Linkuri accesibilitate

Ştiri

Papa Francisc îndeamnă la acțiune pentru reînoirea spirituală a Bisericii catolice

In cursul primei sale slujbe oficiată după alegerea ca suveran pontif, Papa Francisc i-a avertizat pe cardinali că în cazul în care Biserica catolică nu procedează la o reînoire spirituală, ea riscă să fie redusă la rolul unei organizații nonguvernamentale. Avertizînd înaltul cleric asupra premejdiilor inacțiunii, Francis a spus că Biserica ar putea „sfîrși în a se transforma într-un ONG milostiv”. „Aș dori ca după aceste zile de grație, toți să avem curajul de a păși în prezența Domnului” - a încheiat suveranul pontif.

Vezi ultimele știri

Președintele Italiei și-a început vizita oficială în Republica Moldova

 Este pentru prima dată când un președinte italian vine în Republica Moldova.
Este pentru prima dată când un președinte italian vine în Republica Moldova.

Președintele Italiei, Sergio Mattarella, a început luni, 17 iunie, o vizită oficială de două zile la Chișinău. Este prima vizită a unui președinte italian în Republica Moldova.

În seara zilei de 17 iunie, Sergio Mattarella și președinta Maia Sandu vor participa la Palatul Republicii la un concert organizat în cadrul anului centenar dedicat celebrului compozitor italian Giacomo Puccini.

Ceremonia oficială de întâmpinare a președintelui Italiei va avea loc pe 18 iunie, la Palatul Prezidențial. După discuții, este programată o conferință de presă comună a celor doi șefi de stat.

Președinția italiană precizează că Sergio Mattarella se va întâlni apoi cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și va avea întrevederi cu personalul Ambasadei Italiei la Chișinău și cu reprezentanții comunității italiene în Republica Moldova.

De la Chișinău, Mattarella se va deplasa la București, unde are programate discuții, pe 19 iunie, la Palatul Cotroceni, cu omologul său român, Klaus Iohannis, precum și la Guvern, și în Parlament.

Presa italiană a scris că vizitele președintelui italian în Republica Moldova și România sunt privite ca fiind „extrem de simbolice” în actualul context geopolitic al războiului din Ucraina. „Călătoria, notează Quirinale (președinția italiană), reprezintă un gest de mare atenție față de flancul estic al Uniunii Europene.” Totodată, Mattarella vizitează R. Moldova cu numai câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale și a unui referendum la care cetățenii moldoveni vor spune „da” sau nu „nu” proiectului european al țării.

Potrivit unui comunicat al președinției moldovene, Italia este unul din cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova. Italia găzduiește cea mai mare comunitate de moldoveni din diaspora și este al șaselea partener comercial al Republicii Moldova. Totodată, în Moldova sunt prezente peste 1200 de companii cu capital italian.

După începutul războiului din Ucraina, în anii 2022-2023, cu sprijinul Italiei au fost amenajate mai multe centre de primire a refugiaților în Moldova și au fost procurate 21 de vehicule pentru poliția de frontieră moldoveană. Președinția de la Chișinău a remarcat și „contribuția generoasă” a Italiei oferită în cadrul Platformei de Sprijin pentru Moldova în anii 2022 și 2023, care a compensat o parte din facturile la energie în perioada rece a anului.

Moldova și Italia cooperează și pe dimensiunea de securitate internațională, în special în cadrul misiunilor de pacificare sub egida ONU, precizează sursa citată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un soldat mort și opt răniți într-o explozie la un poligon cehesc

Imagine simbol
Imagine simbol

Explozia unor muniții la o un poligon al armatei Cehiei din estul țării a provocat luni moartea unui militar și rănirea altor opt. Poliția militară a deschis o anchetă.

Incidentul a avut loc la Libavá, aproape de orașul Olomouc. Oficialii cehi nu au spus ce anume muniții au explodat, dar presa a scris că ar fi fost vorba de grenade.

Doi dintre răniții duși la spitale din Olomouc cu elicopterele militare se află în stare mai gravă.

Agenția France Press a scris că poligonul de Libavá ar fi folosit și pentru instruirea soldaților ucraineni, dar ministerul ceh al Apărării spune că toți cei afectați de explozia de luni sunt cehi.

Autoritățile locale au spus că incidentul nu a avut vreun impact asupra „vieții obișnuite” a localității Libavá.

Ministra Apărării din țara central-europeană membră în NATO, Jana Černochová, s-a deplasat luni la locul „tragediei” și a exprimat condoleanțe familiei militarului decedat și întreaga solidaritate cu răniții.

Radioul public cehesc a amintit că în urmă cu trei ani a avut loc o explozie asemănătoare la poligonul din Brdy, în vestul Cehiei. Atunci, doi soldați au fost răniți grav când curățau un depozit, iar unul din cei a murit la spital după două săptămâni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În căutarea munițiilor și vechilor alianțe, Putin pleacă în Coreea de Nord și Vietnam

Ultima dată, liderii Coreei de Nord și Rusiei s-au văzut în septembrie anul trecut, la o întrevedere din Orientul Îndepărtat al Rusiei.
Ultima dată, liderii Coreei de Nord și Rusiei s-au văzut în septembrie anul trecut, la o întrevedere din Orientul Îndepărtat al Rusiei.

Președintele rus Vladimir Putin va vizita Coreea de Nord timp de două zile, începând de marți, 18 iunie, urmând să aibă o întrevedere cu liderul nord-coreean, Kim Jong-Un. O altă vizită asiatică a lui Putin este programată în Vietnam, pe 20 iunie.

Agenda vizitei lui Putin din Coreea de Nord include noi discuții despre extinderea cooperării militare dintre cele două state, într-o perioadă când tensiunile lor cu NATO și SUA continuă să crească. În acest context, Phenianul joacă un rol esențial, livrând o mare parte din muniția folosită de armata rusă în războiul din Ucraina.

La schimb, notează AP, liderul nord-coreean Kim Jong-Un caută să primească asistență economică, noi tehnologii și arme sofisticate din partea Rusiei, care ar urma să sporească amenințarea pe care o reprezintă regimul său din cauza arsenalului nuclear pe care deja îl deține. Cooperarea dintre Rusia și Coreea de Nord s-a intensificat după vizita dictatorului nord-coreean în Orientul Îndepărtat rusesc în septembrie anul trecut, unde a avut prima întrevedere cu Putin din 2019.

Moscova a declarat că „apreciază la nivel înalt” sprijinul Phenianului pentru acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina și „cooperarea fructuoasă” dintre cele două țări, în cadrul ONU și altor organizații internaționale.

Împreună cu China, Rusia a blocat repetat în Consiliul de Securitate al ONU încercările SUA și ale aliaților lor de a impune noi sancțiuni Coreei de Nord, pentru lansările repetate de rachete balistice, cu sfidarea regulilor internaționale.

În martie, un veto al Rusiei la ONU a dus la încheierea misiunii de monitorizare a aplicării sancțiunilor asupra programului nuclear al Coreei de Nord. Atunci, Occidentul a acuzat Moscova că dorește să evite acest control, pentru că ar releva încălcarea sancțiunilor ce interzic procurarea de arme din Coreea de Nord.

Presa internațională a mai scris și despre o altă încălcare a sancțiunilor ONU, după ce la începutul acestui an, Putin i-a transmis lui Kim o limuzină de lux, model Aurus Senat, încălcând o rezoluție ce interzicea vânzarea bunurilor de lux.

După Coreea de Nord, Putin urmează să viziteze și Vietnam, pe 19-20 iunie. Anunțul a stârnit o reacție din partea SUA, care în ultimii ani s-au axat pe îmbunătățirea relațiilor cu această țară sud-asiatică, scrie Reuters.

„Nicio țară nu ar trebui să-i ofere lui Putin o platformă pentru a-și promova războiul de agresiune și (...) să-i permită să-și normalizeze atrocitățile”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei SUA la Hanoi.

