al Nistrului, sprijinindu-l masiv pe fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, care a pierdut însă alegerile.

SUA examinează posibilitatea de a mări asistența de securitate pentru Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul american de stat Antony Blinken

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat, joi, la Kiev, că Statele Unite examinează posibilitatea de a mări asistența de securitate pentru Ucraina și a cerut Rusiei să pună capăt „acțiunilor nechibzuite și agresive” la granița ucraineană. În timpul unei conferințe de presă în compania președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Blinken a mai spus că Rusia a lăsat un număr semnificativ de trupe și echipamente militare la granița Ucrainei, în ciuda anunțului despre faptul că forțele au fost retrase după masarea lor, luna trecută. „Rusia are capacitatea de a întreprinde acțiuni agresive relativ rapid, dacă dorește”, a spus șeful diplomației americane, adăugând: „Nimeni nu dorește asemenea surprize.”. Vizita oficialului american la Kiev are loc după ce Rusia a masat aproximativ 100 de mii de militari la granița cu Ucraina, aceasta fiind cea mai mare mobilizare de când Rusia a anexat peninsula Crimeea, în 2014, iar separatiștii pro-ruși au început un război în estul Ucrainei. Retragerea parțială a trupelor ruse în numai câteva săptămâni a făcut ca unii analiști să afirmă că liderul rus Vladimir Putin a încercat să testeze reacția noului președinte american Joe Biden.

Franța susține renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile anti-COVID-19

Moldova - vaccination generic HEALTH-CORONAVIRUS/EU

Președintele francez Emmanuel Macron s-a alăturat propunerii inițiate de Statele Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19 pentru a impulsiona producția globală. Într-o declarație de presă, președintele francez a spus că este „totalmente în favoarea” acestei idei sprijinite de președintele american Joe Biden și care capătă o aderență tot mai mare. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că anunțul de miercuri al Statelor Unite despre faptul că sprijină propunerea reprezintă „un moment istoric”, pe fundalul deficitului de vaccinuri anti COVID-19 în multe regiuni ale lumii. Până acum, Franța s-a numărat printre țările care s-au opus ridicării drepturilor de proprietate intelectuală în cazul acestor vaccinuri, spunând că acest lucru va descuraja inovația. Nicio companie farmaceutică franceză nu a reușit să elaboreze un vaccin împotriva COVID-19, care să obțină aprobare.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG