Kievul refuză să accepte o misiune diplomatică a Transnistriei
Transnistria este parte integrantă a Republicii Moldova, prin urmare e imposibilă deschiderea unei misiuni diplomatice a acestei regiuni la Kiev, a anunţat MAE al Ucrainei, după ce un oficial transnistrean a afirmat că Triaspolul vrea să deschisă misiuni diplomatice la Kiev şi Bruxelles.
"Ucraina are deja o misiune diplomatică - Ambasada Republicii Moldova. Transnistria face parte din Moldova, iar Ucraina, ca ţară garant, va continua să depună eforturi pentru a ajuta la soluţionarea problemei transnistrene", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Katerina Zelenko.
Anterior, reprezentantul politic al Tiraspolului în negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean, Vitali Ignatiev, a declarat că, după deschiderea misiunii diplomatice oficiale a Transnistriei la Moscova, autorităţile regiunii nerecunoscute intenţionează să deschidă misiuni similare la Kiev şi Bruxelles.
Roundup al alegerilor prezidenţiale din Ucraina
Ucraina se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, primul tur de scrutin fiind programat să aibă loc pe 31 martie, iar cel de-al doilea - pe 21 aprilie. Numele noului președinte ar urma să fie anunţat cel târziu pe data de 1 mai 2019.
Radio Europa Liberă a pregătit un grafic (deocamdată doar în engleză) al candidaților. Punând săgeata pe fiecare, îl veți activa, deși pentru moment fiecare se mărginește la a da din cap.
În cursa prezidenţială au intrat peste 40 de politicieni şi figuri publice ale căror candidaturi au fost validate de Comisia Electorală Centrală de la Kiev, deşi numărul celor care şi-au depus candidaturile era aproape dublu. Principalii candidaţi sunt actualul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, fostul premier Iulia Timoşenko, omul de televiziune Volodimir Zelenski, opozantul pro-rus Iuri Boiko, fostul ministru al apărării Anatoli Hriţenko, liderul Partidului Radical din Ucraina, Oleg Liaşko, primarul oraşului vestic Lviv, Andri Sadovi, şi fostul şef al Serviciului ucrainean de Securitate Valentin Nalivaicenko.
Petro Poroşenko a intrat în cursă ca independent, discursul său electoral axându-se pe necesitatea dezvoltării Ucrainei şi depunerea cererii de aderare la UE în anul 2024. Presa occidentală a remarcat că Poroșenko şi-a înmuiat tonul în declaraţiile făcute împotriva Rusiei.
Fostul premier Iulia Timoşenko, lider al partidului Batkivşcina, candidează cu un program electoral axat pe schimbări în sistemul fiscal, un nou sistem de guvernare a țării şi atragerea antreprenorilor și intelectualilor în politică. Iulia Timoşenko a declarat că echipa sa a lucrat la programul electoral bazându-se pe experiența multor personalități istorice, cum ar fi fostul preşedinte american Franklin Roosevelt și autorii ultimului raport al Clubului de la Roma, o organizație de tip think tank, al cărei scop este să supună atenției întregii lumi diverse aspecte referitoare la viitorul planetei.
Candidatul Volodimir Zelenski, un actor care a interpretat rolul de preşedinte al Ucrainei într-un serial televizat foarte popular, a intrat în cursă din partea noului partid "Slujitorul Poporului" (Sluga Naroda), care e și numele serialului. Acesta şi-a anunţat candidatura într-o înregistrare video de Anul Nou, susţinând că vrea să fie contracandidatul actualului preşedinte, Petro Poroşenko. Luna trecută, jurnaliști de investigaţie din Ucraina au scris că Zelenski are în Rusia o afacere în domeniul cinematografiei, pe care candidatul la preşedinţia ucraineană susţinea că a închis-o în 2014. În declarația sa de avere, Volodimir Zelenski a trecut mai multe apartamente, mașini de lux, câteva milioane de grivne și un loc de parcare în Crimeea, peninsulă ucraineană aflată sub ocupaţia Rusiei.
Un alt candidat, pro-rusul Iuri Boiko, un fost aliat al ex-preşedintelui fugar Viktor Ianukovici, a intrat în cursa prezidenţială ca independent, deşi iniţial au existat discuţii potrivit cărora ar urma să fie susţinut de partidul "Blocul Opoziţiei", formaţiune înfiinţată din deputaţi ai fostului preşedinte Ianukovici. Boiko este cunoscut pentru relaţiile de prietenie cu politicieni din Rusia, dar şi pentru apelurile lansate în repetate rânduri la iniţierea un dialog direct cu Moscova pentru soluţionarea situaţiei din Donbas.
Candidatul Anatoli Hriţenko, lider al partidului "Poziţia Cetăţenească" şi fost ministru al apărării, a mai candidat de două ori la alegerile prezidenţiale din Ucraina, în 2010 și în 2014, însă a obţinut rezultate nesemnificative. Echipa lui Hriţenko îl consideră pe acesta drept "singurul candidat al opoziției democratice".
Pentru liderul Partidului Radical, însă, aceasta este a doua campanie prezidențială, Oleg Liaşko participând şi la alegerile din 2014. Acesta este simpatizat în mod special de persoane în vârstă, din mediul rural. "Am planuri mari şi vreau să câștig alegerile prezidențiale" - a afirmat Liaşko, atunci când şi-a anunţat candidatura.
Un alt candidat la prezidenţialele ucrainene este primarul oraşului Lviv, Andri Sadovi, lider al partidului "Samopomici", programul său electoral fiind axat pe "mobilizarea tinerilor, combaterea corupției în politică şi modernizarea tehnologică a Ucrainei".
Valentin Nalivaicenko, fost asociat al ex-președintelui Viktor Iușcenko și fost șef al Serviciului de Securitate din Ucraina, este susţinut la alegeri de mișcarea politică "Dreptate". Nalivaicenko le promite ucrainenilor "lege și ordine, siguranță și protecție".
Potrivit rezultatelor unui sondaj publicat pe 4 februarie 2019, realizat de centrul ucrainean "Monitorizarea Socială", "Institutul de Cercetări Sociale Iaremenko", compania "Info Sapiens" și grupul sociologic "Rating", liderul cursei prezidențiale ucrainene este actorul Volodimir Zelenski, fiind susținut de 21,9% dintre respondenți. Pe locul doi se află fostul premier Iulia Timoşenko pentru care ar vota 19,2% din electorat, iar pe locul trei este actualul președinte, Petro Poroşenko, fiind susţinut de 14,8% dintre respondenţi. Iuri Boiko este susţinut de 10,4%, Anatoli Hriţenko ar obţine 8,4%, Oleg Liaşko - 6,5%, iar Andri Sadovi - 2,4%.
Rusia a concentrat peste 87.000 de militari la graniţa sa cu Ucraina: ambasadorul Kievului la ONU
Moscova a concentrat peste 87.000 de militari la frontiera sa cu Ucraina, a declarat marţi seara ambasadorul Kievului la Naţiunile Unite, Vladimir Ielcenko, la o reuniune a Consiliului de Securitate consacrată împlinirii a patru ani de la semnarea în februarie 2015 a acordurilor de la Minsk.
În acest context, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU a subliniat că în zonele controlate de separatiştii proruşi în Donbas (estul ucrainean) se află în prezent 35.000 de rebeli, care acţionează cu sprijinul a 2.100 de soldaţi ruşi din armata regulată.
'Partea rusă propune o abordare foarte selectivă în privinţa aplicării acordurilor de la Minsk, punând accentul pe elementele politice în propria interpretare. Cu toate acestea, ea ignoră complet angajamentele sale în domeniile securităţii şi umanitar', a afirmat oficialul ucrainean, în contextul în care Kievul şi Occidentul acuză Moscova că-i sprijină cu forţe şi armament pe rebelii separatişti din estul Ucrainei, ceea ce partea rusă neagă.
Conform situaţiei de la începutul lunii februarie, unităţile militare proruse în Donbas dispuneau de un efectiv de 496 de tancuri de luptă (comparabil cu arsenalele unor ţări precum Germania, Franţa sau Indonezia), de 938 de vehicule blindate (similar cu capacităţile Peru şi Kuweit), de 128 lansatoare de rachete multiple (cu câteva mai puţin decât Indonezia), de 776 sisteme de artilerie, inclusiv artileria autopropulsată (tot atâtea cât au ţări precum Kazahstanul sau Etiopia), a indicat Ielcenko.
Potrivit acestuia, forţa armată de 35.000 de persoane a rebelilor din Donbas este sprijinită de 2.000 de militari din armata regulată rusă, în principal în poziţii-cheie, dintre care mulţi au experienţa luptelor din Siria.
Numărul total al efectivelor grupului de atac de-a lungul graniţei ruso-ucrainene (inclusiv în imediata vecinătate a teritoriilor ocupate din Donbas şi Crimeea) se cifrează la 87.750 de militari ruşi, susţine şeful misiunii permanente a Ucrainei la ONU.
Anterior, şeful Departamentului pentru relaţii cu presa din cadrul Ministerului Apărării ucrainean, Aleksei Cernobai, declarase că Rusia a desfăşurat cel puţin 28 de batalioane tactice în apropiere de frontiera cu Ucraina, grupuri formate din militari angajaţi prin contract şi echipaţi cu arme moderne.
Rusia se teme că UE ar putea în cele din urmă bloca construcţia gazoductului Nord Stream 2
Moscova a avertizat împotriva unor noi obstacole ridicate de Uniunea Europeană în construirea gazoductului Nord Stream 2, după ce Berlinul a anunţat că statele UE au ajuns la un compromis privind reglementarea proiectului.
"Dacă sunt pregătite obstacole pentru a forţa Rusia să furnizeze gaze prin Ucraina, conform condiţiilor lor, tarifelor lor şi incertitudinilor privind problemele legale, atunci acest proiect ar putea să nu funcţioneze", a declarat adjunctul ministrului de Externe, Anlexander Pankin.
Este neclar, însă, care sunt condiţiile sau tarifele la care s-a referit oficialul rus.
Cu toate acestea, Pankin a reafirmat că Rusia va continua să furnizeze gaz prin Ucraina.
Gigantul rus Gazprom încearcă să construiască, împreună cu firmele europene, o conductă de 1.200 de kilometri care să transporte gazul natural din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice.
Polonia, Ucraina şi statele baltice se tem că proiectul va creşte dependenţa Europei de gazul provenit Rusia şi va ajuta Kremlinul să obţină un venit suplimentar de câteva miliarde de dolari în plus.
Nord Stream 2 va continua, însă cu reglementări europene mai stricte
Statele membre UE au încheiat, marți seara, un acord provizoriu cu Parlamentul European şi Comisia Europeană pentru reglementarea gazoductului Nord Stream 2, construit în prezent între Rusia şi Germania, au declarat miercuri pentru DPA surse din cadrul delegaţiei germane, potrivit Agerpres. În principiu, acordul nu blochează controversatul proiect, poate doar îl întârzie puțin. În schimb, prevede introducerea unor noi norme astfel încât principiile europene să fie respectate inclusiv în cazul proiectului rusesc. Acordul este văzut ca un compromis.
Potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2, arată jurnaliștii de la DPA. Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.
Comisia Europeană a transmis un comunicat prin care se arată mulțumită de acord. Potrivit comunicatului, scopul acordului este de a îmbunătăți actuala Directivă privind gazele (2009/73/ CE) și de a asigura că principiile legislației UE în domeniul energiei (accesul terților, reglementarea tarifelor, unbundling-ul și transparența) se aplică tuturor conductelor de gaze către și dinspre țări terțe. Excepțiile sunt posibile numai în cadrul unor proceduri stricte în care Comisia ar urma să joace un rol decisiv, susține Comisia.
Potrivit Comisiei, acordul asigură faptul că dispozițiile directivei privind gazele sunt aplicate pe teritoriul UE (onshore și offshore) și asigură o supraveghere eficientă pentru a asigura aplicarea normelor pieței interne ale UE de către autoritățile naționale sub supravegherea Comisiei. De asemenea, sporește transparența și cooperarea între autoritățile naționale competente.
În urma acestui acord politic provizoriu, textul directivei va trebui să fie aprobat oficial de Parlamentul European și de Consiliu. Odată aprobat, textul va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va trebui transpusă în legislația națională în termen de 9 luni.
Franţa sprijină reglementările UE pentru Nord Stream 2
Eforturile Bruxelles-ului de a reglementa controversatul gazoduct Nord Stream 2 au impulsionat sprijinul Franţei pentru propunerea de respecta reglementările energetice ale UE şi în privinţa noului gazoduct, în pofida opoziţiei manifestate în special de Germania.
Deşi propunerea nu va duce la stoparea proiectului, reglementările i-ar putea modifica operaţiunile şi caracteristicile economice.
Un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe a declarat că "revizuirea directivelor pe tema gazelor va respecta regulile prevăzute în cel de-al treilea pachet de legi energetice, aplicabile în cazul tuturor gazoductelor convenite cu o ţară terţă care intră pe teritoriul european. Directiva revizuită s-ar aplica şi proiectului Nord Stream 2. Franţa intenţionează să sprijine adoptarea unei asemenea directive".
Cu sprijinul Franţei, ambasadorii UE ar urma ca, vineri, să adopte o îndelung disputată directivă pe tema gazelor, iar negocierile cu Parlamentul European ar putea începe săptămâna viitoare.
Un proiect susţinut de Gazprom, Nord Stream 2 ar dubla cantitatea de gaze pe care Rusia ar putea să o trimită prin Marea Baltică în Germania. Criticii se tem că Moscova ar trimite gaze doar prin noua conductă şi nu prin Ucraina, eliminând astfel o substanţială sursă de venituri pentru Kiev.
Berlinul şi alţi susţinători afirmă că proiectul este unul comercial. Totuşi, criticii - printre care numeroase ţări din centrul şi estul Europei, dar şi Comisia Europeană - susţin că proiectul este unul politic şi contravine obiectivului UE de reducere a dependenţei energetice faţă de Moscova, riscând totodată să prejudicieze Ucraina.
Această dispută apărută între Paris şi Berlin survine la câteva săptămâni după ce preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au semnat, la Aachen, tratatul de cooperare franco-german.
Ministerul rus de Externe a avertizat UE împotriva opoziției față de implementarea proiectului Nord Stream 2. Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Alexander Pankin, a declarat într-un interviu acordat RIA Novosti că, dacă acest gazoduct ese „împiedicat”, pentru a „forța Rusia să pompeze gaz prin Ucraina în condițiile lor, cu tarifele lor, cu incertitudinea în materie juridică, acest lucru nu va trece”, scrie DW.
El a subliniat posibilele dificultăți care vor apărea pentru consumatorii europeni în cazul în care Federația Rusă și Ucraina nu vor ajunge la un acord asupra tranzitului de gaze și UE va pune piedici Nord Stream – 2.
Cu toate acestea, diplomatul rus a spus că Rusia este gata să continue tranzitul de gaze către Europa prin Ucraina.
„Suntem dispuși să continuăm tranzitul prin Ucraina, dar în condițiile de care avem nevoie”, a spus Pankin, exprimând ipoteza că poziția părții ucrainene s-ar putea schimba în negocierile următoare după alegerile prezidențiale.
În următoarea rundă de negocieri privind tranzitul gazului, din luna mai, ar putea apărea „schimbări de poziție”, „anumite dezvoltări instituționale, urmare a dezvoltarii juridice a proceselor în Ucraina”, a sugerat Pankin.
Gazprom a declarat că ar putea mentine tranzitul de gaze prin Ucraina la nivelul a 10-15 miliarde de metri cubi pe an, dacă partea ucraineană demonstreaza viabilitatea economică a noului contract.
De la sfârșitul anului 2019, coridorul de transport al gazului Nord Stream-2 este programat să transporte anual circa 55 de miliarde de metri cubi de gaze rusești din Federația Rusă prin Marea Baltică în Germania.
Oponenții proiectului – Polonia, țările baltice, Ucraina și Statele Unite – au argumentat că Nord Stream 2 va spori dependența UE de Gazprom, care deja alimentează aproximativ o treime din gaze naturale către UE.