Putin urmează să se vadă cu noul președinte, To Lam și cu alți oficiali din conducerea țării. Guvernul vietnamez nu a reacționat la criticile SUA.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Foști și actuali sportivi francezi îndeamnă la vot împotriva extremei drepte

De la stânga la dreapta: Marcus Thuram, Kylian Mbappe și Ousmane Dembele la antrenament la Euro 2024, în ajunul meciului de debut al naționalei franceze, împotriva selecționatei austriece.
De la stânga la dreapta: Marcus Thuram, Kylian Mbappe și Ousmane Dembele la antrenament la Euro 2024, în ajunul meciului de debut al naționalei franceze, împotriva selecționatei austriece.

Cel puțin 200 de personalități din lumea sportului francez au dat publicității un apel în care îndeamnă alegătorii să voteze împotriva extremei drepte la alegerile anticipate din 30 iunie și 7 iulie.

Lista de semnături care îi include, de exemplu, pe foștii jucătorii de tenis Yannick Noah și Jo-Wilfried Tsonga, a apărut duminică în cunoscuta publicație sportivă L`Equipe.

Președintele francez centrist, Emmanuel Macron, a convocat alegeri anticipate după ce dreapta naționalistă condusă de Marine le Pen a câștigat alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie.

Ultimele sondaje de opinie sugerează că partidul lui le Pen, Rassemblement National (Adunarea Națională) are prima șansă să câștige scrutinul.

„Extrema dreaptă se află în opoziție profundă cu construcția unei societăți democratice, tolerante și demne: Istoria o dovedește”, se spune în apelul sportivilor francezi, care atrag atenția că Rassemblement National își are rădăcinile în nazism și antisemitism.

Discuția politică despre ascensiunea extremismului în Franța a crescut în intensitate odată cu implicarea în ea a unor membri ai echipei naționale de fotbal masculin, aflată la Euro 2024 în Germania.

După ce sâmbătă Marcus Thuram a avertizat, primul între Les Bleus, asupra recrudescenței rasismului și nazismului, Federația Franceză de Fotbal a dat publicității o declarație în care a cerut ca jucătorii să nu fie supuși „presiunilor politice”.

Întrebat la o conferință de presă în Germania dacă nu crede că Thuram „a mers prea departe”, căpitanul francez Kylian Mbappe a răspuns că nu. „Euro (campionatul, n.red.) este foarte important pentru carierele noastre, dar suntem în primul rând cetățeni și nu cred că ne putem izola de lumea din jur”. Mbappe, care are 25 de ani, i-a îndemnat pe tineri să meargă la vot, spunând că Franța are nevoie de „diversitate și toleranță”.

Un alt sportiv de la Euro 24, portarul Spaniei, Unai Simon, a fost însă citat de presă cu declarația că sportivii nu ar trebui să se amestece în politică.

Fotbaliștii francezi au fost criticați pentru declarațiile împotriva extremismului de către liderii extremei drepte franceze, care au spus că ei trebuie să joace fotbal, nu să dea lecții politice. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sikorski: Polonia va sprijini aderarea rapidă a R. Moldova la UE

Șeful diplomației Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, la Varșovia pe 17 iunie.
Șeful diplomației Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, la Varșovia pe 17 iunie.

Polonia va sprijin aderarea rapidă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și reintegrarea sa teritorială, a declarat ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, după întâlnirea de la Varșovia cu omologul său moldovean, Mihai Popșoi, pe 17 iunie.

Șeful diplomației poloneze a salutat decizia recentă a ambasadorilor UE care face posibilă începerea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova la conferința interguvernamentală de la Bruxelles, din 25 iunie, cu puțin timp înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată de Ungaria.

Radosław Sikorski a dat asigurări că Polonia va sprijini aspirațiile europene ale Republicii Moldova, în special în perioada în care va deține președinția rotativă a Consiliului UE, din prima jumătate a anului 2025.

„Considerăm că relațiile noastre sunt strategice în multe domenii și susținem aderarea rapidă a Republicii Moldova la UE”, a spus Sikorski, citat de presa poloneză. Totodată, el a condamnat „cu fermitate” ceea ce a numit „războiul hibrid al Rusiei împotriva suveranității și democrației moldovenești”.

„Vom sprijini eforturile de consolidare a rezilienței și securității Republicii Moldova și vom continua programul nostru de asistență pentru dezvoltare, stimulând modernizarea socială, economică și politică a partenerului nostru”, a dat asigurări Sikorski.

Ministrul polonez de Externe a mai spus că a acceptat o invitație de a vizita Moldova în toamnă.

La rândul său, ministrul Mihai Popșoi a mulțumit Poloniei pentru sprijinul oferit Moldovei pe calea integrării europene. Totodată, el a exprimat disponibilitatea de a consolida cooperarea politică și economică între cele două țări, dar și în vederea creșterii rezilienței împotriva influenței rusești. Șeful diplomației moldovene a spus că a avut un schimb de opinii cu omologul său și în privința cooperării interparlamentare în domeniul apărării și al securității regionale.

„Am discutat și despre prioritățile președinției poloneze la Consiliul UE și la Grupul de la Vișegrad. Mi-am exprimat aprecierea pentru recenta declarație adoptată la reuniunea miniștrilor de externe de la Weimar, care a inclus un mesaj de sprijin pentru țara noastră”, a spus Mihai Popșoi.

În perioada 17-20 iunie, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, întreprinde vizite de lucru la Varșovia (Polonia), Bratislava (Slovacia) și la Viena (Austria).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În Franța începe campania electorală pentru anticipate, cu extrema dreaptă conducând în sondaje

Campania pentru anticipatele din Franța începe oficial pe 17 iunie, dar șefa extremei drepte, Marine le Pen, a avut deja întâlniri cu alegătorii, de pildă pe 14 iunie, la Henin-Beamont, în nordul țării.
Campania pentru anticipatele din Franța începe oficial pe 17 iunie, dar șefa extremei drepte, Marine le Pen, a avut deja întâlniri cu alegătorii, de pildă pe 14 iunie, la Henin-Beamont, în nordul țării.

În Franța au avut loc luni primele manifestări electorale înaintea alegerilor parlamentare anticipate, convocate de președintele Emmanuel Macron după ce Adunarea Națională, condusă de Marine le Pen, a câștigat detașat alegerile pentru Parlamentul European.

Reuters notează că pariul politic al lui Macron, care a vrut să ia prin surprindere opoziția, lăsându-i puțin timp de campanie înaintea primului tur, din 30 iunie, ar putea să aibă efect de bumerang.

Un sondaj de opinie efectuat de Ifop pentru Journal du Dimanche sugerează că Adunarea Națională (Rassemblement National, RN) va câștiga 35% din voturi, urmată de o nouă alianță a forțelor de stânga cu 26%, în vreme ce partidul lui Macron ar ieși al treilea, cu numai 19% din voturi. Al doilea tur de scrutin va fi pe 7 iulie.

Aliații lui Macron și-au reiterat la început de campanie avertismentele că o eventuală victorie a RN sau a blocului stângii ar putea declanșa o criză financiară. Victoria oricărei extreme ar putea fi catastrofală „pentru Franța, pentru economia ei și pentru locurile de muncă”, a declarat premierul Gabriel Attal la radioul RTL.

Până și căpitanul echipei naționale de fotbal masculin a Franței, Kylian Mbappe, s-a implicat în dezbaterea politică, îndemnându-i pe tineri să „facă diferența” într-o vreme când „extremele” bat la ușa puterii.

„Cred că suntem într-un moment fără precedent în istoria țării”, a spus sportivul de 25 de ani la Dusseldorf, în Germania, unde naționala Franței începe luni turneul final Euro 2024, împotriva Austriei.

Unii politicieni de extremă dreapta au spus că jucătorul de fotbal nu știe despre ce vorbește.

Între timp, decizia șocantă a lui Macron de a convoca alegeri anticipate continuă să fie criticată chiar de unii din politicienii din propria lui tabără.

„Aceasta (dizolvarea parlamentului, n.red.) este prerogativa lui, a președintelui”, a spus ministrul de finanțe Bruno Le Maire, duminică, la radioul France Inter. „Dar ceea ce observ eu este că ea a creat în țara noastră, printre francezi, peste tot, grijă, confuzie, uneori mânie. Asta văd eu printre alegători.” (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grosu face aluzie la sancțiuni împotriva Tiraspolului pentru că și-ar oferi băncile „grupărilor criminale organizate”

Banca centrală a regiunii separatiste transnistrene din orașul Tiraspol
Banca centrală a regiunii separatiste transnistrene din orașul Tiraspol

Președintele parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, afirmă că Tiraspolul ar putea fi sancționat pentru că ar permite „grupărilor criminale” să se folosească de infrastructura bancară a regiunii pentru a destabiliza R. Moldova.

Vorbind într-un interviu la Jurnal TV despre transferurile de bani din Rusia către pensionarii și angajații de stat din autonomia găgăuză, speakerul parlamentului a lăsat să se înțeleagă că „gruparea” oligarhului fugar Ilan Șor ar folosi în aceste scopuri băncile din stânga Nistrului.

Presa a scris anterior că beneficiarii acestor „alocații” își pot scoate banii de pe cardurile lor prin băncile din regiunea transnistreană.

„Vreau să le spun un lucru celor din administrația de la Tiraspol, care tare iubesc să facă comerț cu Uniunea Europeană: (...) dacă se confirmă că voi dați voie grupărilor criminale organizate și Kremlinului să folosească băncile voastre, asta va fi un argument în plus atunci când o să spunem că oferiți sistemul vostru bancar pentru finanțarea activităților subversive în R. Moldova. Sancțiunile vor fi pe măsură”, a spus Igor Grosu.

BNM spunea în aprilie că utilizarea cardurilor sistemului rusesc de plăți „Mir” nu este posibilă în Republica Moldova.

În iunie, după ce primara orașului Orhei, Tatiana Cociu, a spus că pensionarii și lucrătorii din sectorul public, la fel ca și găgăuzii, vor primi „alocații” de 2 mii de lei prin banca rusească „Promsveazibank”, Banca Națională a declarat că ia în calcul faptul că la nivel internațional „se dezvoltă rapid” platforme de transferuri transfrontaliere și folosirea lor de către persoane sau entități din Federația Rusă.

Igor Grosu nu a explicat în interviu ce fel de sancțiuni și ce state le pot introduce împotriva regiunii transnistrene.

Dar timp de mai mulți ani, Chișinăul și-a menținut poziția de a nu impune sancțiuni împotriva politicienilor sau companiilor transnistrene, pentru a nu perturba procesul de negocieri cu privire la reglementarea transnistreană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Netanyahu a desființat cabinetul de război tocmai când extrema dreaptă voia să i se alăture

Premierul israelian Netanyahu vorbind la 8 iunie la un spital despre eliberarea a patru ostatici ținuți de Hamas în Gaza, cea mai mare operațiune de acest fel reușită de armată după atacul din 7 octombrie.
Premierul israelian Netanyahu vorbind la 8 iunie la un spital despre eliberarea a patru ostatici ținuți de Hamas în Gaza, cea mai mare operațiune de acest fel reușită de armată după atacul din 7 octombrie.

Presa israeliană a relatat că premierul israelian Benjamin Netanyahu a desființat în noaptea de duminică spre luni cabinetul de război, un forum în format redus creat la 10 octombrie pentru a coordona campaniile împotriva milițiilor Hamas și Hezbollah.

Unul din cei trei membri ai cabinetului, șeful partidului Unității Naționale, Benny Gantz, a părăsit coaliția săptămâna trecută, luându-l cu sine și pe Gadi Eisenkot, unul din cei trei observatori ai cabinetului de război.

Times of Israel scrie că desființarea era anticipată, întrucât ministrul Securității, politicianul de extremă-dreapta Itamar Ben Gvir, făcuse eforturi să fie primit în cabinet.

Aceeași sursă informează că este de așteptat ca Netanyahu să ia deciziile importante referitoare la război la întruniri mici, ad hoc, fără participarea lui Ben Gvir, cerând apoi acordul cabinetului de securitate, o structură mai largă care rămâne în picioare.

Între timp, din Gaza s-a relatat că ziua de luni a adus un calm relativ, chiar dacă s-au putut auzi explozii sporadice, la o zi după ce musulmanii au marcat o mare sărbătoare musulmană.

Israelul a anunțat că declară în sudul Gazei, în preajma celor două puncte de trecere a frontierei cu Egiptul, o pauză umanitară în ostilități, în fiecare zi de la opt dimineață la șapte seara, până la o dată care încă nu a fost stabilită.

Anunțul a fost salutat de Națiunile Unite.

Un oficial israelian din domeniul securității a declarat pentru Agenția France Presse sub condiția anonimatului că impunerea pauzei umanitare nu semnalează vreo schimbare în tacticile armatei, iar luptele „vor continua conform planului”.

Într-un mesaj difuzat duminică seară, președintele SUA, Joe Biden, a făcut apel la implementarea planului de pace pe care l-a schițat luna trecută, spunând că este „cea mai bună cale spre încheierea violenței în Gaza” și de ajutorare a civililor care suferă „ororile războiului dintre Hamas și Israel”. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un nou program al Băncii Mondiale pentru R. Moldova, în valoare de 40 de milioane de dolari

În total, Banca Mondială a acordat Republicii Moldova peste 2,1 miliarde de dolari pentru mai mult de 70 de operațiuni.
În total, Banca Mondială a acordat Republicii Moldova peste 2,1 miliarde de dolari pentru mai mult de 70 de operațiuni.

Banca Mondială (BM) a aprobat un nou program pentru creșterea rezilienței și sprijinirea agendei de reforme a Republicii Moldova, în valoare de 40 de milioane de dolari.

Noul program al BM va oferi asistență refugiaților și gospodăriilor casnice din Moldova, în contextul războiului din Ucraina, va susține agenda pe termen lung pentru integrarea economică a țării cu Uniunea Europeană (UE), precum și creșterea rezilienței la schimbările climatice.

Consiliul de directori ai BM a aprobat pe 14 iunie „Operațiunea de politici de dezvoltare pentru sprijinirea creșterii și rezilienței în Moldova” (OPD) – un nou program ce se bazează pe seria anterioară de OPD „Răspuns la situația de urgență, reziliență și competitivitate în Moldova” și este în concordanță cu noul Cadru de parteneriat de țară al BM cu Republica Moldova.

OPD va sprijini eforturile guvernului de la Chișinău de a oferi în continuare asistență categoriilor sociale vulnerabile, inclusiv prin intermediul programului „Ajutor Social” care sprijină angajarea în câmpul muncii a refugiaților și a femeilor, precum și familiile care găzduiesc refugiați, acoperindu-le parțial cheltuielile pentru consumul de energie.

„Moldova se confruntă cu provocări fără precedent din cauza șocurilor externe. OPD va aborda nevoile imediate, cum ar fi susținerea sprijinului acordat celor mai vulnerabili pentru a atenua impactul multiplelor crize, contribuind, de asemenea, la obiectivul mai amplu de promovare a unei economii mai competitive, mai reziliente și performanța sectorului privat”, a declarat Inguna Dobraja, directorul de țară al Băncii Mondiale pentru Moldova, potrivit unui comunicat al instituției financiare.

Potrivit estimărilor BM, după o recesiune în 2022 și o redresare lentă în 2023, economia moldoveană ar putea înregistra în 2024 o creștere „modestă”, susținută de redresarea veniturilor gospodăriilor casnice.

Totodată, OPD va susține măsurile guvernului privind consolidarea cadrului de reglementare în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat, de îmbunătățire a guvernanței și a concurenței în sectorul energetic și de consolidare a sistemului de garantare a depozitelor bancare.

„Operațiunea” promovează, de asemenea, eficiența energetică, energia regenerabilă, gestionarea durabilă a pădurilor și rezistența terenurilor agricole, contribuind astfel la eforturile de atenuare a schimbărilor climatice, precizează sursa citată.

„Operațiunea” face parte dintr-un pachet mai amplu de asistență financiară, beneficiind de sprijinul Fondului Monetar Internațional (FMI) și al UE.

