Linkuri accesibilitate

Reabilitarea drumurilor și a sistemelor de irigare: două proiecte esențiale ale programului „Compact”.


Un bilanț la împlinirea a trei ani de activitate cu directoarea executivă Valentina Badrajan, de la Fondul Provăcările Mileniului-Moldova.



Ce s-a infaptuit până acum in Moldova in cadrul programului COMPACT? Ce proiecte sunt in curs? Ce proiecte sunt in aşteptare? Sunt intrebari pe care Valentine Ursu i le-a adresat directoarei executive de la Fondul Provocarile Mileniului Moldova, Valentina Badrajan.

Valentina Badrajan: „Deja suntem în al patrulea an de implementare a programului „Compact”. La 1 septembrie au expirat trei ani. În ceea ce priveşte proiectul Reabilitarea drumului - 93 de km de la intersecţia Sărăteni-Soroca, pe prima porţiune de drum la care sunt executate lucrările de companiile Onur şi Summa din Turcia, avem reuşite foarte mari. Deja sunt, practic, finalizaţi peste 35 de km de drum.”

Europa Liberă: Dvs vă aflaţi mai mult pe şantier. De ce?

Valentina Badrajan:
„Noi monitorizăm cu stricteţe executarea lucrărilor de comun cu companiile inginereşti care, de asemenea, supraveghează executarea lucrărilor şi la moment sunt realizate, practic, activităţile care au fost stabilite conform planului de lucru.”

Europa Liberă: Şi se vor cheltui câţi bani, dna Valentina Badrajan?

Valentina Badrajan:
„Noi în proiectul de Reabilitare a drumurilor avem planificate peste o sută de milioane de dolari şi până în luna decembrie, dacă va fi timpul bun, practic compania turcească va reuşi să pună stratul de asfalt principal, de 47 de km. Compania Strabag are unele întârzieri, dar aceste întârzieri sunt neînsemnate şi în special s-au referit la faptul că lucrările de terasament au fost în proporţie mai mari decât la companiile turceşti Onur-Summa. La moment sunt mobilizaţi peste 370 de muncitori pe şantierul Onur-Summa, iar la şantierul Strabag peste 260 de muncitori sunt angajaţi, dintre care majoritatea sunt moldoveni, însă aceştia reprezintă forţa de muncă necalificată. Forţa de munca calificată e venită de peste hotare pentru că în Republica Moldova nu s-au găsit specialişti în domeniul respectiv.”

Europa Liberă: Dar nu vi se pare paradoxal acest lucru, din moment ce foarte mulţi moldoveni încearcă să îşi câştige bucata de pâine peste hotare şi aici, în ţară, există această lipsă de braţe de muncă?

Valentina Badrajan:
„Da, este puţin straniu, dar aceasta este situaţia reală, pentru că în Republica Moldova forţa de muncă a plecat cu mult mai înainte decât au venit aceste proiecte finanţate de donatorii străini. Forţa de muncă calificată a plecat cu mai mulţi ani în urmă din Republica Moldova. Noi ne străduim să-i reîntoarcem acasă.

De asemenea, în special acordăm o atenţie deosebită şi studenţilor care sunt în ultimul an la Facultatea de Constucţii a Drumurilor din cadrul Universităţii Tehnice, încercăm să îi antrenăm în practica de producere şi chiar câţiva au fost angajaţi în câmpul muncii după anul de învăţământ.”

Europa Liberă: Dar ce salarii li se oferă?

Valentina Badrajan:
„Depinde de ce lucrări execută, dar sunt salarii de la 5-7 mii lei, iarăşi, depinde de volumul de lucru pe care îl execută şi în ce perioadă de timp.”

Europa Liberă: Dna Badrajan, ca să precizăm, în septembrie s-au împlinit trei ani de când a fost semnat Acordul „Compact”, practic s-au realizat principalele activităţi care ţineau de proiectele de bază. Vă referiţi la proiectul de Reabilitare a drumurilor, dar mai este şi proiectul Tranziţia la agricultura performantă?

Valentina Badrajan:
„Da, în cadrul proiectului „Tranziţia la agricultura performantă” deja se execută un volum de lucrări care destinate reabilitării sistemelor de irigare. Peste 78 de milioane de dolari reprezintă această activitate şi la momentul actual se reabilitează din plin sistemul de irigare Criuleni şi Lopatna.

În săptămâna începând cu 12 noiembrie vom semna contractele cu companiile care vor reabilita sistemul de irigare Jora de Jos, sistemul de irigare Coşniţa şi Pugăceni-Roşcani. La moment este trimis către Corporaţia „Provocările Mileniului”, raportul de evaluare a ofertelor pentru trei sisteme de pe râul Prut, este vorba de sistemul de irigare Leova, Blindeşti - Ungheni, Grozeşti - Nisporeni.

La sfârşitul lunii noiembrie începutul lunii decembrie planificăm să lansăm un concurs pentru selectarea companiei ce va proiecta şi va reabilita sistemul de irigare Chircani-Zârneşti şi Cahul care sunt la sudul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Erau oferite peste o sută milioane de dolari se pare pentru acest proiect?

Valentina Badrajan:
„Pentru proiectul „Tranziţia la agricultura performantă” avem 102 milioane de dolari, dar având în vedere că am avut economii de peste 19 milioane de dolari la proiectul de drumuri, în rezultatul tenderelor, conform deciziei Consiliului de Observatori şi aprobării de către Corporaţie, aceste mijloace, de 19 milioane dolari, au fost transferate suplimentar pentru proiectul Tranziţia la agricultura performantă şi în special la reabilitare sistemelor de irigare. Deoarece iniţial noi planificam să avem o reabilitare parţială a sistemelor de irigare, după o analiză detaliată şi un studiu final s-a decis ca să fie reabilitat sistemul integral, pentru a avea o rată de recuperare economică înaltă şi pentru a evita orice posibile probleme tehnice în gestionarea acestor sisteme în viitor.”

Europa Liberă: Corporaţia „Provocările Mileniului” e printre primii donatori în reabilitarea sistemelor de irigare şi ar fi un pioner care a venit şi cu reformele respective?

Valentina Badrajan:
„Corporaţia „Provocările Mileniului” este primul donator care a venit cu îndrăzneală şi a acceptat să finanţeze
proiecte în reabilitarea sistemelor de irigare, sunt pioneri în aceste domeniu, dar aceste proiecte au fost acceptate de Corporaţie cu o precondiţie: ca Guvernul Republicii Moldova să iniţieze şi să realizeze cu succes reforma în sectorul de irigare. Aceasta ţine de crearea Asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru sistemele de irigare care sunt reabilitate din mijloacele programului Compact şi transferarea managmentului acestor sisteme către aceste Asociaţii.

Deci, preluarea managmentului de la Agenţia de Stat „Apele Moldoveni” şi transferarea acestora în gestiunea Asociaţiilor utilizatorilor de apă. În continuare proprietatea rămâne a statului, se investesc mijloacele din Fondurile guvernului Statelor Unite doar în bunuri publice. Rămân în continuare proprietatea statului, proprietate publică, însă vor fi gestionate de Asociaţiile utilizatorilor de apă.

Până la momentul actual deja au fost semnate şapte Acorduri de transfer al managmentului pentru primele şapte sisteme care au fost incluse deja în programul de reabilitare, pentru care se efectuează lucrările şi au fost efectuate şi procurările din partea companiilor de consultanţă şi companiilor de construcţii care lansează aceste lucrări.”

Europa Liberă: Ştiu că era foarte important ca de acest ajutor al poporului american să beneficieze cât mai multă populaţie din Republica Moldova, dar ştie moldoveanul că graţie sau datorită acestor bani veniţi de peste ocean se construiesc drumurile, se reabilitează sistemele de irigare, se modernizează agricultura?

Valentina Badrajan:
„Bineînţeles că cunoaşte populaţia din Republica Moldova şi de proiectul reabilitării drumurilor, de aceşti 93 de km vor beneficia peste 300 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care circulă pe acest drum şi pe drumurile adiacente. Concomitent cu drumul de bază noi vom reabilita începând din primăvară drumul de acces din 14 localităţi la traseul naţional care este reabilitat din mijloacele programului Compact. În cadrul proiectului Tranziţia la agricultura performantă peste 9 mii de producători agricoli care sunt în aria de acoperire a sistemelor de irigare vor beneficia de această asistenţă oferită de Guvernul Statelor Unite. Este un principiu al Corporaţiei: cât mai mulţi cetăţeni să beneficieze de mijloacele din această asistenţă.”

Europa Liberă: 262 de milioane de dolari înseamnă un grant oferit Republicii Moldova, deci sunt mijloace nerambursabile?

Valentina Badrajan:
„Nerambursabile. Este un grant care urmează să fie valorificat până la 31 august 2015. În cazul în care mijloacele nu vor fi valorificate integral, cele rămase vor fi trecute în contul trezoreriei SUA, deci vor rămâne în Statele Unite ale Americii.

Scopul nostru principal e să ne atingem obiectivele, să valorificăm din plin aceste mijloace şi să avem un succes în reformele care sunt planificate şi se execută, în special, reforma în sectorul de irigare. Sunt alţi donatori care sunt cu ochii pe noi, aşteaptă să vedem care vor fi rezultatele şi dacă vom atinge succes, iar eu sunt sigură de acest lucru, vor veni şi alţi donatori să finanţeze reabilitarea sistemelor de irigare care sunt conjugate de reformele în acest sector. Deja a fost elaborată Legea Apelor, a intrat în vigoare această lege în 26 octombrie, document care de asemenea stabileşte cadrul de reglementare a autorizaţiilor pentru utilizarea apei în scopuri speciale şi în cel de irigare.”
XS
SM
MD
LG