Situația pe front astăzi în Donbas
Hunter Biden recunoaşte o 'eroare' politică
Hunter Biden, a cărui activitate profesională în Ucraina a pus într-o lumină proastă campania electorală a tatălui său, fostul vicepreşedinte american Joe Biden, a negat marţi că ar fi comis vreo activitate ilegală, dar a recunoscut o "eroare" politică.
"Am făcut o eroare? Ei bine, poate da", a declarat el într-un interviu difuzat marţi dimineaţă de canalul ABC News. "Dar am făcut o greşeală în sensul eticii? Absolut nu", a adăugat el.
Preşedintele american Donald Trump îl acuză pe Hunter Biden de corupţie, din cauza activităţilor sale în cadrul unei companii ucrainene, Burisma, unde el a fost membru în consiliul de administraţie între 2014 şi 2019.
Preşedintele republican îl acuză de asemenea pe Joe Biden că s-a folosit de puterea politică atunci când era vicepreşedinte al lui Barack Obama pentru a-şi proteja fiul.
Duminică, avocatul lui Hunter Biden a publicat un comunicat prin care a negat orice "act reprobabil în cei 5 ani în funcţie" în cadrul companiei ucrainene.
Aceste afaceri ucrainene ale fiului fostului vicepreşedinte sunt în centrul anchetei lansate de democraţii din Congresul SUA pentru demiterea lui Donald Trump.
Democraţii îl acuză pe preşedintele republican de abuz de putere după ce a cerut autorităţilor ucrainene să investigheze în legătură cu cei doi Biden, inclusiv o convorbire telefonică în iulie cu omologul său ucrainean.
"Când mă gândesc la asta, nu cred că am făcut ceva rău. Dar este o eroare să te regăseşti în mijlocul unui mediu (...) rău în multe privinţe? Da", a declarat Hunter Biden, în vârstă de 49 de ani.
"Am oferit ocazia unor persoane foarte imorale să-i facă rău tatălui meu. În acest sens am făcut o greşeală. Aşa că îmi recunosc responsabilitatea. Am făcut ceva nepotrivit? Nu, în niciun moment", a reafirmat el.
Hunter Biden a anunţat deja duminică că demisionează din consiliul de administraţie al unei unei companii chineze, în legătură cu care a fost de asemenea supus unor atacuri din partea lui Donald Trump.
Trump cere ca numele denunţătorului din ancheta privind Ucraina să fie făcut public
Donald Trump, a cerut ca numele oficialului care a făcut denunţul ce a dus la declanşarea anchetei privind discuţia sa cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, să fie făcut public.
De asemenea, el a cerut şi ca denunţătorul să fie audiat în Congresul Statelor Unite, în contextul în care democraţii din Camera Reprezentanţilor au audiat mai multe persoane în cadrul acestei anchete, care ar putea duce la demiterea preşedintelui american.
„Trebuie să aflăm identitatea denunţătorului, pentru a determina de ce a făcut acest lucru Statelor Unite”, a scris Donald Trump pe Twitter.
Camera Reprezentanţilor din SUA a lansat o investigaţie parlamentară care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump, suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden. În cadrul investigaţiei, Camera Reprezentanţilor i-a trimis citaţii secretarului de Stat Mike Pompeo prin care îi solicită să ofere toate documentele referitoare la contactele preşedintelui Donald Trump cu Ucraina.
Naţionaliştii mărşăluiesc la Kiev împotriva 'capitulării' în faţa Moscovei
Mii de naţionalişti ucraineni au mărşăluit luni la Kiev, acuzându-l pe preşedintele Volodimir Zelenski că pregăteşte o 'capitulare' în faţa separatiştilor proruşi şi a Moscovei în cadrul procesului de pace în estul Ucrainei, unde forţele proguvernamentale ucrainene luptă din 2014 împotriva rebelilor susţinuţi de Rusia.
Cel puţin 7.000 de persoane, în majoritate naţionalişti, veterani ai conflictului din Donbas (est) şi membri ai unor organizaţii paramilitare s-au adunat în centrul Kievului după-amiază pentru acest marş 'împotriva capitulării'.
Manifestanţii au fluturat drapele ucrainene şi ale unor formaţiuni naţionaliste, purtând banderole şi pancarte pe care se putea citi 'Jos cu trădătorii!', 'Glorie Ucrainei!', lansând sloganuri împotriva limbii ruse, larg răspândită în Ucraina, în special în estul şi sudul ţării.
Manifestaţia a fost organizată cu ocazia Zilei apărătorului în Ucraina, o sărbătoare ce marchează din 2015 fondarea Armatei insurecţionale ucrainene (UPA), o organizaţie militară controversată din anii 1940 şi 1950.