În total, Banca Mondială a acordat Republicii Moldova peste 2,1 miliarde de dolari pentru mai mult de 70 de operațiuni. În prezent, portofoliul de țară include 14 proiecte active, cu un angajament total de 849 milioane de dolari, în domenii precum reforma de reglementare și dezvoltare a afacerilor, modernizarea serviciilor guvernamentale, administrația fiscală, înregistrarea terenurilor, educație, drumuri, sănătate, sectoarele sociale, inclusiv răspunsul de urgență COVID-19, agricultură, apă și canalizare, energie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procesul jurnalistului american Evan Gershkovich în Rusia va începe la 26 iunie și se va ține fără public

Evan Gershkovich la o audiere într-un tribunal din Moscova, în aprilie 2024.
Evan Gershkovich la o audiere într-un tribunal din Moscova, în aprilie 2024.

În Rusia va începe procesul de spionaj al jurnalistului american, Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, luna aceasta, cu ușile închise, a anunțat luni un tribunal din Ekaterinburg.

Gershkovich a fost reținut de Serviciul Federal de Securitate (FSB) pe 29 martie 2023, într-un restaurant din orașul Ekaterinburg, din Urali, sub acuzația de spionaj pentru CIA, ceea ce i-ar putea aduce la până la 20 de ani de închisoare, notează Reuters.

„Conform anchetei, jurnalistul american de la The Wall Street Journal, Gershkovich, la instrucțiunile CIA, în martie 2023, a colectat informații secrete în regiunea Sverdlovsk despre activitățile întreprinderii de apărare JSC NPK Uralvagonzavod, legate de producerea și repararea echipamentelor militare,” a declarat Curtea Regională Sverdlovsk. „Procesul va avea loc cu ușile închise.”

Prima audiere este programată pentru 26 iunie, a mai spus instanța.

Rusia susține că Gershkovich a fost prins „în flagrant", iar FSB, principalul succesor al KGB-ului din era sovietică, a declarat că americanul încerca să obțină secrete militare.

Gershkovich, primul jurnalist american reținut sub acuzații de spionaj în Rusia după Războiul Rece, încheiat cu mai bine de trei decenii în urmă, neagă acuzațiile.

Casa Albă a numit la rândul ei acuzațiile „ridicole", iar președintele Joe Biden a spus că detenția lui Gershkovich este „total ilegală". Wall Street Journal neagă și el că angajatul său ar fi spion și a cerut eliberarea sa imediată, la fel ca și familia sa. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters a publicat ciorna comunicatului de la summitul pentru pace privind Ucraina

Participanții la summitul global pentru pace privind Ucraina din Elveția, 15 iunie 2024
Participanții la summitul global pentru pace privind Ucraina din Elveția, 15 iunie 2024

Reuters a publicat draftul comunicatului summitului de pace privind Ucraina, care are loc în Elveția în perioada 15-16 iunie. Agenția a precizat că este vorba de un proiect, care poate fi modificat până la sfârșitul summitului, dar este puțin probabil ca acestea să fie semnificative.

În draftul comunicatului se scrie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să provoace distrugeri și suferințe pe scară largă și să reprezinte un risc pentru multe regiuni ale lumii. Participanții la summit amintesc rezoluțiile Adunării Generale a ONU care condamnă agresiunea rusă.

Ei își confirmă angajamentul față de principiile de protecție a suveranității și integrității teritoriale a oricăror state, inclusiv a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute internaționale. Participanții la summit și-au exprimat acordul asupra mai multor aspecte.

În primul rând, este nevoie de a asigura siguranța în utilizarea energiei nucleare - inclusiv la centrala nucleară Zaporojie, care trebuie să funcționeze în conformitate cu cerințele AIEA și sub supravegherea acesteia.

În al doilea rând, pentru a menține securitatea alimentară globală, este necesar să se garanteze siguranța transporturilor comerciale în Marea Neagră și Azov. Atacurile asupra navelor comerciale și a porturilor comerciale civile sunt inacceptabile, iar securitatea alimentară nu ar trebui folosită în scopuri militare.

În al treilea rând, toți prizonierii de război trebuie să fie eliberați prin intermediul unui schimb „toți pentru toți”. Toți copiii și civilii adulți ucraineni deportați sau strămutați ilegal trebuie să se întoarcă acasă.

În comunicat se precizează că statele și organizațiile semnatare sunt pregătite să depună eforturi concrete în viitor pentru atingerea acestor obiective.

Zeci de lideri mondiali s-au reunit în orașul elvețian Lucerna pentru a încerca să găsească o cale de a pune capăt războiului de peste doi ani din Ucraina, însă absența oficialilor ruși și chinezi a redus perspectivele unui progres major.

Cu o zi înainte de deschiderea summitului de două zile din 15 iunie, președintele rus Vladimir Putin a cerut Kievului să renunțe la ambițiile sale în cadrul NATO și să predea întreaga suprafață a patru provincii revendicate de Moscova.

Propunerea, pe care Kievul a numit-o „manipulativă”, „absurdă” și echivalentă cu capitularea, a semnalat hotărârea lui Putin de a continua conflictul, aruncând o umbră suplimentară asupra întâlnirii.

Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, și liderii Franței, Germaniei, Canadei, Italiei, Marii Britanii și Japoniei se numără printre cei care vor participa. India, Turcia și Ungaria, care întrețin relații mai prietenoase cu Rusia, sunt, de asemenea, așteptate să participe.

Elveția a fost de acord să găzduiască summitul la cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, încercând să pregătească terenul pentru un viitor proces de pace care să includă Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

SUA anunță 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, o parte va fi destinată sectorului energetic

Vicepreședinta americană Kamala Harris (centru) în timp ce sosește la stațiunea Burgenstock pentru summitul privind pacea în Ucraina, în apropiere de Lucerna, la 15 iunie 2024.
Vicepreședinta americană Kamala Harris (centru) în timp ce sosește la stațiunea Burgenstock pentru summitul privind pacea în Ucraina, în apropiere de Lucerna, la 15 iunie 2024.

Vicepreședinta americană Kamala Harris a anunțat, în cadrul unui summit pentru pace desfășurat în Elveția, că Ucraina va primi 1,5 miliarde de dolari pentru a sprijini sectorul energetic, a răspunde nevoilor umanitare și a consolida securitatea civililor.

Peste 800 de milioane de dolari vor fi folosiți pentru a reconstrui infrastructura energetică afectată de război, pentru a crește producția de energie și pentru a proteja infrastructura energetică.

„Aceste eforturi vor ajuta Ucraina să răspundă la recentele atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, sprijinind restaurarea, sporind rezistența Ucrainei la întreruperile aprovizionării cu energie și punând bazele pentru repararea și extinderea sistemului energetic al Ucrainei”, a spus Harris într-un comunicat.

Peste 379 de milioane sunt planificate pentru a fi utilizate pentru nevoile refugiaților și a zonelor afectate de război. 300 de milioane de dolari sunt destinate asigurării siguranței civile, în special pentru echipamentele de salvare pentru polițiștii de frontieră ucraineni și agenții de aplicare a legii.

În Elveția are loc un summit ucrainean pentru pace. În cadrul evenimentului, participanții vor discuta formula de pace propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Lista sa include 10 puncte, printre care se numără restabilirea integrității teritoriale a țării și retragerea trupelor rusești din Ucraina. În plus, Kievul cere înființarea unui tribunal care să investigheze crimele comise de Rusia și plata de despăgubiri. Rusia nu a fost invitată la summitul din Elveția.

Înainte de acesta, Italia a găzduit summitul G7. Liderii țărilor membre ale organizației au spus că Rusia ar trebui să pună capăt războiului din Ucraina și să plătească Kievului 486 de miliarde de dolari pentru daunele cauzate în timpul operațiunilor militare.

Aceștia au confirmat, de asemenea, că intenționează să utilizeze veniturile provenite din activele rusești înghețate pentru a plăti și rambursa împrumuturile acordate Ucrainei. În special, țările G7 au promis să acorde Kievului un împrumut de 50 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2024 (S.R.).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România nu a eliberat vize pentru delegații ruși la sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE

Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni și sesiuni ale Adunării Parlamentare a OSCE, inclusiv cea de la Viena din acest an.
Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni și sesiuni ale Adunării Parlamentare a OSCE, inclusiv cea de la Viena din acest an.

