Ministerul Muncii, Protecţiei sociale şi Familiei a avansat o propunere către Comisia Electorală Centrală prin care persoanele cu dizabilităţi mentale să poată vota şi ele. În momentul de față, Codul electoral nu le permite acest lucru. Propunerea a primit acceptul Comisiei Electorale Centrale şi ar urma să fie propusă de guvern spre vot parlamentarilor. Alla Ceapai a stat de vorbă cu secretarul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir.
Andrei Volentir: „Prin proiectul său, Ministerul Muncii şi-a propus să ajusteze cadrul legislativ naţional la prevederile convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Legea privind incluziunea persoanelor cu dizabilităţi adoptată în 2012 prevede că persoanele cu dizabilităţi mintale au garantate toate drepturile sociale, economice şi politice. Ceea ce implică şi dreptul de a participa la procesele politice prin votul acordat în cadrul scrutinelor şi prin dreptul de a fi aleşi.”
Europa Liberă: În prezent, Codul Electoral prevede posibilitatea persoanelor cu dizabilităţi de a-şi exercita dreptul electoral, adică de a alege şi de a fi aleşi?
Andrei Volentir: „Această restricţie există la moment. În Codul Electoral există restricţie în dreptul de a alege pentru persoanele cu dizabilităţi mintale şi psiho-sociale care sunt recunoscute incapabile prin hotărârea definitivă a instanţei de judecată. Cei care sunt restricţionaţi de dreptul de a alege nu beneficiază nici de dreptul de a fi aleşi. Ministerul Muncii, prin acest proiect de lege, îşi propune să modifice această prevedere din Codul Electoral. Ceea ce va însemna în consecinţă dreptul oricărei persoane indiferent de capacităţile fizice sau mintale să participe la procesul electoral. aici există o nuanţă.
În prezent, nu toate persoanele cu dizabilităţi mintale sunt exceptate de la procesul electoral, ci doar acele recunoscute incapabile prin decizia instanţei de judecată. În Republica Moldova sunt înregistrate circa 8000 de persoane care suferă de anumite maladii psihice sau mentale fiind instituţionalizate în diverse aziluri sau alte instituţii pentru persoane cu dizabilităţi. Însă nu toate aceste 8000 de persoane sunt exceptate de la dreptul de vot. Spre exemplu, în 2011 potrivit Ministerului Justiţiei au fost declarate incapabile 217 persoane. Deci, sunt câteva sute de persoane declarate incapabile, celelalte persoane participă la alegeri.”
Europa Liberă: Dar dacă se adoptă această lege, aceste modificări atunci şi persoanele declarate incapabile de instanţele de judecată îşi vor putea exercita dreptul electoral?
Andrei Volentir: „Dacă acest amendament va fi votat de Parlament atunci chiar şi în prezenţa unei hotărâri a instanţei de judecată organele electorale vor trebui să admită aceste persoane la procesul de vot.”
Europa Liberă: Ar exista anumite riscuri ca aceste persoane să-şi exercite dreptul de vot?
Andrei Volentir: „Părerile sunt împărţite şi ele pot fi subiective. Părerea mea personală este că există anumite riscuri, însă, după cum am spus, acest număr de persoane nu este atât de semnificativ la nivel de ţară, adică în întregul bazin electoral ele nu sunt atât de numeroase. În şedinţa CEC din 12 februarie, când a fost aprobat acest aviz, părerile membrilor Comisiei s-au împărţit. În cele din urmă avizul a fost aprobat cu votul a cinci membri, ceilalţi patru membri fie s-au abţinut de la vot, fie au votat împotrivă.
Opinia membrilor care nu au votat pentru acest aviz s-a baza pe ideea că, atunci când vorbim de persoanele declarate incapabile, legiuitorul înţelege prin această sintagmă acele persoane care sunt lipsite de discernământ, care nu au capacităţile psihice de a analiza situaţia din jur şi de a încheia anumite acte cu consecinţe juridice. Acesta a fost argumentul membrilor care s-au abţinut de la vot.”
Europa Liberă: La modul practic, aceste modificări la Codul Electoral pot fi operate?
Andrei Volentir: „În procesul de examinare a avizului CEC a constat că această măsură nu este suficientă la moment. Până a fi eliminată această restricţie din Codul Electoral urmează ca Parlamentul să elimine şi alte restricţii inclusiv din Codul Civil. În redacţia actuală a art. 24 din Codul Civil este prevăzut că actele juridice în numele persoanei fizice declarate incapabile se exercită sau se încheie de către tutore. Ceea ce în materie electorală poate fi interpretat ca participarea de către persoana cu dizabilităţi mintale la vot prin intermediul tutorelui.”
Europa Liberă: Ceea ce de fapt contravine caracterului individual al dreptului electoral?
Andrei Volentir: „Desigur, dacă se va admite ca tutorele să participe in numele persoanei incapabile la alegeri, asta ar însemna transmiterea de facto a dreptului de vot. Anume acest lucru noi nu îl putem admite şi am propus autorului proiectului să propună ajustarea a întregului cadru legislativ naţional nu doar a Codului Electoral, dar şi a normelor din Codul Civil prin excluderea în general a instituţiei tutorelui pentru persoanele incapabile.
Un alt aspect este că, din moment ce aceste persoane obţin dreptul de a alege, obţin imediat şi dreptul de a fi aleşi, adică îşi pot înainta candidaturile la diferite funcţii publice. La moment, potrivit Codului Electoral pentru funcţia de consilier local, de primar sau de deputat nu sunt necesare probe asupra stării de sănătate fizică sau mentală. Însă pentru funcţia de preşedinte al republicii este necesară prezentarea unui certificat medical care constată sănătatea perfectă a candidatului. Ceea ce înseamnă că Parlamentul va trebui şi această lege să o modifice şi să admită la poziţia de candidat pentru funcţia de preşedinte orice persoană indiferent de starea de sănătate a acesteia.”
Europa Liberă: La nivel procedural pentru CEC ar fi anumite dificultăţi, mă refer la întocmirea listelor sau alte aspecte tehnice?
Andrei Volentir: „Dacă acest amendament se va exclude, din contra. Se va simplifica procedura de întocmire a listelor electorale. Va decădea una din operaţiunile de reperfectare, de actualizare a listelor. Deci, nu va mai trebui să ne batem capul să excludem din aceste liste acumulate persoanele care sunt declarate incapabile prin decizia instanţei de judecată.”
Europa Liberă: În alte ţări care e situaţia, persoanele cu dizabilităţi mintale îşi exercită dreptul electoral?
Andrei Volentir: „În ţările Europei Centrale şi de Est persoanele cu probleme de sănătate mintală sau cu retardare mintală sunt exceptate de la procesul electoral.”
Europa Liberă: Dar în ţările Occidentale?
Andrei Volentir: „În spaţiul occidental aceste persoane sunt admise. În aşa ţări precum sunt Spania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Suedia, Finlanda nu există nici o restricţie, toţi cetăţenii indiferent de capacităţile fizice sau mintale participă plenar la alegeri. În Irlanda, Portugalia, Belgia, Germania şi Danemarca există anumite restricţii. În ţările Europei Centrale, mai apropiate de noi cum ar fi România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Republica Cehă, Ţările Baltice – există anumite limite.”