România a refuzat să elibereze vize membrilor delegației ruse pentru a participa la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care va avea loc în perioada 29 iunie - 3 iulie la București.

Despre aceasta a anunțat pe contul său de Telegram, președintele Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Consiliului Federației, Grigori Karasin.

El a precizat că Ministerul român de Externe a transmis că, din cauza agresiunii rusești împotriva Ucrainei, „niciunul dintre membrii delegației Federației Ruse nu va primi viză și nici nu va fi lăsat să intre în țară”.

Karasin a mai menționat că Moscova își va aminti această decizie a Bucureștiului.

Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni și sesiuni ale Adunării Parlamentare a OSCE: în Marea Britanie în 2022, Canada și Armenia în 2023 și în Austria anul acesta.

Șeful Comisiei Dumei de Stat pentru Afaceri Internaționale și liderul LDPR, Leonid Slutski, declasare în februarie că membrii delegației ruse „nu sunt invitați nicăieri” în cadrul lucrărilor adunării.

Șeful delegației la AP OSCE, Petr Tolstoi, a propus suspendarea participării Rusiei la adunare și încetarea achitării cotizațiilor de membru. În aprilie, Consiliul Dumei de Stat a Rusiei a suspendat plata contribuțiilor către AP OSCE.

România găzduiește, în perioada 29 iunie – 3 iulie, sesiunea anuală a AP OSCE. La această ediție, a 31-a, se va dezbate agenda de securitate privind rolul OSCE în arhitectura europeană.

Tema generală a sesiunii anuale de la București este „Perspectiva parlamentară privind rolul OSCE în actuala arhitectură de securitate”. La eveniment vor fi prezenți delegați din 57 de state membre ale OSCE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Țările UE au depășit opoziția Ungariei: R. Moldova și Ucraina încep oficial negocierile de aderare, la o ceremonie pe 25 iunie

Multe țări UE vor să dea startul oficial al negocierilor cu R. Moldova și Ucraina luna aceasta, înainte ca Ungaria premierului naționalist Viktor Orban, care se opune aderării Ucrainei, să preia președinția rotativă a UE, de la 1 iulie
Multe țări UE vor să dea startul oficial al negocierilor cu R. Moldova și Ucraina luna aceasta, înainte ca Ungaria premierului naționalist Viktor Orban, care se opune aderării Ucrainei, să preia președinția rotativă a UE, de la 1 iulie

Țările Uniunii Europene au căzut de acord vineri seara asupra cadrului negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, făcând posibil ca începerea oficială a negocierilor să aibă loc la o conferință interguvernamentală pe 25 iunie.

Surse citate de editorul Europei Libere pe probleme europene, Rikard Jozwiak, spun că decizia a fost luată la nivel de ambasadori UE și că a fost găsit un compromis cu Ungaria, care se opunea începerii negocierilor cu Ucraina.

Guvernarea naționalistă de la Budapesta, a premierului Viktor Orban, a blocat până acum invitarea Ucrainei să înceapă negocierile de aderare, spunând că țara nu-și controlează granițele, este coruptă și nu respectă drepturile minorităților naționale, cum este și cea maghiară.

Budapesta a fost mereu favorabilă față de aderarea la UE a R. Moldova, care în această fază a extinderii UE este luată „la pachet” cu Ucraina, așa că unele acțiuni ale Budapestei de tergiversare a parcursului european al Kievului afectau și Chișinăul.

Citește și: Moldova și Ucraina mai fac un pas spre aderarea la UE

Cadrul de negocieri aprobat de ambasadorii UE pe 14 iunie și văzut de Europa Liberă include pentru Ucraina condiția că va asigura un „tratament nediscriminatoriu pentru persoanele aparținând minorităților naționale”. Într-un paragraf special, Ucrainei i se cere să adopte un plan de acțiuni pentru a apăra drepturile minorităților naționale, inclusiv la folosirea limbii materne și inclusiv în educație. Ucrainei i se mai cere să respecte „cu bună credință” acorduri bilaterale relevante cu țări membre ale UE.

Cadrul de negocieri pentru R. Moldova nu include asemenea prevederi.

Oficialii UE vor să țină ceremonia de începere a negocierilor cu Ucraina și R. Moldova pe 25 iunie, înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria. Dar sursele Europei Libere spun că intrarea în capitolele propriu-zise de negociere va fi lăsată până după ce Ungaria nu va mai fi la cârma UE, adică după Anul Nou.

Atunci, va exista deja și o nouă Comisie Europeană, executivul UE, care urmează a fi instalată în urma recentelor alegeri pentru Parlamentul European (A.E).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alertă cu bombă într-un avion cu simpatizanți ai lui Șor care se întorceau de la Moscova. Aeronava a aterizat de urgență la București

Fondatorul companiei aeriene, Vladimir Cebotari, a declarat că alerta cu bombă a fost falsă.
Fondatorul companiei aeriene, Vladimir Cebotari, a declarat că alerta cu bombă a fost falsă.

Un avion de pe cursa Erevan - Chișinău a aterizat de urgență la București. Presa română scrie că la bord ar fi avut loc un scandal și amenințări cu bombă din partea unor călători. La fața locului au intervenit echipe speciale care au verificat aeronava, însă alerta s-a dovedit a fi falsă.

Deputata Marina Tauber susține că avionul transporta participanți la congresul blocului „Victorie” și venea de la Moscova prin Erevan.

La bordul aeronavei se aflau 179 de pasageri, scrie antena3.

Potrivit stiripesurse.ro, motivul aterizării de urgență ar fi un colet suspect găsit la bordul avionului.

De asemenea, s-ar fi înregistrat și un apel la numărul unic de urgență 112 Republica Moldova, care anunța că la bordul aeronavei se află o bombă, scrie adevarul.ro. Avionul a aterizat de urgență pe aeroportul Otopeni. SRI a verificat aeronava și bagajele pasagerilor, cei mai mulți dintre ei find cetățeni din R. Moldova.

Fondatorul companiei aeriene, Vladimir Cebotari, a declarat pentru ProTV Chișinău că alerta cu bombă a fost falsă, iar câteva persoane au fost reținute.

Marina Tauber a scris pe Telegram că „Aeroportul din Chișinău a refuzat aterizarea unui zbor care venea de la Moscova prin Erevan și care transporta participanți la congresul blocului politic moldovenesc de opoziție Victorie, iar aeronava a fost redirecționată spre București”.

Pe de altă parte, Autoritatea Aeronautică Civilă a emis un comunicat de presă în care a precizat că compania care opera zborul respectiv nu a informat despre modificările de orar cu trei zile în prealabil, după cum prevede legislația. Ca urmare, acest zbor nu a primit aprobarea necesară de către autoritate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ucrainenii au capturat zeci de bărbați care voiau să iasă din țară într-un camion de grâne

Polițiștii de frontieră din Ucraina au oprit în regiunea Odesa un camion cu 41 de bărbați care ar fi încercat să iasă ilegal din țară.
Polițiștii de frontieră din Ucraina au oprit în regiunea Odesa un camion cu 41 de bărbați care ar fi încercat să iasă ilegal din țară.

Grănicerii ucraineni au informat vineri că au prins zeci de bărbați încercând să iasă ilegal din țară pe fondul unei campanii agresive de recrutare la oaste.

AFP amintește că luna trecută Kievul a introdus o nouă și controversată legislație legată de mobilizare, pentru a reface resursele umane ale unei armate asediate de forțele rusești mai ales pe frontul nord-estic.

Bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani au interdicție de ieșire din țară chiar de la începutul invaziei rusești, în 2022.

Grănicerii ucraineni din regiunea Odesa, aproape de frontierele cu R. Moldova și România, au spus că au găsit 41 de bărbați ucraineni din 12 regiuni ale țării ascunși într-un camion destinat transportului grânelor.

Fugarilor li s-au făcut procese verbale, iar două persoane care ar fi organizat transportul ar putea fi trimise în judecată.

Grănicerii nu au spus explicit că oamenii încercau să fugă de înrolare, notând că unii dintre ei erau mai tineri de 25 de ani (noua limită de vârstă inferioară pentru mobilizare în Ucraina).

AFP notează că noile eforturi ale Kievului de a duce oamenii la oaste au creat teamă în societate. Pe rețele circulă videouri în care bărbați tineri sunt luați pe sus și înjurați de ofițerii de recrutare. Circulă de asemenea informații despre mită dată pentru a scăpa de înrolare.

Grănicerii spun că sumele plătite celor care scot bărbații ucraineni din țară pot urca până la 10.000 de dolari de persoană. 35 de oameni au murit anul acesta, numai, în apele râului Tisa, încercând să treacă granița din Ucraina în România. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cererile de acordare a cetățeniei moldovene vor fi coordonate cu SIS pentru a evita fraudele

După invazia rusă din Ucraina, a crescut numărul solicitărilor de cetățenie moldovenească din partea rușilor.
După invazia rusă din Ucraina, a crescut numărul solicitărilor de cetățenie moldovenească din partea rușilor.

Persoanele născute și domiciliate pe teritoriul R. Moldova, care execută pedepse penale, au un istoric de infracțiuni sau se află sub urmărire penală nu vor putea primi cetățenia moldoveană. Parlamentul a adoptat în a doua lectură, pe 14 iunie, amendamentele la legea cetățeniei.

Potrivit proiectului, cererile depuse de aceste categorie de persoane vor fi respinse, la fel și cererile care conțin informații false sau vor tăinui date pertinente.

În acest context, a fost introdusă obligativitatea coordonării solicitărilor de obținere a cetățeniei cu Serviciul de Informații și Securitate.

De asemenea, se extinde termenul de examinare a cererilor cu încă șase luni.

Decizia se referă la cetățenia oferită persoanelor născute pe teritoriul R. Moldova până în 1991, chiar dacă au emigrat demult și nu au obținut acte de identitate moldovenești, precum și copiilor născuți din părinți cetățeni ai R. Moldova (ambii sau unul).

Autorul proiectului, deputatul PAS Ion Chiriac, susține că prevederile sunt necesare în contextul riscurilor provocate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Acesta a precizat că, în ultimii doi ani, s-a înregistrat o majorare a numărului de aplicanți pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova, 70% dintre care aparțin persoanelor din Federația Rusă, iar 20% din Ucraina. Autoritățile au identificat și tentative de dobândire prin fraudă a cetățeniei Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un gimnaziu din capitală vor fi deschise clase cu predare în limbile ucraineană și română

Școala Taras Șevcenko din Chișinău
Școala Taras Șevcenko din Chișinău

În anul de studii 2024-2025, la gimnaziul „Taras Șevcenko”, una din cele patru școli ucraineano-ruse de la Chișinău, vor fi deschise mai multe clase cu predare în limbile ucraineană și română. Despre aceasta a anunțat vineri, 14 iunie, Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

Potrivit sursei citate, acest lucru va oferi posibilitate copiilor refugiaților ucraineni, dar și etnicilor ucraineni din Moldova să-și continue studiile în limba maternă și să se integreze mai ușor în sistemul educațional din Republica Moldova.

Clasele vor fi deschise atât la ciclul primar (I și IV), cât și la cel gimnazial (V).

Elevii vor studia în limbile ucraineană și română (cu respectarea curriculumului național), iar profesorii vor fi selectați din rândul refugiaților și al cadrelor didactice cunoscătoare de limbă ucraineană.

De asemenea, vor fi organizate cursuri de instruire pentru profesori și activități culturale pentru elevi, cu scopul de a îmbunătăți competențele lingvistice.

MEC precizează că poartă discuții cu parteneri internaționali în vederea obținerii unui suport financiar pentru renovarea și dotarea spațiilor de studii și sălilor sportive, precum și pentru traducerea unor manuale în limba ucraineană.

În școlile și grădinițele din Republica Moldova sunt încadrați peste 2300 de copii din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încă un procuror anticorupție și-a dat demisia pentru a scăpa de vetting. PA: „Risc major pentru activitatea instituției”

În prezent, are loc vettingul procurorilor anticorupție.
În prezent, are loc vettingul procurorilor anticorupție.

Zece procurori anticorupție au depus cereri de demisie pentru a scăpa de procesul de evaluare externă a procurorilor (vetting). Despre aceasta a anunțat Procuratura Anticorupție, pe 14 iunie, exprimându-și îngrijorarea în legătură cu plecarea angajaților din sistem.

„Această situație creează un risc major pentru activitatea instituției, având în vedere impactul direct asupra capacității de gestionare a dosarelor de corupție de nivel înalt”, a menționat PA într-un comunicat de presă.

Patru din 38 de procurori din cadrul aparatului central al Procuraturii Anticorupție au ales să se retragă din funcție, trei fiind din cadrul secției judiciare. De asemenea, începând cu 13 iunie 2024, un alt procuror din aceeași secție a fost delegat să exercite interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău. Astfel, precizează PA, din cei 10 procurori din secția judiciară, rămân doar 6 procurori pentru a gestiona toate dosarele trimise în instanță de către Procuratura Anticorupție.

„În prezent, avem peste 500 de cauze pe rol, ceea ce reprezintă o sarcină formidabilă pentru un număr atât de redus de procurori ce reprezintă acuzarea. Mai mult decât atât, un procuror din una dintre direcțiile de urmărire penală, responsabil de investigarea cauzei penale denumită generic Frauda bancară, a decis să demisioneze, lăsând un gol semnificativ în echipa care lucrează la acest caz complex și de importanță majoră pentru societate”, se mai spune în comunicatul emis de instituție.

De asemenea, potrivit sursei citate, de la Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție, 4 din 6 procurori au demisionat, însă oficiile Nord și Sud ale Procuraturii Anticorupție urmează să fie lichidate conform modificărilor legislative referitoare la competența Procuraturii Anticorupție.

Alți doi procurori activau în alte procuraturi decât Procuratura Anticorupție la momentul depunerii cererilor de demisie.

În total, rămân 38 de procurori anticorupție care vor activa, având în gestiune aproximativ 700 de cauze penale, inclusiv 200 la faza de urmărire penală și 500 în instanța de judecată.

Cu o zi înainte, Procuratura Generală anunța că nouă procurori anticorupție și-au dat demisia pentru a evita vettingul. Așadar, o nouă cerere de demisie a fost depusă după anunțul instituției.

În prezent, are loc vettingul procurorilor anticorupție, iar primii procurori deja au fost notificați de Comisia de vetting să își trimită declarațiile de avere și interese.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

G7, gata să ia măsuri împotriva companiilor chineze care ajută Rusia în războiul contra Ucrainei (Reuters)

Fotografia „de familie” a summitului G7 din regiunea italiană Puglia, 13 iunie 2024.
Fotografia „de familie” a summitului G7 din regiunea italiană Puglia, 13 iunie 2024.

Cele mai industrializate țări ale lumii, G7, au căzut de acord la summitul lor din sudul Italiei să sancționeze companiile din terțe țări, inclusiv băncile din China, care contribuie la efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei.

„Vom continua să luăm măsuri împotriva factorilor din China și terțe țări care suportă material mașinăria de război rusească”, se spune în declarația finală a reuniunii, a cărei ciornă a fost văzută de Reuters. Potrivit ei, țările G7 ar urma să oprească accesul pe piețele lor financiare al băncilor chineze care ajută direct sau indirect Rusia.

„Suntem hotărâți să mărim costul războiului pentru Rusia, lucrând pe baza pachetului cuprinzător de sancțiuni deja existente”, se mai spune în declarația liderilor din Canada, Italia, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA, de la reuniunea la care participă și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit ciornei citată de Reuters, se prevăd măsuri și împotriva celor care ajută Rusia să ocolească sancțiunile pe exporturile ei de petrol, transportându-l în mod fraudulos.

Declarația cuprinde de asemenea apeluri la practici comerciale mai transparente și corecte ale Chinei. Semnatarii insistă însă că nu caută astfel să frâneze dezvoltarea economică a Chinei.

Occidentalii se plâng mai ales de „supraproducția” chineză în sectoare industriale subvenționate de stat, de pildă cele producătoare de panouri solare sau vehicule electrice – care inundă piețele vestice, punând în dificultate concurența locală.

În ajunul reuniunii din Italia, Uniunea Europeană a amenințat că va impune tarife de până la 38% importurilor de automobile electrice din China, de luna viitoare. SUA deja au impus asemenea taxe, chiar de 100%, luna trecută.

Strângerea relațiilor Chinei cu Rusia în ultimii ani este motiv de îngrijorare în Occident.

China insistă că este neutră în ce privește conflictul din Ucraina și nu livrează în mod dovedit material militar Rusiei. Dar Kievul susține, sprijinit de unii aliați occidentali, că Beijingul furnizează totuși Moscovei materiale utile, în contextul invaziei, cooperând de pildă în producția de drone.

Înaintea summitului G7, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că președintele chinez, Xi Jinping, i-a „dat cuvântul” că nu va trimite rușilor arme. „Vom vedea”, a comentat Zelenski. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

BCS solicită demisia lui Grosu, la o zi după sancționarea celor șapte deputați afiliați lui Șor

Protest în fața Parlamentului, organizat de deputații afiliați oligarhului fugar Ilan Șor, cărora li s-a interzis, în ajun, să participe la următoarele cinci ședințe ale legislativului.
Protest în fața Parlamentului, organizat de deputații afiliați oligarhului fugar Ilan Șor, cărora li s-a interzis, în ajun, să participe la următoarele cinci ședințe ale legislativului.

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a ieșit în apărarea celor șapte deputați cărora li s-a interzis să participe la următoarele cinci ședințe ale legislativului. În debutul ședinței în plen de astăzi, BCS a cerut acordarea votului de neîncredere președintelui Parlamentului.

Solicitarea blocului din opoziție vine la o zi după ce șapte deputați afiliați oligarhului fugar Ilan Șor au fost sancționați după ce au blocat tribuna Parlamentului, făcând imposibilă desfășurarea ședinței legislativului din 13 iunie. Este vorba despre deputații Vasile Bolea, Vadim Fotescu, Denis Ulanov, Irina Lozovan, Marina Tauber, Reghina Apostolova și Alexandr Nesterovschi, membri ai blocului „Victorie”.

BCS a propus introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre privind exprimarea votului de neîncredere lui Igor Grosu.

„În plenul Parlamentului, în mod sistematic, deputații sunt atacați, nu există ordine și se încalcă pluralismul de opinie”, a declarat deputatul socialist Vlad Bătrîncea, liderul fracțiunii BCS și vicepreședidnte al Parlamentului.

Speakerul Igor Grosu a respins solicitarea BSC, motivând că ordinea de zi a fost aprobată ieri. Deputații socialiști și comuniști au părăsit apoi ședința Parlamentului.

Ulterior, Vlad Bătrîncea a susținut un briefing de presă, spunând că președintele legislativului nu ar fi trebuit să-i blocheze microfonul deputatului Ulanov, în ședința din 13 iunie, situație care i-a determinat pe cei șapte parlamentari din blocul „Victorie” să blocheze tribuna - faptă pentru care au fost sancționați.

Într-o discuție cu Europa Liberă, Bătrîncea a spus că pentru BCS „nu are importanță din ce grup face parte deputatul”, pentru că Grosu ar fi responsabil pentru crearea unei „atmosfere insuportabile” în Parlament din cauza „atacurilor” la adresa unor deputați.

Solicitat de Europa Liberă să comenteze inițiativa BCS la o zi după incidentul cu deputații afiliați lui Șor, Igor Grosu a răspuns prin intermediul consilierei sale, Aurica Jardan, că „nu-i nimic nou din ce a declarat BCS astăzi, pentru că ei au aceeași agendă dictată de Kremlin”.

Între timp, deputații sancționați au desfășurat un protest în fața Parlamentului, exprimându-și dezacordul privitor la această decizie. Mai mult, parlamentarii afiliați lui Șor au declarat că au elaborat proiecte de hotărâri cu privire la inițierea procedurii de revocare din funcția de președinte al Parlamentului a lui Igor Grosu.

Participanții la protest au scandat lozinci în potriva PAS.
Participanții la protest au scandat lozinci în potriva PAS.

Disputele de miercuri dintre deputații afiliați lui Șor și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au început după ce spicherul a deconectat de mai multe ori microfonul deputatului Denis Ulanov, care a criticat un proiect de lege privind sporirea atribuțiilor Băncii Naționale, în timp ce parlamentarii făceau propuneri pentru ordinea de zi.

Ulanov i-a replicat spicherului că acesta „nu-i dă de ales decât să se apropie de el și să vorbească de la microfonul lui”.

Într-un final, Grosu a propus sancționarea celor șapte deputați, inițiativă susținută de fracțiunea PAS.

Sancționarea a fost posibilă datorită unui proiect de lege aprobat în decembrie 2023, care interzice deputaților „să creeze agitație” în sala de ședințe, să blocheze tribuna și să aducă la ședințe „echipamente portabile de amplificare a sunetului și oricare alte obiecte ce ar putea fi folosite pentru tulburarea ordinii”.

De asemenea, li se interzice „să facă declarații calomnioase în adresa deputaților, altor demnitari, funcționari ori persoane”.

Președintele ședinței poate să avertizeze deputatul care încalcă ordinea sau să-i retragă cuvântul pe întreaga durată a ședinței.

Sancțiunile mai dure pot fi propuse de comisia de etică și trebuie să fie aprobate de Parlament. Printre aceste sunt:

  • lipsirea de cuvânt pe o durată de până la cinci ședințe;
  • interzicerea participării la ședințele Parlamentului pe o durată de până la 10 ședințe;
  • eliminarea din sala de ședințe;
  • excluderea din componența delegațiilor parlamentare permanente la organizațiile internaționale.

Proiectul privind independența BNM, votat în prima lectură

Proiectul ce prevede sporirea atribuțiilor Băncii Naționale a Moldovei și aducerea acesteia la standardele internaționale a fost motivul disputelor din ședința în plen a Parlamentului, din 13 iunie. Opoziția a criticat în termeni duri inițiativa legislativă, susținând că BNM ar deveni în felul acesta „un stat în stat”. Deputații PAS au votat legea în prima lectură.

Ce prevede proiectul:

  • Consolidarea independenței funcționale a BNM: se introduc măsuri pentru a proteja mai bine BNM de influențe politice și economice externe.
  • Ajustarea cadrului legal pentru procedurile administrative: se simplifică și se eficientizează procedurile interne ale BNM pentru a o face mai receptivă la nevoile pieței.
  • Clarificarea competențelor în combaterea spălării banilor: se consolidează rolul BNM în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
  • Uniformizarea aspectelor legate de supraveghere și control: se clarifică și se uniformizează atribuțiile de supraveghere și control ale BNM pentru a asigura o abordare mai coerentă a sectorului financiar.
  • Consolidarea reglementărilor privind contabilitatea și raportarea financiară: se introduc standarde mai riguroase de contabilitate și raportare financiară pentru a spori transparența și responsabilitatea entităților reglementate de BNM.
  • Se consolidează rolul BNM în menținerea stabilității financiare a țării prin instrumente macroprudențiale mai eficiente.
  • Acordarea dreptului BNM de a comercializa monede comemorative și jubiliare.
  • Interzicerea conflictelor de interese: membrilor conducerii BNM și personalului le este interzis să dețină cote de participare la entitățile supravegheate de BNM.
  • Indemnizații pentru membrii conducerii și personalul care pleacă din funcții: membrii conducerii BNM și angajații cu atribuții de supraveghere care părăsesc funcția vor primi o indemnizație lunară de 50% din salariul de funcție pentru o perioadă de conformare la restricția de neangajare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Turismul la Euro 2024 va aduce Germaniei un miliard de euro (Institutul Ifo)

Cristiano Ronaldo sosește la baza naționalei portugheze de la Harsewinkel, la 13 iunie. Pentru antrenamentul cu porțile deschise al portughezilor s-au vândut bilete cu până la 800 de euro.
Cristiano Ronaldo sosește la baza naționalei portugheze de la Harsewinkel, la 13 iunie. Pentru antrenamentul cu porțile deschise al portughezilor s-au vândut bilete cu până la 800 de euro.

Gazda turneului final al campionatului european de fotbal, Germania, se poate aștepta la venituri suplimentare de un miliard de euro grație turiștilor veniți să asiste la meciuri în cadrul Euro 2024, a spus vineri institutul Ifo.

Reuters notează că această sumă reprezintă cam 0,1% din produsul economiei germane în al doilea trimestru al anului, iar sectorul care va beneficia cel mai mult va fi al hotelurilor și restaurantelor.

„Cu toate acestea, efectul va fi doar de scurtă durată, urmând să dispară după sfârșitul campionatului, a spus cercetătorul de la Ifo Gerome Wolf.

Euro 2024 va atrage în Germania 600.000 de turiști peste nivelul obișnuit în această perioadă a anului, find așteptate cam 1,5 milioane de înnoptări suplimentare – a informat Ifo, care a folosit pentru aceste previziuni datele de la turneul final al campionatului mondial de fotbal găzduit de Germania în 2006.

Ministerul german al Economiei a spus că se așteaptă la o creștere a consumului după date cam slabe de la începutul anului curent, dar în măsură mai mică decât s-a întâmplat la Cupa Mondială 2006.

Experții sunt de acord că efectul economic general al Euro 2024 va depinde și de performanțele echipei naționale de fotbal a Gemaniei la campionat.

Germania joacă meciul de deschidere al competiției vineri seară, la Munchen, în compania reprezentativei Scoției. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Remaniere de guvern în Grecia, după „europarlamentare” dezamăgitoare pentru premierul Mitsotakis

Premierul elen la ultimul miting de campanie dinaintea „europarlamentarelor”, la Atena, pe 7 iunie.
Premierul elen la ultimul miting de campanie dinaintea „europarlamentarelor”, la Atena, pe 7 iunie.

Premierul elen conservator Kyriakos Mitsotakis a anunțat o remaniere de guvern după ce partidul său de centru-dreapta a avut o performanță sub așteptări la recentele alegeri pentru Parlamentul European.

Noua Democrație, care conduce Grecia din 2019, s-a situat pe primul loc la alegerile de duminică, dar a primit numai 28% din voturi, sub obiectivul de 33% pe care și-l propusese în campanie Mitsotakis, și mult sub procentul de 40% de la alegerile naționale din iulie 2023.

Săptămâna aceasta, Mitsotakis a respins ideea uneor alegeri anticipate, spunând că guvernarea va lua doar măsuri „corective”, pentru a arăta alegătorilor că le-a înțeles mesajul.

Alegerile europarlamentare din 6-9 iunie au provocat cutremure politice interne mai mari în alte țări.

Premierul belgian Alexander De Croo și-a anunțat demisia luni dimineață, la câteva ore după închiderea urnelor, după rezultatul slab al partidului său liberal VLD.

În Franța, președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate, în ceea ce unii numesc un pariu riscant, după ce extrema-dreaptă franceză, Adunarea Națională a lui Marine le Pen, a obținut cele mai multe voturi la „europarlamentare”.

Vineri, într-o nouă evoluție provocată de anunțul-șoc al lui Macron, ministrul de Finanțe francez Bruno Le Maire a avertizat că economia țării sale, a doua cea mai mare din UE, riscă să se cufunde într-o criză financiară dacă dreapta extremă câștigă alegerile anticipate, cu programul ei alcătuit - potrivit lui Le Maire - „numai din minciuni”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Estonia: 2% din PIB pentru apărare nu e destul, când Rusia alocă 9%

O navă militară ancorată în portul Tallinn în vara anului 2023. Estonia, care și-a recucerit independența față de Moscova în 1991, a devenit unul din aliații NATO cei mai atenți la planurile de expansiune regională ale Rusiei.
O navă militară ancorată în portul Tallinn în vara anului 2023. Estonia, care și-a recucerit independența față de Moscova în 1991, a devenit unul din aliații NATO cei mai atenți la planurile de expansiune regională ale Rusiei.

Ministrul estonian al Apărării le-a spus colegilor săi din NATO reuniți vineri la Bruxelles că trebuie să se angajeze să cheltuiască mai mult pentru apărare, dacă vor să fie gata să facă față unei eventuale agresiuni rusești.

Hanno Pevkur a spus, potrivit DPA, că „ținta” cheltuielilor ar trebui ridicată în cele 32 de țări NATO la cel puțin 2,5% din PIB, față de 2% în prezent. Estonia, în ce o privește, și-a fixat obiectivul de 3,4% pe anul curent și 3% la anul.

„Dacă ne uităm că Rusia investește în prezent în apărare 9%, e clar că trebuie să investim mai mult”, a spus oficialul estonian.

Nivelul de 2% din PIB pentru apărare este sprijinit în mod tradițional în NATO de SUA, țara care este de departe cel mai mare investitor în apărare dintre aliați. Înaintea invaziei rusești din Ucraina, foarte puține țări NATO atingeau acel nivel, dar de atunci multe și-au sporit cheltuielile.

Estonia, colegele ei baltice și Polonia, vecinele Rusiei, se numără printre țările care își invită mereu aliații să investească mai mult în apărare.

Rusia și-a pus economia „pe picior de război” de la invadarea Ucrainei în februarie 2022, canalizând prioritar investiții și resurse umane spre complexul industrial-militar de apărare.

La întâlnirea miniștrilor Apărării NATO de la Bruxelles s-a decis vineri la nivel oficial înființarea unei misiuni a alianței pentru securitatea Ucrainei, numită pe scurt NSATU, care va coordona în premieră asistența militară din țările alianței pentru Kiev.

În prezent, aceste ajutoare se transferă în cadrul bilateral, sau din partea unor grupuri mai mici de state aliate.

Într-un interviu de presă difuzat vineri, premierul ungur Viktor Orban, care a fost vizitat zilele trecute de Secretaru-General NATO Jens Stoltenberg, a spus că planul ar implica înființarea a trei baze de aprovizionare a armatei ucrainene de pe teritorul NATO.

Orban însuși, cunoscut ca cel mai bun prieten al Kremlinului în Europa, a negociat pentru țara sa o excepție de la participarea la efortul de înarmare a Ucrainei cu bani sau cu personal. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Curți inundate și autocar cu pasageri - blocat în noroi: Consecințele ploilor abundente

Autocar de pe ruta Chișinău-Giurgiulești, blocat pe traseu
Autocar de pe ruta Chișinău-Giurgiulești, blocat pe traseu

În urma ploilor abundente și a vijeliei, în această dimineață, cinci gospodării din localitatea Văleni, raionul Cahul, au solicitat intervenția salvatorilor pentru a evacua apa care le-a inundat curțile și beciurile.

De asemenea, un autocar de pe ruta Chișinău-Giurgiulești, în care se aflau șapte persoane, a rămas blocat pe traseu, în localitatea Alexeevca, raionul Cahul, din cauza acumulării noroiului din câmp. Salvatorii au reușit să deblocheze autocarul și să asigure continuarea călătoriei pentru pasageri.

Despre consecințele ploilor a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), care a mobilizat echipele de intervenție din sudul țării și le-a dotat cu șase motopompe.

Potrivit datelor IGSU, în ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 33 situații de risc.

Primăria Chișinău a informat că toți lucrătorii și utilajele din dotarea întreprinderilor municipale sunt pe teren pentru remedierea situațiilor de avariere apărute în urma ploilor din ultimele zile. Arborii și crengile căzute sunt evacuate, iar cioturile sunt scoase.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunță și pentru vineri, 14 iunie, Cod Galben de instabilitate atmosferică, valabil pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. Se așteaptă ploi de scurtă durată, descărcări electrice, izolat averse puternice cu grindină și intensificări ale vântului.

În context, cu un apel către cetățeni a venit Maia Sandu. Șefa statului îndeamnă populația să respecte recomandările instituțiilor responsabile și să evite călătoriile neesențiale.

Două persoane au murit, iar mai multe localități au fost afectate de ploile puternice din 11 iunie. Poliția a anunțat că una din victime este o fetiță în vârstă de 12 ani, din capitală. Ulterior, s-a aflat că cea de-a doua victimă este regizorul moldovean Arcadie Spoială.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG